Anunțul lui Zelenski, după summitul crucial de la Paris

Liderul ucrainean Volodimir Zelenski a declarat, joi, că reuniunea de la Paris a aliaților Kievului a servit la desemnarea președintelui francez, Emmanuel Macron, și a premierului britanic, Keir Starmer, ca reprezentanți ai Europei pentru posibile discuții de pace privind războiul cu Rusia, relatează EFE, Reuters, Sky News și The Guardian.

„Astăzi, noi toți cei din Europa am convenit că Europa va fi reprezentată de Franța și Regatul Unit. Macron și Starmer. Cred că și acest lucru este important. Este o poziție clară și dorim să transmitem acest semnal tuturor celorlalți parteneri și cu siguranță Statelor Unite”, a declarat Zelenski, care a insistat asupra necesității ca Europa să fie reprezentată la masa negocierilor cu Rusia, scrie hotnews.ro

El a adăugat că „fără îndoială” mesajul va fi auzit de SUA.

Zelenski a spus că regretă faptul că există încă „multe întrebări” și „puține răspunsuri” cu privire la posibila desfășurare a unui contingent european pe teritoriul ucrainean, anunțată de Macron pentru a monitoriza o posibilă încetare a focului cu Rusia.

De asemenea, în conferință sa de presă susținută la Paris, la finalul simmitului, președintele ucrainean a îndemnat Occidentul să împiedice orice ridicare a sancțiunilor împotriva Rusiei, așa cum cere Moscova în vederea unui armistițiu în Marea Neagră, afirmând că aceasta ar trimite „semnale foarte periculoase”.

„După semnalele pe care le-am auzit (…) din Arabia Saudită pe tema sancțiunilor, a posibilei ridicări a sancțiunilor… Acestea sunt semnale foarte periculoase”, a spus Zelenski, citat de Agerpres.

Rusia vrea să divizeze Europa și SUA, afirmă Zelenski

În prima întrebare care i s-a pus în timpul conferinței, Zelenski a fost chestionat despre rolul SUA și a precizat că acesta este „fără îndoială foarte important”.

El și-a reluat acuzația potrivit căreia președintele rus Vladimir Putin „nu dorește” pacea și vrea să dezbine Europa și America.

„Mașinăria sa de la Kremlin lucrează la asta de mai bine de un an, divizând slăbirea Europei, divizând Uniunea Europeană, divizând Statele Unite ale Americii, divizând Statele Unite, statele din interior, în ceea ce privește susținerea sau nesusținerea Ucrainei”, a spus liderul ucrainean.

Zelenski a fost apoi întrebat despre perspectiva semnării unui nou acord privind mineralele rare între SUA și Ucraina.

Președintele ucrainean a spus că SUA și-au schimbat „în mod constant” abordarea față de acest acord, care inițial trebuia să fie semnat mai întâi ca un acord-cadru, urmat de unul detaliat, dar acum SUA doresc să obțină un acord complet.

El a adăugat că pare să existe un proces invers față de cel discutat anterior, dar a menționat că avocații examinează propunerile și sunt gata să lucreze pe baza lor.

„Dar nu aș dori să las Statele Unite cu sentimentul că Ucraina este împotrivă în general; am arătat în mod constant voința noastră și am trimis semnale pozitive”, a mai spus el.

Întrebat în mod special dacă există perspective ca el să facă o altă vizită la Casa Albă, Zelenski a răspuns că în prezent nu există astfel de planuri.

Zelenski îl acuză pe Witkoff că „trăiește în altă realitate” decât Ucraina

Liderul ucrainean a fost întrebat la Paris dacă poate avea încredere în americani. În replică, Volodimir Zelenski a spus că nu a reușit cu adevărat să facă presiuni asupra SUA pentru producerea rachetelor Patriot.

„Este greu de explicat celor care trăiesc într-o altă dimensiune”, a afirmat el, citat de Sky News.

Președintele ucrainean și-a îndreaptat apoi atenția către Steve Witkoff, emisarul special al SUA în Orientul Mijlociu.

„El spune lucruri și pare că le spune pentru noi. Ele par abstracte. Acest lucru este din altă lume. Pentru noi, acești oameni sunt de pe altă planetă”, a declarat Zelenski.

El a continuat precizând că „aceasta nu este o acuzație la adresa cuiva”.

„Pur și simplu trăim în realități diferite, în lumi diferite”, a adăugat Zelenski.

