„Ascundeți fetele”: Povestea tristă a Karinei, tânăra torturată, violată și ucisă de soldații ruși la Bucha

Cu o săptămână înainte de a împlini 23 de ani, Karina Yershova a fost ucisă de soldații ruși în Bucha, un oraș de la periferia Kievului. Aceștia au torturat-o și, cel mai probabil, au violat-o, a declarat Andrii Dereko, tatăl vitreg al Karinei, pentru Kyiv Independent. Apoi, au împușcat-o în cap, scrie hotnews.ro.

„Era clar că ei (poliția) știu că a fost violată, deoarece a fost torturată, dar detectivul nu a vrut să ne spună acest lucru de la început. Ea a spus: „Nu am dreptul moral să vă spun”… Dar a făcut aluzie (la viol)”, a declarat Dereko.

Potrivit lui Dereko, fiica sa vitregă era o fată firavă, care lucra ca manager la un local de sushi și nu reprezenta o amenințare pentru nimeni.

Poliția nu le-a arătat părinților ei cadavrul Karinei, spunând că ar fi fost prea șocant de văzut. Ea a fost înmormântată într-un sicriu închis la 13 aprilie în Bila Tserkva, în regiunea Kiev, la o zi după ce a fost identificată.

De când soldații ruși s-au retras din regiunea Kiev la începutul lunii aprilie, autoritățile au început să colecteze și să exhumeze cadavrele civililor măcelăriți de ruși în timpul ocupației de o lună. Numai în Bucha au descoperit peste 400 de cadavre ale civililor uciși. Rușii au ucis fiecare al cincilea locuitor care a rămas în oraș, potrivit primarului din Bucha, Anatolii Fedoruk.

Exhumările și mărturiile localnicilor supraviețuitori au făcut lumină asupra unei alte atrocități rusești: violul în masă al ucrainenilor, inclusiv al femeilor, bărbaților și copiilor.

Dereko le-a cerut detectivilor să îl lase măcar să vadă fotografiile cu cadavrul fiicei sale vitrege. I s-au arătat doar partea superioară a corpului Karinei. Ceea ce a văzut a fost terifiant.

„Erau tăieturi și lacerații, era și o bucată de carne smulsă din coaste”, a spus el. „Este evident că au torturat-o”.

Poliția i-a spus lui Dereko că piciorul Karinei avea urme de glonț. Se pare că a încercat să oprească sângerarea cu un garou.

El suspectează că Karina a încercat să se apere, ceea ce nu a făcut decât să-i înfurie și mai mult pe agresori.

Un ucrainean acopera 4 civili ucisi de rusi pe o autostrada la 20 de kilometri de Kiev.

„Jumătate din unghiile ei au fost smulse”

Poliția i-a spus unde a fost ucisă și găsită fiica sa vitregă: într-o casă aflată la doar 1,5 kilometri de locuința Karinei.

Mikola, un locuitor din Bucha, locuiește în apropiere. El a declarat pentru Kyiv Independent că știe cum a murit Karina. El a cerut să fie identificat doar cu prenumele său din motive de siguranță.

Potrivit acestuia, la 16 martie, soldații ruși au adus-o pe Karina, deja rănită, în casa vecinilor săi, un cuplu în vârstă, Viktor și Natalia Mazokha.

„Au adus o fată rănită la ei. Nu știu ce s-a întâmplat în continuare, dar un soldat a declanșat o salvă de mitralieră spre pământ, apoi a venit un ofițer și i-a împușcat pe toți trei”, a declarat Mikola pentru Kyiv Independent.

„Trei zile mai târziu, un soldat rus a venit (la noi) și a spus: „Sunt cadavre acolo”.”

Mikola nu a putut să-i îngroape imediat pe cei morți, deoarece lunetiștii trăgeau în oricine se afla afară.

După ce a trecut o săptămână sau două, soldații ruși s-au întors la casa lui Mikola pentru a-i spune că au la dispoziție două ore pentru a îngropa cadavrele.

The Kyiv Independent a reconstituit evenimentele care au dus la uciderea Karinei Yershova.

Urmărită de război

Războiul din Rusia a pătruns pentru prima dată în viața Karinei când aceasta era adolescentă.

În 2014, când Rusia a invadat Ucraina în est, Karina a fugit din Donetsk, orașul natal, împreună cu familia sa. Au reușit să scape și s-au reinstalat în suburbiile liniștite ale Kievului.

