Astăzi este sărbătorită Ziua Planetei Pământ

Planeta noastră este sărbătorită, în fiecare an, la 22 aprilie, atât în cadrul Zilei Planetei Pământ cât şi al Zilei Internaţionale a Mamei-Pământ, declarată sărbătoare oficială de către Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU), în 2009.

Pe pagina ONU dedicată Zilei Internaţionale a Mamei-Pământ, secretarul general al ONU, António Guterres susţine că “Trebuie să acţionăm decisiv pentru a ne proteja planeta atât de coronavirus, cât şi de ameninţarea tot mai persistentă a schimbărilor climatice”.

Populaţia întregii planete are nevoie de trecerea la o economie mai durabilă, care să funcţioneze atât pentru oameni, cât şi pentru planetă, rezultând astfel necesitatea de a promova armonia cu natura şi cu Pământul, se menţionează pe www.un.org/en/observances/earth-day.

Manifestările Zilei Pământului în 2021 au început cu un summit global al tinerilor pentru climă condus de Earth Uprising, în colaborare cu My Future My Voice, OneMillionOfUs şi cu alte sute de tineri activişti pentru climă, la 20 aprilie 2021. 

Acest eveniment digital a examinat legătura dintre criza climatică şi problemele legate de poluare, sărăcie şi pandemie. 

O altă acţiune în cadrul summit-ului a inclus şi activişti proeminenţi de pe toate continentele, care s-au concentrat pe rolul crucial pe care îl joacă educatorii în combaterea schimbărilor climatice.

În paralel cu summitul global privind climă, earthday.org organizează, pe 22 aprilie 2021, cel de-al doilea eveniment digital Earth Day Live, pe site-ul său, prin ateliere de lucru, discuţii de grup şi spectacole speciale concentrate pe tema Restore Our Earth – abordând procesele naturale, tehnologiile ecologice emergente şi gândirea inovatoare care pot reface ecosistemele lumii.

Anul acesta, se împlinesc 51 de ani de când celebrăm Ziua Pământului iar această sărbătoare trebui extinsă prin acţiuni zilnice cu scopul de a ocroti planeta noastră, se subliniază pe www.earthday.org.

În 1970 la prima marcare, Ziua Pământului a mobilizat 20 de milioane de americani, care îşi arătau susţinerea pentru creşterea protecţiei asupra planete noastre. Ziua Planetei Pământ a fost iniţiată de senatorul american Gaylord Nelson şi celebrată, iniţial, doar pe teritoriul SUA.

În 1990 Ziua Pământului a devenit un eveniment mondial, prin eforturile depuse de activistul Denis Hayes, reunind 200 de milioane de oameni din 141 de ţări.

În istoria celebrării zile dedicate planetei noastre, anul 2000 a valorificat puterea mediilor digitale pentru a facilita milioane de conversaţii la nivel local în peste 180 de ţări iar apoi, 10 ani mai târziu, Earth Day Network a lansat A Billion Acts of GreenŽ şi The Canopy Project, Ziua Pământului din 2010 implicând 75.000 de parteneri globali din 192 de ţări.

Anul trecut, aflată la jumătate de secol de la prima manifestare, Ziua Pământului s-a derulat prin activări globale care au avut ca ţintă mobilizarea unui miliard de oameni din întreaga lume pentru o acţiune de transformare pentru planeta noastră, potrivit www.earthday.org/history.

Ziua Internaţională a Mamei-Pământ este marcată de către toate statele membre ale Naţiunilor Unite, fiind o iniţiativă ONU concretizată prin Rezoluţia 63/278, în 2009.

“Mama-Pământ” este un concept antic comun în mai multe limbi şi culturi, ce recunoaşte legătura noastră cu planeta care ne susţine şi ne hrăneşte. În unele părţi ale globului pământesc, ziua dedicată Pământului se marchează în luna martie odată cu echinocţiul de primăvară.

sursa: www.stirileprotv.ro

Jale mare și lacrimi de durere la Anenii Noi. Mama și cei 5 copii ai săi, morți într-un incendiu, conduși pe ultimul drum

Jale mare și lacrimi de durere la Anenii Noi. Mama și cei cinci copii ai săi, decedați în urma unui incendiu, la Grigoriopol, au fost petrecuți ieri, 24 aprilie, pe ultimul său drum, scrie unimedia.info.

colaj foto: unimedia.info

Potrivit informațiilor, înmormânatarea a avut loc în localitatea Speia, din raionul Anenii Noi, satul de baștină al femeii.