Zelenski a schimbat rapid tonul după ce a părut să critice răspunsul SUA la refuzul Rusiei privind încetarea focului

În faza finală a conferinței de presă, Volodomir Zelenski a abordat refuzul Moscovei de a accepta planul de încetare a focului propus de SUA – un plan cu care Ucraina a fost de acord.

El a părut mai întâi să critice implicit răspunsul Washingtonului la această evoluție, spunând că „rușii nu au acceptat încetarea necondiționată a focului”.

„În opinia mea, cred că, după aceea, ar fi trebuit introduse sancțiuni” americane, a adăugat liderul ucrainean.

Cu toate acestea, într-o schimbare determinată probabil de dorința de a evita antagonizarea lui președintelui american Donald Trump din nou, el a precizat rapid: „Bine, hai să facem o pauză și să nu continuăm să sfătuim America ce să facă. Ei au proprii lor oameni care îi pot sfătui, dar, cu toate acestea, rușii nu au acceptat”.

Zelenski acuză Rusia că a folosit o rachetă „fabricată în Coreea de Nord” în atacul devastator de la Kiev

Președintele Volodimir Zelenski a acuzat joi Rusia că a folosit o rachetă „fabricată în Coreea de Nord” în atacurile lansate în cursul nopţii de miercuri spre joi asupra Kievului în care au fost ucise cel puţin 12 persoane.

„Potrivit primelor informaţii, ruşii au folosit o rachetă balistică fabricată în Coreea de Nord. Serviciile noastre speciale verifică toate detaliile”, a scris Zelenski într-un mesaj postat pe Facebook, potrivit Agerpres.

Joi, 24 aprilie, Rusia a lansat cel mai sângeros val de atacuri asupra capitalei Ucrainei din ultimele nouă luni, la doar câteva ore după ce fostul președinte american Donald Trump l-a acuzat pe Volodimir Zelenski că ar fi subminat negocierile de pace.

Potrivit Forțelor Aeriene ale Ucrainei, Moscova a lansat 70 de rachete și 145 de drone spre Ucraina, vizând în principal orașul Kiev.

Conform datelor transmise de Parchetul General ucrainean, cel puțin opt persoane au murit în urma bombardamentelor, în timp ce serviciile de urgență au raportat că au fost lovite 13 zone din Kiev, inclusiv clădiri rezidențiale și infrastructură civilă.

Anterior, autoritățile de urgență anunțaseră nouă morți și peste 60 de răniți.

Acesta este cel mai grav atac asupra capitalei ucrainene de la cel din iulie 2024, când 33 de persoane au fost ucise într-un bombardament aerian ce a vizat un spital și cartiere rezidențiale.

În urma atacului, Trump a transmis un mesaj scris cu majuscule, într-o postare rară prin care îl critică direct pe Vladimir Putin.

„Nu îmi plac atacurile ruseşti asupra KIEVULUI. Nu sunt necesare şi au venit într-un moment foarte prost. Vladimir, OPREŞTE-TE! Mor 5.000 de soldaţi pe săptămână”, a scris Trump. El a adăugat: „Hai să ÎNCHEIEM acordul de pace”.

Experţi independenţi ONU denunţă tratamente psihiatrice forţate aplicate opozanţilor în Belarus

Experţi independenţi ONU denunţă joi un ”tratament psihiatric coercitiv” la care au fost supuşi zeci de critici ai autorităţilor din Belarus după alegerile prezidenţiale din 2020 şi criza politică care a urmat, relatează AFP.

Potrivit unor investigaţii desfăşurate în contul ONU în Belarus, mai mulţi opozanţi ai regimului au fost supuşi unor tratamente psihiatrice forţate.

”Am primit informaţii cu provire la cel puţin 33 de persoane, inclusiv cinci femei, transferate în vederea unui tratament psihiatric coercitiv, deoarece şi-au exprimat dezacordul faţă de autorităţi de la începutul crizei politice în centrul căreia se află alegerile prezidenţiale din 2020”, scriu aceşti experţi, transmis de News.

Ei sunt mandataţi de către Consiliul ONU al Drepturilor Omului, însă nu se exprimă în numele ONU.

Aceste transferuri au fost ordonate de către tribunale.

Experţii consideră că acest tip de ”pedeapsă extrem de neobişnuită ar putea să constituie o pedeapsă inumană sau degradantă”.

”Procesul care conduce la un transfer în vederea unui tratament psihiatric obligatoriu nu este transparent şi ridică îndoieli grave cu privire la faptul dacă aceste transferuri sunt motivate de considerente medicale sau politice”, consideră experţii.

