Apicultoarea din Moldova care și-a dezvoltat o afacere dulce și profitabilă, datorită unui grant obținut de la Uniunea Europeană

20/05/2020

News

În timpul unei călătorii în Italia, impresionată de descendenții unei familii care dețin o afacere proprie de mai multe generații, Natalia Porhun din satul Speia, stânga Nistrului, a decis să își schimbe viața.

Avea o carieră de 14 ani în cadrul companiei de telecomunicații „Interdnestrcom” din Tiraspol și studii în pedagogie, făcute la Universitatea „Ion Creangă” din Chișinău, dar nu se legau cu aspirațiile ei personale.

Hotărâse să se dedice apiculturii. Și până să ia respectiva decizia muncea în paralel în prisacă, împreună cu tatăl și soțul său, dar ei îi era rezervat un rol secundar, de îmbuteliere și de vânzare a mierii.

Odată cu decizia de a avea un rol activ în gestionarea afacerii de familie, Natalia a venit cu abordări și cu idei noi. A participat cu un proiect propriu la un concurs de granturi anunțat de Uniunea Europeană prin intermediul Programului „Măsuri de Promovare a Încrederii”, implementat de PNUD Moldova. Vezi video!

A obținut finanțarea și a cumpărat o camionetă, pe care au instalat o centrifugă și au asamblat o întreagă linie mecanizată de extragere a mierii de pe faguri. Pe lângă faptul că procesul în sine a devenit mai ușor, au putut dezvolta afacerea, prestând servicii altor apicultori.

„Acest complex mobil de stoarcere a mierii a fost asamblat datorită grantului obținut de la Uniunea Europeană. El permite înlocuirea a cel puțin trei persoane, și, respectiv, majorarea productivității. Cu ajutorul lui pot fi adunate până la 800 de kilograme de miere pe zi sau chiar, uneori, până la o tonă”, spune Natalia Porhun. „Dacă nu ar fi fost acest suport, am fi ajuns până aici, dar, probabil, peste vreo 10 ani”.

Au decis să își implice și copiii pentru ca din generație în generație să dezvolte afacerea și să își extindă piața de desfacere.

„În prima perioadă simțeam o oarecare neîncredere, că femeile nu ar trebui să se implice în apicultură, că nu e o muncă pentru femei. Acum, însă, când pe fiica mea cea mai mică o întreabă ce vrea să devină, ea spune că vrea să fie apicultoare”, afirmă Natalia.

După câțiva ani, în care a ajuns să exporte miere în Uniunea Europeană și în Statele Unite, Natalia a acumulat și cunoștințe noi. A aflat că sunt specii de albine care pot aduce cu până la 20% mai multă miere și a aflat cum pot fi crescute.

A participat la un nou concurs de granturi și a obținut fonduri ca să întemeieze un Centru pentru creșterea și inseminarea artificială a mătcilor. În cadrul acestuia, desfășoară instruiri la care participă apicultori de pe ambele maluri ale Nistrului. Aceștia învață să păstreze puritatea speciilor de albine și să creeze noi rase rezistente de mătci, pentru ca în final să poată crește volumul producției de miere, să scadă costurile de producție și să crească potențialul de export.

La conferințele organizate până acum au participat circa 300 de apicultori. Pentru ei au fost desfășurate sesiuni de genetică și marketing, dar și concursul de calitate a mierii „Cea mai bună miere a anului 2019”.

„Dacă înainte îmi era rușine să spun că lucrez în prisacă, acum am înțeles toată importanța acestei profesii și nu mai ascund că sunt apicultoare. Femeie-apicultoare”, spune, cu mândrie, Natalia Porhun.

Premierul Recean a încurajat dezvoltarea potențialului turistic în localitățile de pe malul Nistrului

Premierul Dorin Recean a vizitat pensiunea „Căsuța din deal” din satul Pohrebea, care dispune de zece locuri de cazare. Proprietarul afacerii de familie, Ion Repida, a relatat că, deși a avut solicitări să plece peste hotare, acum, cinci ani, el a decis să rămână în Republica Moldova și să deschidă o casă rurală.

Casa pe care a transformat-o în pensiune a fost părăsită încă în timpul războiului de pe Nistru. Pentru renovarea acesteia, întreprinzătorul a beneficiat și de granturi externe, care au permis construcția foișoarelor și a stației de epurare a apei. „Ne–am străduit să menținem farmecul ornamentelor locale, am dat o a doua viață casei, am avut vizitatori de peste hotare și solicitări de a găzdui filmări”, a menționat antreprenorul.

La întâlnire au fost prezenți și alți antreprenori din domeniu, care au lansat afaceri de succes: „Casa familiei Iarmurati”, „Casa părintească” și pensiunea „Activis”. În discuții, premierul a mulțumit întreprinzătorilor și a încurajat valorificarea potențialului turistic al localităților pe malul Nistrului. Oficialul a menționat Programul guvernamental 373, care oferă posibilități de dezvoltare, inovare și extindere a afacerilor. „Vom fi și în continuare alături de cei care aleg să investească acasă și să dezvolte economia locală”, a accentuat prim-ministrul.

Recent, autoritățile au semnat o rezoluție pentru un turism durabil în Moldova, care să sprijine dezvoltarea regională integrată a sectorului și să sporească eforturile de stimulare a investițiilor, lansarea de noi afaceri, diversificarea produselor turistice și promovarea regiunilor frumoase din țară.

