Astăzi se împlinesc 133 de ani de la nașterea sculptorului moldovean Alexandru Plămădeală, autorul monumentului lui Ștefan cel Mare și Sfânt din Chișinău

Monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt este o lucrare de artă dedicată Domnitorului moldovean Ștefan cel Mare (1457-1504), realizat în perioada 1925-1928 de către sculptorul moldovean Alexandru Plămădeală (1888 – 1940).

Monumentul este amplasat în Grădina publica ,,Ștefan cel Mare și Sfânt” din municipiul Chișinău. Statuia are 5,20 metri înălțime.

Monumentul a fost turnat la București, în anul 1927, din bronz provenit de la 6 tunuri mari, capturate de la otomani în timpul războiului de independență din anii 1877-1878.

Monumentul fost inaugurat la 29 aprilie 1928, la a 10-a aniversare a unirii Basarabiei cu România, montat pe un soclu din piatră extrasă din cariera de la Cosăuți, proiectat de Alexandru Bernardazzi, arhitectul orașului Chișinău, și de inginerul G.A. Levițchi. Monumentul avea, în total, 11,20 metri înălțime. Pe fațada principală a soclului era dăltuită inscripția: „Ștefan cel Mare – Domnitor al Moldovei. 1457-1504”.

După ultimatumul sovietic dat României în 1940 statuia a fost transportată la Vaslui, unde a fost instalată lângă biserica Sfântul Ioan, ctitorită chiar de marele voievod. În august 1942, statuia a fost reinstalată la Chișinău, în fața Arcului de Triumf. În 1944 statuia a fost evacuată din nou, fiind transportată la Craiova, potrivit Wikipedia.

În anul 1945, statuia s-a reîntors la Chișinău, ca bun cultural scos din URSS. În anul 1972, monumentul a fost lăsat în Grădina Publică, însă a fost mutat cu 18 metri în adâncul parcului și a fost amplasat pe un postament sărac din ciment.

Monumentul lui Ștefan cel Mare a fost restaurat în anul 1990 și reamplasat. Noul soclu a fost executat tot din piatră de Cosăuți de către arhitectul Eugen Bernardazzi, fiul lui Alexandru Bernardazzi. O dată cu reinstalarea monumentului, au fost restabilite și inscripțiile inițiale.

Peste 1.300 de ruși au intrat în Republica Moldova, în ultima săptămână. Autorităţile se aşteaptă ca unii dintre ei să ceară azil politic

În ultimele şapte zile, frontiera Republicii Moldova a fost traversată de peste 2.600 de cetăţeni ai Federaţiei Ruse. Dintre aceştia, 1.360 au intrat în ţară, arată datele Poliției de Frontieră. Nu sunt cu mult mai mulţi faţă de alte perioade dar autorităţile se aşteaptă ca unii dintre ei să ceară azil politic, solicitări ce vor fi examinate cu mare atenţie, transmite www.tvrmoldova.md.

Rusia a dat rapid 720.000 de pașapoarte separatiștilor din Ucraina. Unele  voci spun că Moscova ar putea invoca pretextul apărării lor | Digi24

Autorităţile de la Chişinău nu exclud că, în perioada următoare, ar putea creşte numărul cetăţenilor ruşi care vin în Republica Moldova. Iar preşedintele Maia Sandu spune că vor fi examinate minuţios cererile de acordare a azilului politic pe care unii dintre ei ar putea sa le depună.

MAIA SANDU preşedintele Republicii Moldova: „Oamenii care li se acordă azil trebuie să corespundă anumitor criterii, evident că ne preocupă şi partea care ţine de securitate, asta se referă şi la cei care vin din Federația Rusă şi oricare altă ţară. Pentru noi e foarte important să menținem stabilitatea şi ordinea publică şi de aceea trebuie să analizăm dacă persoanele care vin nu reprezintă vreun pericol din acest punct de vedere.”