Procesele care au condus la acest tip de transferuri s-au desfăşurat cu uşile închise, precizează ei.

25 DE PERSOANE DEŢINUTE ÎN CONTINUARE

Cei aproximativ 20 de experţi – între care se află şi Nils Muiznieks, Raportorul Special al situaţiei drepturilor omului în Belarus – îşi exprimă înmgrijorarea faţă de soarta acestor condamnaţi la un tratament coercitiv.

”Persoanele respective sunt deţinute în secret, în instituţii de sănătate mentală aflate sub puterea nelimitată a medicului-şef”, subliniază ei.

Ele ”sunt private de libertate pe o perioadă nedeterminată şi nu pot cere o graţiere sau o eliberare condiţionată”, precizează ei.

”Potrivit informaţiilor noastre, opt persoane transferate la un tratament psihiatric coercitiv au fost eliberate. Cel puţin alte 25 rămân deţinute în secret şi nu este disponibilă nicio informaţie despre soarta sau locul unde se află, ceea ce ridică îngrijorări cu privire la posibile dispariţii forţate ale acestora”, subliniază experţii.

Ei precizează că s-au aflat în contact cu Guvernul belarus în acest subiect.

Belarusul a fost teatrul unei reprimări violente care a vizat, în 2020, o contestare fără precedent a realegerii lui Aleksandr Lukaşenko, aflat neîntrerupt la putere din 1994 în această fostă republică sovietică.

Șoigu: Trimiterea unor forțe occidentale de menținere a păcii în Ucraina ar putea duce la o confruntare NATO-Rusia

Trimiterea unor „forţe de menţinere a păcii” occidentale în „teritorii istorice ruseşti” ar putea duce la o confruntare directă între NATO și Rusia, cu riscul unui război mondial, a declarat secretarul Consiliului de Securitate rus, Serghei Şoigu.

Într-un interviu acordat agenției de presă ruse Tass, Şoigu a subliniat că acest scenariu ar putea avea implicații de durată, transformându-se într-un conflict global pe termen lung. El a avertizat că o astfel de situație ar agrava tensiunile internaționale și ar pune în pericol stabilitatea regiunii, transmite stirileprotv.ro.

Emmanuel Macron discută despre „forţele de reasigurare” în Ucraina

Preşedintele francez Emmanuel Macron a evocat la sfârşitul lunii martie, într-o conferinţă de presă la Paris, ipoteza unor „forţe de reasigurare” care ar putea fi „desfăşurate în Ucraina”, susţinute de Regatul Unit. Aceste forţe, a precizat Macron, nu ar avea rolul de a fi forţe de menţinerea păcii, nici forţe prezente pe linia de contact sau care să se substituie armatei ucrainene.

Potrivit preşedintelui francez, forţele respective vor fi prezente în locaţii strategice identificate împreună cu ucrainenii şi vor avea un caracter de disuasiune, menit să împiedice o potenţială agresiune rusă. În schimb, Serghei Şoigu, secretarul Consiliului rus de Securitate, a calificat aceste forţe drept invadatoare şi ocupante, considerând că scopul real este controlul Ucrainei şi resurselor sale minerale.

Rusia îşi rezervă dreptul de a folosi armament nuclear

Serghei Şoigu, fostul ministru al Apărării al lui Vladimir Putin, a reiterat într-un interviu că Rusia îşi rezervă dreptul de a utiliza armament nuclear în cazul unei agresiuni asupra sa sau a Belarusului. El a subliniat că Rusia monitorizează îndeaproape pregătirile militare ale ţărilor europene şi se consideră legitimă în a lua măsuri simetrice şi asimetrice pentru a preveni ameninţările la adresa suveranităţii sale.

Şoigu a adăugat că disuasiunea nucleară este direcţionată împotriva Statelor Unite şi coaliţiilor militare care consideră Rusia un potenţial inamic şi care deţin armament de distrugere în masă. De asemenea, Rusia va aplica măsuri similare şi statelor care îşi furnizează teritoriile pentru pregătirea unor acţiuni agresive împotriva Federaţiei Ruse, conform declaraţiilor făcute de oficialul rus.

Șapte ani de închisoare pentru fostul președinte al Franței, Nicolas Sarkozy, cer procurorii francezi. „Un pact faustian de corupție”
Articolul anterior
Aliații europeni, de acord să nu ridice sancțiunile împotriva Moscovei
Articolul următor