Anul Nou 2022. Tradiții și obiceiuri românești la înnoirea anului

01/01/2022

News

Anul Nou 2022 aduce, mai mult ca niciodată, speranţa de vindecare și înnoire, după doi ani în care omenirea a trecut printr-o experiență fără precedent în ultimul secol. Trecerea într-un nou an este însoţită, în ţara noastră, de anumite ceremoniale care cuprind obiceiuri, tradiţii ori datini din vechime, cu precădere în zonele rurale, a căror semnificație străveche este tocmai aceasta: invocarea unui timp al înnoirii și al refacerii.

Ceremonialul de înnoire simbolică a timpului calendaristic în noaptea de 31 decembrie spre 1 ianuarie este numit îngropatul Anului sau, mai recent, Revelion. Personificare a Soarelui, Anul este numit An Vechi înainte de miezul nopții de Revelion și An Nou după miezul nopții. Divinitatea Anului se naște, crește, îmbătrânește și moare împreună cu timpul calendaristic pentru a renaște după 365 de zile, respectiv 366 de zile în anii bisecți.

Revelionul „nu este altceva decât un ceremonial funerar al antichităţii geto-dace ocazionat de moartea şi renaşterea simbolică a primului zeu al omenirii, Anul, şi a timpului calendaristic cu care se confundă, în noaptea de 31 decembrie spre 1 ianuarie”, scria prof. univ. dr. Ion Ghinoiu – secretar ştiinţific al Institutului de Etnografie şi Folclor „Constantin Brăiloiu” al Academiei Române, coordonator al Atlasului Etnografic Român, personalitate marcantă a etnologiei româneşti contemporane – în volumul „Sărbători şi obiceiuri româneşti” (apărut la Editura ELION, în 2003). El adăuga că „timpul obiectiv, care curge spre infinit, liniar şi fără întoarcere, este oprit, după 365 de zile, şi întors, precum ceasornicul, de la început”, scrie Agerpres.

Sfinții din calendarul popular, metamorfoze ale anului

Sfinții Calendarului popular, metamorfoze ale Anului, sunt mai tineri sau mai bătrâni, după șansa avută de aceștia la împărțirea sărbătorilor: Sânvăsâi, celebrat în prima zi a Anului, este un tânăr chefliu care stă călare pe butoi, iubește și petrece; Dragobete (24 februarie), fiul Dochiei, reprezintă zeul dragostei pe plaiurile carpatice; Sângiorzul (23 aprilie), Sântoaderul sunt tineri călări pe cai; Sântilie (20 iulie) și Sâmedru (26 octombrie) sunt maturi. După ei urmează generația sfinților-moși: Moș Andrei (30 noiembrie), Moș Nicolae (6 decembrie), Moș Ajun (24 decembrie) și Moș Crăciun (25 decembrie).

Dintre tradiţiile anului nu lipsesc cetele de colindători care, după ce fac urări de sănătate, belşug şi bucurie, primesc de la gazdele colindate colaci, vin, cârnați sau bani.

„Mascații”

În satele românești, cete de flăcăi se pregătesc pentru „urat”, respectând datinile și obiceiurile din timpul sărbătorilor de iarnă. În ajunul Noului An, pe înserat, își fac apariția ”mascații”.

În satele bucovinene se obișnuiește ca mascații să umble în ceată, care reunește personaje mascate: ursul, capra, căiuții, cerbii, urâții, frumoșii, dracii, doctorii, ursarii, bunghierii etc. După lăsarea serii, ceata cea mare se fărâmițează, iar grupurile rezultate încep să meargă din casă în casă, până la răsăritul soarelui, atunci când Anul Nou își intră în drepturi.

Umblatul cu Capra

Umblatul cu Capra ține, de regulă, de la Crăciun până la Anul Nou. Măștile care evocă la Vicleim personaje biblice sunt înlocuite aici de masca unui singur animal, al cărui nume variază de la o regiune la alta: cerb în Hunedoara, capră sau țurcă în Moldova și Ardeal, boriță (de la bour) în Transilvania de sud. În Muntenia și Oltenia, capra este denumită ”brezaia” (din cauza înfățișării pestrițe a măștii), și obiceiul se practică mai ales de Anul Nou.

Capra se alcătuiește dintr-un lemn scurt, cioplit în formă de cap de capră, care se învelește cu hârtie roșie, peste care se pune o altă hârtie, neagră, mărunt tăiată și încrețită, sau se lipește o piele subțire cu păr pe ea.