Generația Z, mai mult decât niște stereotipuri. Cine sunt și ce fac tinerii din ziua de azi

Când vorbim despre Generația Z, gândurile noastre se îndreaptă spre o serie de preocupări și stereotipuri legate de tinerii din ziua de azi. Smartphone-urile, rețelele sociale, anxietatea, și schimbările climatice sunt doar câteva dintre subiectele care par să definească experiența lor, scrie tvrmoldova.md.

Realitatea este însă nuanțată, iar uneori teribil de diferită față de ceea ce știm până acum, în multe privințe. Zoomerii sunt departe de a fi condamnați și se descurcă surprinzător de bine. La nivel global, aproximativ 2 miliarde de oameni s-au născut între 1997 și 2012 și, prin urmare, fac parte din „Generația Z”, arată jurnaliștii de la The Economist.

Este important să recunoaștem faptul că mare parte dintre cei cu vârste cuprinse 12 și 27 de ani din întreaga lume trăiesc în economii emergente. Acești tineri beneficiază de creșterea și răspândirea tehnologiei într-un mod care îi depășește adesea pe părinții lor. Sunt mai bogați, mai sănătoși și mai educați, și sunt optimiști în privința viitorului lor și al comunităților lor.

Cu toate acestea, există și aspecte mai puțin optimiste. În China, de exemplu, incertitudinea economică și presiunea asupra sistemului de învățământ superior au creat îngrijorări cu privire la viitorul tinerilor.

Preocupările tinerilor din ziua de azi

În pofida acestor provocări, Generația Z în lumea bogată se descurcă surprinzător de bine în ceea ce privește piața muncii. Generația Z nu doar că are locuri de muncă, dar se remarcă și în domeniul profesional. Abilitățile lor antreprenoriale și dorința de a urmări cariere în domenii precum știința, ingineria și medicina îi fac pe mulți dintre ei să fie prețuiți în economiile actuale.

În plus, salariile lor cresc într-un ritm mai rapid decât al predecesorilor lor, iar rata șomajului este la un minim istoric. Cu toate acestea, există și provocări evidente. Preocupările legate de schimbările climatice și impactul social al tehnologiei sunt doar două aspecte ale unei realități complexe cu care se confruntă Generația Z.

Anxietatea și depresia sunt în creștere în rândul tinerilor, iar impactul rețelelor sociale asupra sănătățîi mintale este subiectul unor dezbateri aprinse.

Cu toate acestea, există semne încurajatoare că tinerii din Generația Z încep să își regândească utilizarea rețelelor sociale și să își pună sănătatea mentală pe primul plan. În plus, angajamentul lor față de problemele sociale și politice arată că sunt gata să facă schimbări în lumea lor.

Generația Z este mult mai mult decât o simplă poveste despre smartphone-uri și anxietate. Sunt tineri înzestrați cu o serie de abilități și pasiuni care îi pregătesc să modeleze societatea într-un mod unic și neobișnuit. Este important să recunoaștem atât provocările, cât și succesele lor și să lucrăm împreună pentru a le oferi suportul și resursele de care au nevoie pentru a prospera în lumea modernă.

Incident în România. Un cortegiu funerar a fost fugărit de un urs. A fost la un pas să se transforme într-o tragedie colectivă

Un cortegiu funerar a fost fugărit de un urs. Incidentul a avut loc în localitatea Bordoșiu, județul Mureș. Evenimentul a fost la un pas să se transforme într-o tragedie colectivă, după ce un urs a gonit spre oameni.

Mai mult de 70 de persoane participau la înmormântarea din județul Mușreș, moment în care un urs s-a apropiat de acestea și a început să îi fugărească. Speriați de apariția animalului, localnicii, care nici nu știau că animalul a coborât din pădure, au fugit de la înmormântare.

„Caii au simţit. Am auzit ho, ho, ho. Zic că ăsta e ursul şi chiar ursul a fost”, povesteşte un bărbat. „Cum am mers cu mortul, a venit ursul. Cred că dacă eram mai puţini, intra în noi”, a spus un localnic care a participat la înmormântare, potrivit Observator.

Îngroziți de frică, cei prezenți la înmormântare au început să facă zgomot pentru a speria ursul, dar acesta s-a apropiat și mai mult, determinându-i să fugă. Cu toate acestea, ursul a renunțat și s-a întors în pădure. Familia a reluat ceremonia funerală imediat ce ursul s-a îndepărtat.

În ultimele zile tot mai mulți urși au fost surprinși în apropierea unor localități din țară. Pe 17 aprilie, un urs a fost văzut la Tâncăbești, județul Ilfov. Animalul sălbatic a tăiat calea unui șofer, iar acesta a sunat la 112 pentru a cere ajutorul poliției. La fața locului s-au dus jandarmii și pădurarii.

La finalul săptămânii trecute, un alt urs a ajuns în localitatea Ciolpani, Ilfov, iar autoritățile au trimis un mesaj RO-Alert către locuitorii din zonă să stea departe de urs și să nu îi dea de mâncare. „Tocmai ne-a sărit în fața mașinii un urs, la pădurea Ciolpani“, a scris o femeie sâmbătă pe Facebook.

A fost constituită o celulă de criză la nivelul Inspectoratului pentru Situații de Urgență, iar jandarmii au plecat în căutarea animalului.