O femeie și 5 copii ai săi au decedat, intoxicați cu fum. Tragedia a avut loc din cauza unui scurtcircuit, în dimineața zilei de 20 aprilie.

Parcul central al orașului Bălți va purta numele lui Mihai Volontir

Parcul central din municpiul Bălți va purta numele regretatului actor și artist Mihai Volontir. Decizia fost votată ieri la ședința consiliului local, anunță presa din nordul țării.

Au votat consilierii Partidului Acțiune și Solidaritate, Partidul Comuniștilor, Partidul Socialiștilor și Partidul Schimbării.

Legendarul actor Mihai Volontir ar fi împlinit în luna martie 90 de ani.

Mihai Volontir, actor de teatru și film, s-a născut în 1934, în satul Glinjeni, raionul Șoldănești. A făcut studii la Școala Pedagogică din Orhei și concomitent a lucrat în calitate de pedagog la școala din Păpăuți, Rezina.

Din 1957 și până la sfârșitul vieții, a fost actor la Teatrul Național „Vasile Alecsandri” din Bălți. Debutează cu rolul Surugiului din spectacolul „Chirița în Iași” de Vasile Alecsandri. A jucat în peste 120 de spectacole, a realizat zeci de roluri memorabile în diverse comedii, tragedii și drame.

A debutat ca actor de film la Studioul cinematografic „Moldova-film” în 1967, în rolul lui Ivan Turbincă din filmul „Se caută un paznic” în regia lui Gheorghe Vodă. În 1979, a jucat rolul lui Budulai în filmul artistic „Țiganul”, care i-a adus celebritate în lumea întreagă, apoi în 1984, a urmat filmul ”Întoarcerea lui Budulai”. În 2000 a fost desemnat cel mai bun actor al secolului XX al cinematografiei moldovenești.

Mihai Volontir este cavaler al „Ordinului Republicii”, cetățean de onoare al municipiului Bălți și cetățean de onoare al municipiului Chișinău.

Mihai Volonti s-a stins la vârsta de 81 de ani, pe 15 septembrie 2015, la Spitalului Clinic Republican din Chișinău, în urma complicațiilor cauzate de diabetul zaharat.

Havuzurile din capitală vor fi puse în funcțiune de la 1 mai

Toate, cele 14 havuzuri funcționale sunt verificate, așa încât de sărbătorile pascale, acestea să fie pornite.

În prezent, specialiștii de la Î.M. Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi, cei ai preturilor și de la Direcția Generală Locativ-Comunală şi Amenajare, verifică echipamentele tehnice, cum ar fi pompele, robinetele și rețelele de distribuție și efectuează lucrări de amenajare și reparație a zonelor din preajmă, a fântânilor arteziene, acolo unde este cazul, anunță municipalitatea.

În centrul capitalei, verificări au avut loc la havuzul din Grădina Publică ,,Ștefan cel Mare şi Sfânt” și la fântânile din scuarul Teatrului Național de Operă și Balet ,,Maria Bieșu”.

Lucrări de profilaxie au fost făcute și la havuzul din Complexul memorial ,,Feciorilor Patriei – Sfântă Amintire” din sectorul Rîșcani şi la Scara Cascadelor din Parcul ,,Valea Morilor”.

De asemenea, verificări au fost realizate și la havuzurile din parcurile ,,Șipca”, din str. N. Dimo, ,,La Izvor” și ,,Alunelul”, din sectorul Buiucani, care au fost construite de la zero de Primăria Chișinău în ultimii trei ani.

Începând de duminică, slujbele religioase vor putea fi desfășurate doar în aer liber
Articolul anterior
Directorul BioNTech: Imunitatea scade. Va fi nevoie probabil de o a treia doză
Articolul următor