Umblatul cu Ursul

Obiceiul umblatului cu Ursul este întâlnit doar în Moldova, de Anul Nou. Ursul este întruchipat de un flăcău purtând pe cap și umeri blana unui animal, împodobită în dreptul urechilor cu ciucuri roșii. Masca este condusă de un ”Ursar”, însoțită de muzicanți și urmată, adesea, de un întreg alai de personaje (printre care se poate afla un copil în rolul ”puiului de urs”). În răpăitul tobelor sau pe melodia fluierului, și ajutată de un ciomag, masca mormăie și imită pașii legănați și sacadați ai ursului, izbind puternic pământul cu tălpile. Semnificația este purificarea și fertilizarea solului în noul an.

Strigatul peste sat

Strigatul peste sat este ceremonialul nocturn al cetelor de feciori pentru judecarea publică a celor care au încălcat regulile comunității. Cocoțați pe dealuri, movile, copaci sau acoperișuri, ei ”biciuiesc” prin versuri fetele bătrâne, flăcăii tomnatici, femeile care fac farmece și descântece, leneșii, hoții sau bețivii. Acest dialog este așteptat de întreaga comunitate, încheindu-se cu formula ”Cele rele să se spele, cele bune să se adune!”. Pentru curățarea relelor și alungarea spiritelor rele, obiceiul este însoțit de aprinderea focurilor, precizează cartea amintită.

În prima zi a noului an, de Sfântul Vasile, se crede că cerurile se deschid, că rugăciunile sunt ascultate și că animalele vorbesc cu glas omenesc. Tot atunci se merge cu Plugușorul și cu Sorcova, obiceiuri ce invocă prosperitatea și belșugul pentru gospodăria celui care primește colindătorii. Se spune că aceia care nu primesc cetele de colindători vor avea necazuri și sărăcie în anul ce vine.

Plugușorul

În ajunul Anului Nou, în Moldova, cete de flăcăi și de bărbați de curând însurați merg cu Plugul. Străvechi obicei agrar derivat dintr-o practică primitivă, trecut printr-un rit de fertilitate, Plugușorul a ajuns o urare obișnuită de recolte bogate în anul care abia începe. Textul este în excelență o narație privind muncile agricole, recurgând la elemente fabuloase. Începe cu aratul, fiind urmat de semănat, îngrijirea plantelor, recoltat și adusul boabelor în hambare.

Plugușorul este întotdeauna însoțit de strigături, pocnete de bici și sunete de clopoței, dar plugul adevărat, tras de boi, a fost înlocuit cu timpul de un plug miniatural, mai ușor de purtat, sau de buhaiul care imită mugetul boilor. La sate, Plugușorul este însă extrem de complex, iar alaiurile care merg din casă în casă duc cu ele chiar un plug.

Semănatul este un obicei agrar, structurat după modelul colindelor și practicat de copii în dimineața zilei de Anul Nou, după încheierea Plugușorului. Colindătorii purtând traiste de gât încărcate cu semințe de grâu, secară, orz, ovăz, mai rar cu porumb, intră în case, aruncă boabe cu mâna, imitând semănatul pe ogor, și urează gazdelor sănătate și roade bogate. Ei sunt răsplătiți cu mere, colaci sau bani. După plecarea lor, gospodinele adună semințele și le duc în grajdul vitelor, pentru a fi sănătoase peste an.

Sorcova, bucuria copiilor

Un alt obicei de Anul Nou, umblatul cu Sorcova reprezintă bucuria copiilor, care poartă o crenguță înmugurită de copac sau o sorcovă confecționată dintr-un băț în jurul căruia s-au împletit flori de hârtie colorată. Numele de sorcovă vine de la cuvântul bulgar ”surov” (verde fraged), aluzie la ramura abia îmbobocită, ruptă odinioară dintr-un arbore. Înclinată de mai multe ori în direcția unei anumite persoane, sorcova joacă întrucâtva rolul unei baghete magice, înzestrată cu capacitatea de a transmite vigoare și tinerețe celui vizat. Textul urării, care amintește de o vrajă, nu face decât să întărească efectul mișcării sorcovei.

sursa: www.digi24.ro

Mobilizare masivă a Poliției pentru a o găsi pe tânăra din Orhei dată dispărută

Inspectoratul General al Poliției solicită ajutorul cetățenilor pentru a o găsi pe tânăra dispărută.

Începând cu ora 10:00, oamenii legii se vor mobiliza în număr mare la Chițcanii Vechi, raionul Telenești.