Opt ani mai târziu, trupele rusești au venit și acolo. Părinții Karinei au fugit imediat. Ea a trăit separat și a refuzat să li se alăture.

„Am încercat să o convingem să plece pe tot parcursul zilei de 24 februarie”, a spus Dereko, amintindu-și de prima zi a invaziei la scară largă a Rusiei.

Ea a subestimat riscurile, crede Dereko: „Pot să o înțeleg. Cine ar fi crezut că acele bestii vor măcelări oameni obișnuiți?”.

Războaiele nu se poartă împotriva civililor, ci pentru teritorii, a considerat el.

„Aici s-au luptat pentru frigidere, pentru bunuri, cu oameni obișnuiți”, a spus Dereko, referindu-se la soldații ruși care au jefuit în masă casele ucrainenilor.

Ucraina acuză armata rusă de violuri

Ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba a acuzat armata rusă încă de pe 4 martie de comiterea unor violuri în localitățile în care a intrat.

„Când bombele cad peste orașele noastre, când soldații violează femei în orașele ocupate – și, din nefericire, avem numeroase cazuri de soldați ruși care violează femei în orașele Ucrainei- firește că este dificil să vorbim despre eficiența legii internaționale”, a spus Kuleba, într-o intervenție online la un eveniment din Londra.

Între timp au apărut tot mai multe relatări despre violurile și alte violențe comise de soldații ruși împotriva femeilor și civililor din Ucraina.

Soldații ruși ar viola vârstnice

Mai devreme în cursul acestei luni parlamentara ucraineană Lesia Vasilenko a discutat cu mai mulți oficiali britanici despre numărul în creștere al violurilor raportate.

„Avem informații despre femei violate în grup. Aceste femei sunt de obicei cele care nu pot să fugă. Vorbim de vârstnice”, a spus ea pentru The Guardian.

„Majoritatea acestor femei au fost fie executate după ce au fost violate sau și-au luat propria viață”, a adăugat ea.

A scăzut forța de muncă în 2024

Biroul Național de Statistică informează că, conform rezultatelor cercetării ,,Ancheta forței de muncă (AFM)2”, în anul 2024, forța de muncă (populația activă de 15 ani și peste) a constituit 889,1 mii de persoane, fiind în descreștere cu 4,3% față de anul 2023, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

Astfel:

  • populația ocupată de 15 ani și peste a constituit 853,9 mii de persoane, în descreștere cu 3,7% față de anul 2023;
  • rata șomajului la nivel de țară a înregistrat valoarea de 4,0%, fiind în scădere cu 0,6 p.p. față de nivelul anului 2023.

Ponderea femeilor în cadrul forței de muncă a fost de 51,0%, fiind ușor superioară celei a bărbaților, de 49,0%. De asemenea, ponderea persoanelor economic active din mediul rural a fost de 50,3%, depășind puțin ponderea celor din mediul urban, de 49,7%.

Rata de participare la forța de muncă a populației de 15 ani și peste (proporția forței de muncă de 15 ani și peste în populația totală de aceeași grupă de vârstă) a constituit 44,5% (în 2023 – 45,1%). Acest indicator a atins valori mai înalte în rândul bărbaților – 47,7%, în comparație cu femeile – 41,7%. Ratele respective pe medii au constituit 51,2% în mediul urban și 39,3% în mediul rural.

Rata de participare la forța de muncă a populației în vârstă de 20-64 ani a constituit 59,1%, fiind în creștere față de nivelul anului trecut (în 2023 – 58,4%). Valoarea acestui indicator a înregistrat disparități importante pe sexe și medii: 60,9% pentru bărbați față de 57,5% pentru femei și, respectiv, 66,0% în mediul urban față de 53,5% în mediu rural.

Pentru categoria de vârstă 15-29 ani rata de participare la forța de muncă a constituit 32,1%, la persoanele de 15-34 ani – 41,9% și la grupa de vârstă de 15-64 ani3 – 54,6%. Valoarea acestui indicator pentru populația în vârstă de muncă conform legislației naționale4 a fost de 58,2%.

Rata de participare la forța de muncă a persoanelor cu dizabilități5 a constituit 18,4%, inclusiv 19,6% la bărbați, 16,9% la femei, 25,0% în mediul urban și 15,0% în mediul rural.