„Poliția se va mobiliza masiv dimineață la ora 10:00, în adiacentul Primăriei din localitatea Chițcanii Vechi, raionul Telenești. Fiecare dintre voi ne poate fi de mare ajutor. Mizăm pe suportul dumneavoastră”, se arată în mesajul oamenilor legii.

Anterior, autoritățile au făcut un apel către cetățeni, în special femei, să sesizeze de urgență Poliția în cazul în care au avut tangențe dubioase sau cu tentă infracțională cu șoferul reținut.

Șoferul de 45 ani a fost identificat și reținut pe data de 16 aprilie, însă refuză în continuare să colaboreze cu ancheta.

Între timp, Poliția Națională anunță că în comun cu angajații altor subdiviziuni specializate, voluntari, vânători și localnici, o caută în continuare pe Ana-Maria. Întrucât au apărut noi circumstanțe, oamenii legii au extins căutările și în raionul Telenești.

Ultima dată când a fost văzută, tânăra purta pantaloni negri, maiou alb și o bluză neagră.

Semnalmente: înălțimea 1.65 m, păr castaniu, ochi căprui. Persoanele care au văzut-o sau cunosc locul aflării tinerei, sunt rugate să sune la 112.

Amintim că tânăra de 19 ani, dintr-o localitate din Orhei, a urcat într-un automobil, pe strada 31 august din Orhei la data de 12 aprilie, ora 21:00, iar de atunci este de negăsit. (video) Poliția solicită repetat suport după dispariția unei tinere din Orhei. Șoferul suspect nu colaborează

Naomy, cunoscuta cântăreață transgender din România, a murit la 47 de ani

A murit Naomy. Cântăreața transgender era internată, în comă, într-un spital din Germania, de mai multe zile. Anunțul trist a fost făcut de una dintre prietenele artistei.

Naomy a murit în cursul zilei de vineri, 19 aprilie. Pe 25 aprilie urma să împlinească 47 de ani.

„Cu inimă grea, vă anunț că Naomy a trecut în liniște în cursul serii de azi, 19 aprilie 2024. Ne vom aminti mereu de istoria LGBT pe care a creat-o în România și vom păstra amintirile frumoase alături de noi. Sentimentele noastre de compasiune și susținere sunt alături de familie și cei dragi. Odihnă liniștită, Regino”, a transmis Antonela, prietena artistei trans, pe rețelele de socializare, seara trecută, conform presei române.

Internată, în comă, într-un spital din Germania

Naomy – pe numele său real Florin Moldovan – a ținut prima pagină a ziarelor, în urmă cu mai mulți ani. A încercat să câștige mai multe concursuri de talente și a fost implicată în mai multe scandaluri mondene.

În ultimii ani, a intrat într-un con de umbră. Ea s-a mutat în Germania și își ține la curent fanii prin intermediul platformelor de socializare. Recent, o fotografie șocantă a apărut în social medial. Naomy apărea pe un pat de spital, intubată.

Un miliardar german, dat dispărut în Alpi și declarat mort în urmă cu 6 ani, găsit în viață la Moscova. Are și iubită

Un miliardar german, care a dispărut în împrejurări misterioase pe vârful Matterhorn, din Elveția, în urmă cu șase ani, este suspectat că locuiește cu o amantă rusă la Moscova, conform unei investigații din Germania, scrie Daily Mail, conform Libertatea.

Magnatul germano-american Karl-Erivan Haub, pe atunci în vârstă de 58 de ani, se antrena pentru o cursă de schi, când a dispărut în aprilie 2018, în Zermatt, Elveția. A fost văzut ultima dată urcând pe munte singur, într-un lift, într-o dimineață, ceva ce antrenorul său a spus că este ciudat pentru un bărbat care era de obicei foarte atent la siguranța lui și foarte pregătit, și nu s-a mai întors niciodată la hotel.

Autoritățile l-au căutat șase zile, timp în care cinci elicoptere și mai multe echipe de salvatori alpini au străbătut zona, dar trupul său nu a fost găsit niciodată.

Haub, fost director general și coproprietar al gigantului german de supermarketuri și retail Tengelmann Group (principalul proprietar al magazinelor de construcții și bunuri de uz casnic OBI), a fost declarat mort de un tribunal din Köln trei ani mai târziu, lăsând în urmă o soție, doi copii și o companie de aproximativ 75.000 de angajați.

Fratele său mai mic, Christian, a jurat într-o sală de judecată, în 2021, că nu exista niciun indiciu că bărbatul, a cărui avere netă a fost estimată la 6 miliarde de euro, a rămas în viață.

Dar acum, o investigație majoră condusă de radiodifuzorul german RTL susține că l-a identificat pe Haub la Moscova și crede că magnatul se află acolo cu o amantă mult mai tânără pe nume Veronika Ermilova.

Christian Haub este acum supus unei anchete de către procuratura din Köln, pentru suspiciunea că ar fi făcut declarații false sub jurământ, a informat RTL. El și-a asumat controlul asupra Grupului Tengelmann după dispariția fratelui său și a susținut că a comandat unui serviciu de securitate privat să investigheze „zvonurile” că era încă în viață.

Avocatul său, Mark Binz, a declarat pentru ziarul german Die Zeit: „Desigur că nu există nimic adevărat în acuzația de acum”.

Karl-Erivan Haub, care acum ar avea 64 de ani, ar fi sunat-o pe Veronika Ermilova de 13 ori în cele trei zile dinainte ca acesta să dispară, în 2018, potrivit anchetei RTL și ziarului Stern. Apelurile au fost îndelungate, unul a durat mai mult de o oră, ducând la suspiciuni că el aranja să-și însceneze moartea, cu ajutorul Moscovei și Ermilovei.

Ancheta a constatat că Ermilova, în vârstă de 44 de ani, conducea o agenție de evenimente din Sankt Petersburg care organiza excursii de schi, drumeții și alpinism pentru pasionați, dar este și suspectată că lucrează pentru serviciul de securitate FSB al Rusiei.

O investigație realizată de Tengelmann a dezvăluit că viața lui Haub a fost strâns legată de enigmatica Ermilova, care a fost descrisă ca „o femeie zveltă, atletică, cu părul castaniu, până la umeri, ochi întunecați și zâmbet deschis”. Anchetatorii au sugerat că ea „ar putea lucra pentru serviciul secret intern rus FSB”, deși au subliniat că acest lucru „nu poate fi dovedit”.

„Ceea ce se poate dovedi, totuși, este că ea se află întotdeauna în aceleași locuri, în același timp cu Karl-Erivan Haub”, se spune în raport.

„În iulie 2008, ambii au fost la Moscova și Soci în câteva zile. În mai 2009, ambii au călătorit cu același tren de noapte de la Moscova la Sankt Petersburg, în compartimente separate. Excursiile au fost rezervate în același timp și de aceeași persoană. Suprapuneri suplimentare ale călătoriilor scurte ale lui Haub și ale femeii pot fi găsite pentru sejururi în Omsk (2010), Soci (2011), Baku (2014) și Moscova (2015, 2017)”.

Raportul precizează: „Nu este clar de ce au avut loc aceste presupuse întâlniri. Nu arată ca vacanțe de îndrăgostiți”.

Jurnalista RTL Liv von Boetticher a speculat că dispariția lui Haub în Elveția și presupusele apariții în Rusia ar fi putut fi rezultatul unor afaceri dubioase. „Se știe că Karl-Erivan Haub a făcut afaceri cu oameni de afaceri ruși asupra cărora planează suspiciuni”, a susținut ea. „Presupunerea noastră este că afacerile cu Rusia sau cu parteneri de afaceri ruși l-ar fi putut pune pe Karl-Erivan în fața unor probleme în Occident”.

Pe lângă faptul că a sunat-o pe Ermilova, se presupune că Haub l-a sunat pe bancherul rus Andrei Suzdalțev atât în Rusia, cât și în Geneva, cu puțin timp înainte de a muri, susțin ancheta RTL și Stern. Un alt partener de afaceri rus la lui Haub este Sergei Grișin, cunoscut sub numele de „Oligarhul Scarface”, acuzat în mai multe rânduri de fraudă.

S-a scris că Grișin a murit anul trecut, deși nu a apărut vreo dovadă a înmormântării sale.

Jurnalista RTL a speculat, de asemenea, într-un interviu acordat pentru Die Welt, că Haub ar fi putut lucra de fapt pentru ruși: „Ar fi putut acționa ca un fel de agent de influență pentru Rusia în Germania. Nu este vorba despre un agent cu pălărie și trenci, sau un James Bond, ci despre influența asupra politicii și economiei. Dispariția lui a venit într-un moment în care Tengelmann mergea destul de prost și se extindea în Rusia cu lanțul Obi, de exemplu”.

Jurnalista crede că nu e vorba despre moartea miliardarului: „Sunt sigură că nu a fost un accident de schi, ci o evadare în etape”. Metoda exactă folosită de Haub pentru a reuși presupusa sa evadare nu este cunoscută.