Ocuparea

Forța de muncă: ocuparea și șomajul în anul 20241

01.04.2025   138  Imprimare

Biroul Național de Statistică informează că, conform rezultatelor cercetării ,,Ancheta forței de muncă (AFM)2”, în anul 2024:

  • forța de muncă (populația activă de 15 ani și peste) a constituit 889,1 mii de persoane, fiind în descreștere cu 4,3% față de anul 2023;
  • populația ocupată de 15 ani și peste a constituit 853,9 mii de persoane, în descreștere cu 3,7% față de anul 2023;
  • rata șomajului la nivel de țară a înregistrat valoarea de 4,0%, fiind în scădere cu 0,6 p.p. față de nivelul anului 2023.

Forța de muncă

Ponderea femeilor în cadrul forței de muncă a fost de 51,0%, fiind ușor superioară celei a bărbaților, de 49,0%. De asemenea, ponderea persoanelor economic active din mediul rural a fost de 50,3%, depășind puțin ponderea celor din mediul urban, de 49,7%.

Rata de participare la forța de muncă a populației de 15 ani și peste (proporția forței de muncă de 15 ani și peste în populația totală de aceeași grupă de vârstă) a constituit 44,5% (în 2023 – 45,1%). Acest indicator a atins valori mai înalte în rândul bărbaților – 47,7%, în comparație cu femeile – 41,7%. Ratele respective pe medii au constituit 51,2% în mediul urban și 39,3% în mediul rural (Figura 1).

Figura 1. Rata de participare la forța de muncă pe sexe și medii, anii 2020-2024

Descarcă datele în format .xlsx

Rata de participare la forța de muncă a populației în vârstă de 20-64 ani a constituit 59,1%, fiind în creștere față de nivelul anului trecut (în 2023 – 58,4%). Valoarea acestui indicator a înregistrat disparități importante pe sexe și medii: 60,9% pentru bărbați față de 57,5% pentru femei și, respectiv, 66,0% în mediul urban față de 53,5% în mediu rural.

Pentru categoria de vârstă 15-29 ani rata de participare la forța de muncă a constituit 32,1%, la persoanele de 15-34 ani – 41,9% și la grupa de vârstă de 15-64 ani3 – 54,6%. Valoarea acestui indicator pentru populația în vârstă de muncă conform legislației naționale4 a fost de 58,2%.

Rata de participare la forța de muncă a persoanelor cu dizabilități5 a constituit 18,4%, inclusiv 19,6% la bărbați, 16,9% la femei, 25,0% în mediul urban și 15,0% în mediul rural.

Ocuparea

Populația ocupată de 15 ani și peste a constituit 853,9 mii persoane, fiind în descreștere cu 3,7% față de anul 2023 (886,9 mii). Ca și în cazul populației economic active, ponderea femeilor nu o depășește cu mult pe cea a bărbaților (51,0% femei și, respectiv, 49,0% bărbați), iar ponderea persoanelor ocupate din mediul rural a fost puțin mai mare față de cea a persoanelor ocupate din mediul urban (50,4% mediul rural și, respectiv, 49,6% mediul urban).

Vârsta medie a populației ocupate a fost de 44 ani.

Rata de ocupare a populației de 15 ani și peste (proporția persoanelor ocupate în vârstă de 15 ani și peste fată de populația totală din aceeași grupă de vârstă) a fost de 42,7%, fiind în descreștere față de nivelul anului precedent (43,1% în 2023). Rata de ocupare a bărbaților (45,9%) a fost mai înaltă în comparație cu cea a femeilor (40,0%) și în mediul urban (49,1%) mai mare față de mediul rural (37,8%).

Rata de ocupare a populației în vârstă de 20-64 ania fost de 56,8%, fiind în creștere față de nivelul anului precedent (55,7% în 2023). Acest indicator a atins valori mai înalte în rândul bărbaților – 58,6%, în comparație cu femeile – 55,1% și în mediul urban – 63,3% față de mediul rural – 51,5%.

Rata de ocupare pentru tinerii în vârstă de 15-29 ani a fost de 29,8%, la persoanele de 15-34 ani – 39,6% și la categoria 15-64 ani – 52,3%. Valoarea acestui indicator pentru populația în vârstă de muncă conform legislației naționale a fost de 55,7%.

Rata de ocupare a persoanelor cu dizabilități a constituit 17,5%. În distribuția pe sexe acest indicator a atins valori mai înalte în rândul bărbaților – 18,5%, în comparație cu femeile – 16,2%. Ratele respective pe medii au înregistrat 23,2% în mediul urban și 14,6% în mediul rural.

Din distribuția persoanelor ocupate după activități economice rezultă că 18,1% au activat în sectorul agricol (în 2023 – 20,9%) și 81,9%, în activitățile neagricole (în 2023 – 79,1%). Ponderea persoanelor ocupate în industrie a constituit 13,4% (în 2023 – 14,4%), inclusiv în industria prelucrătoare 11,3% (indicator ODD 9.2.2 ) (în 2023 – 12,2%), iar în construcții 7,5% (în 2023 – 7,1%). În sectorul de servicii au activat 61,0% din totalul persoanelor ocupate (în 2023 – 57,6%).

În aspect teritorial, 32,5% din populația ocupată au format-o locuitorii municipiului Chișinău. La o diferență relativ mică, de 28,8% din total ocupare, se situează regiunea de Nord, urmată de regiunea Centru cu 23,8% și, respectiv, regiunea Sud cu 14,8%.

Repartizarea ocupării după forme de proprietate a fost practic la nivelul anului 2023: sectorului public i-au revenit 31,0% și sectorului privat sau altor forme de proprietate – 69,0%.

Structura populației ocupate după statutul profesional relevă că, ponderea cea mai mare revine salariaților – 81,1% din total ocupare (în 2023 – 79,5%), urmați de lucrătorii pe cont propriu (14,6%) și lucrătorii familiali neremunerați (4,1%). Marea majoritate a salariaților (88,7%) a fost angajată pe o perioadă nedeterminată de timp.

Munca nedeclarată7 în rândul salariaților a constituit 5,8%, fiind în descreștere față de nivelul anului precedent (7,1% în 2023). Practica de angajare fără perfectarea contractelor individuale de muncă (în baza unor înțelegeri verbale) este mai frecventă printre bărbați (7,6%), decât pentru femei (4,2%). Cele mai mari ponderi ale salariaților, care lucrează doar în baza unor înțelegeri verbale, sunt estimate în agricultură (56,3%), construcții (17,9%), comerț (6,4%) și industrie (5,0%).

În sectorul informal au lucrat 14,8% din totalul persoanelor ocupate în economie (în anul 2023 – 16,2%). Ponderea persoanelor care au avut un loc de muncă informal (indicator ODD 8.3.1 ) a constituit 20,6% din totalul persoanelor ocupate (în anul 2023 – 23,0%). În sectorul agricol ocuparea informală a constituit 64,4% (în anul 2023 – 66,6%), iar în sectorul neagricol – 10,9% (în anul 2023 – 11,4%). Cea mai mare pondere a persoanelor ocupate informal în activitățile neagricole este înregistrată în construcții (63,3% din totalul persoanelor ocupate în construcții). Din numărul persoanelor ocupate informal, salariații au alcătuit 23,7%.

Din totalul salariaților, 6,0% au avut un loc de muncă informal și, în același timp, au primit salariul „în plic”, iar cele mai mari ponderi ale acestora se estimează pentru activitățile din agricultură (56,2%), construcții (18,3%) și comerț (6,5%).

Numărul persoanelor subocupate8 a fost de 23,4 mii, ceea ce reprezenta 2,7% din totalul persoanelor ocupate, fiind în descreștere față de nivelul anului precedent (rata de subocupare în anul 2023 a constituit 3,3% sau 29,3 mii persoane din totalul persoanelor ocupate).

Din totalul persoanelor ocupate, 11,9% au declarat că ar dori să schimbe situația în raport cu locul actual de muncă din diferite motive. Pentru majoritatea acestora, motivul principal este nivelul nesatisfăcător al venitului/câștigului salarial (situație inadecvată în raport cu venitul).

Moldova are de astăzi mai puține procuraturi teritoriale. Câte au rămas

De astăzi, 1 aprilie, a intrat în vigoare noua structură a procuraturilor teritoriale din Republica Moldova, aprobată prin ordinul procurorului general, Ion Munteanu. Numărul de procuraturi teritoriale a scăzut de la 36 la 14, transmite IPN.

Potrivit Procuraturii Generale, prin reorganizare se urmărește crearea unor condiții propice specializării procurorilor în domenii precum corupția, traficul de ființe umane, crima cibernetică și alte infracțiuni grave. Astfel, autoritățile speră să răspundă mai rapid și mai eficient noilor forme de criminalitate și să asigure o aplicare mai echitabilă a legii.

Prin restructurarea aplicată, mai multe procuraturi teritoriale din diferite raioane au fuzionat sau au fost absorbite, formând unități mai mari.

De exemplu, procuraturile Fălești, Sângerei și Glodeni au fuzionat cu procuratura municipiului Bălți, iar procuraturile din Briceni, Ocnița și Edineț s-au unit pentru a crea procuratura Edineț.

Același tip de reorganizare a avut loc și în alte regiuni ale țării, rezultând o concentrare a activității procuraturilor pentru a optimiza resursele și a îmbunătăți gestionarea acestora, precizează Procuratura Generală.

Procurorii vor continua să își desfășoare activitatea în oficiile secundare ale noilor unități formate.

Structura Procuraturii municipiului Chișinău nu a fost afectată.

Bill Gates le va lăsa moștenire copiilor săi mai puțin de 1% din averea sa, considerând că este mai bine ca aceștia să își construiască propriul succes decât să moștenească sume uriașe

Cofondatorul Microsoft, Bill Gates, a declarat că le va lăsa copiilor săi mai puțin de 1% din averea sa, considerând că este mai bine ca aceștia să își construiască propriul succes decât să moștenească sume uriașe. Această tendință devine din ce în ce mai comună printre miliardarii din tehnologie, care aleg să doneze cea mai mare parte a averii lor în scopuri filantropice, conform Fortune.

Bill Gates: „Am decis că nu ar fi o favoare pentru ei”

Într-un interviu acordat podcastului Figuring Out With Raj Shamani, Bill Gates a explicat că deciziile privind moștenirea sunt personale, însă el a ales să nu le lase copiilor săi sume mari de bani.  

„În cazul meu, copiii mei au primit o creștere și o educație grozavă, dar mai puțin de 1% din averea totală, pentru că am decis că nu ar fi o favoare pentru ei”, a spus Bill Gates.  

Miliardarul a adăugat că nu dorește să creeze o „dinastie” și că nu îi obligă pe copii să conducă Microsoft, ci vrea să le ofere șansa de a-și construi propriile cariere și succese.

„Nu vrei ca ai tăi copii să fie vreodată confuzi cu privire la sprijinul tău pentru ei și dragostea ta pentru ei. Așadar, cred că trebuie să le explici de timpuriu filosofia ta: că îi vei trata pe toți în mod egal și că le vei oferi oportunități incredibile, dar că cea mai mare chemare pentru aceste resurse este să se întoarcă la cei mai nevoiași prin intermediul fundației”, a subliniat Bill Gates.

Cât înseamnă 1% din averea lui Bill Gates

Însă, chiar și 1% din averea lui Bill Gates îi va plasa pe cei trei copii ai miliardarului în top 1% – definit de consultanții imobiliari globali Knight Frank ca fiind o persoană cu o avere de 5,8 milioane de dolari sau mai mult.

Asta pentru că, potrivit Bloomberg Billionaire’s Index, averea lui Bill Gates valorează 162 de miliarde de dolari, iar 1% din această valoare netă înseamnă 1,62 de miliarde de dolari. Gates a dezvăluit anterior pentru Daily Mail că fiecare dintre copiii săi va primi „doar” 10 milioane de dolari, explicând că le oferă astfel oportunități, dar fără să le „umbrească” identitatea.  

Copiii lui Bill Gates și-au văzut părinții luptând pentru cauze precum eradicarea poliomielitei, salubrizarea apei și vaccinurilor împotriva bolilor mortale, pentru a numi doar câteva dintre eforturile de care tatăl lor speră că vor fi „mândri”.

„Am văzut cazuri în care copiii chiar le spun părinților lor să fie mai filantropi. Cred că generația tânără se împotrivește uneori ideii de a moșteni averea”, a mai adăugat cofondatorul Microsoft.

Filantropia, noul trend în rândul miliardarilor tech

Bill Gates nu este singurul miliardar din tehnologie care nu își lasă averea moștenire.  

Laurene Powell Jobs, văduva lui Steve Jobs, a declarat că averea de miliarde de dolari moștenită de la fondatorul Apple nu va fi transmisă celor trei copii ai lor. 

„Mi-am moștenit averea de la soțul meu, căruia nu i-a păsat de acumularea de avere. Fac acest lucru în onoarea muncii sale și mi-am dedicat viața pentru a face tot ce pot pentru a o distribui eficient, în moduri care să ridice indivizii și comunitățile într-un mod durabil”, a spus ea pentru New York Times, în 2020. 


Un șef de la Inspectoratul de Poliție din Ialoveni și un complice, reținuți cu mită de 5.000 de euro
Articolul anterior
Olga Skabeeva a înjosit-o pe Tatiana Lazareva: ,,Du-te să speli toaletele spaniole”
Articolul următor
Close menu