Între timp, autoritățile încearcă să prevină recrutarea unor mercenari din rândul cetăţenilor Republicii Moldova, în contextul în care se desfășuroară ample campanii de racolare în Federaţia Rusă, inclusiv în structuri militare private. Ministerul de Externe le recomandă basarabenilor care deţin şi cetăţenia Rusiei să vină acasă.

TELEFON DANIEL VODĂ purtător de cuvânt, MAEIE: „Persoanele cu cetățenie dublă trebuie să țină cont de faptul că, pe teritoriul Rusiei, sunt considerați cetățeni ruși de către Federația Rusă, iar opțiunile Republicii Moldova de a oferi asistență consulară sunt limitate. Ambasada Republicii Moldova în Federația Rusă informează cetățenii țării noastre, că implicarea acestora în acțiuni militare pe teritoriul altor state este pasibilă de răspundere penală participarea mercenarului într-un conflict armat, la acțiuni militare sau la alte acțiuni violente se pedepsește în țara noastră cu închisoare de la 5 la 10 ani.”

Cetăţenii Republicii Moldova care se află în Rusia şi au nevoie de ajutor pot contacta ambasada de la Moscova. Reamintim că, acum o săptămână, preşedintele rus, Vladimir Putin, a ordonat mobilizarea parţială pentru a suplimenta numărul de soldaţi aflaţi pe front în Ucraina. De frica încorporării, multi ruşi au luat calea străinătăţii. 

Frontex, agenția UE pentru supravegherea granițelor, anunţă că, în ultima săptămână, aproape 60 de mii de cetățeni ruși au intrat în ţările europene, cu 30 la sută mai mulți decât în săptămâna precedentă. Cei mai mulți au ajuns în Finlanda și Estonia.

Tot mai mulţi locuitori din regiunea transnistreană se mută cu traiul pe malul drept al Nistrului

Tot mai mulţi locuitori din regiunea transnistreană se mută cu traiul pe malul drept al Nistrului, iar migraţia s-a intensificat odată cu invazia Rusiei în Ucraina. Potrivit Agenţiei Servicii Publice, din 24 februarie şi până în prezent, peste 600 de oameni au solicitat schimbarea domiciliului pe teritoriul controlat de Chişinău. Experţii spun că, în realitate, cifra este mult mai mare.

Grigore Cojocaru a muncit mai bine de două decenii ca profesor de istorie la liceul cu predare în limba română din Râbniţa, un oraş din regiunea transnistreană. Încă din primele zile ale invaziei Rusiei în Ucraina, când în stânga Nistrului se vorbea despre implicarea Tiraspolului în război, bărbatul a analizat posibilitatea de a părăsi, împreună cu familia, locurile natale. A aplicat la concursul pentru funcţia vacantă de vicedirector al Liceului „Vasile Alecsandri” din Chişinău, şi l-a câştigat.

GRIGORE COJOCARU, profesor de istorie: „Ideea de a pleca din stânga Nistrului a venit nemijlocit în luna februarie. Era o chestie de întrebare foarte serioasă: ce era să predai istoria românilor, într-o regiune unde sunt şanse foarte mari să vină autorităţile din Rusia. Şi atunci am început să caut oportunităţi. Decizia a durat cred că undeva 2, 3 luni de zile, până în luna iunie. Greu? Desigur. Sunt 20 de ani când am activat în stânga Nistrului, în Râbniţa.”

În prezent, profesorul de istorie trăieşte cu chirie în Chişinău, unde vrea să se mute definitiv împreună cu familia sa.

GRIGORE COJOCARU, profesor de istorie: „Trebuie să-i dau un viitor copilului şi vreau să fiu sigur în viitorul meu, care cred că autorităţile din stânga Nistrului pot să-l împiedice. Ulterior, deja urmează să vină şi soţia. Contează viitorul şi încercăm să-l reîncepem aici.”

Potrivit Agenţiei Servicii Publice, de la începutul războiului din Ucraina, 652 de persoane din regiunea transnistreană au solicitat schimbarea domiciliului în dreapta Nistrului. Dintre acestea, 316 sunt bărbaţi iar 342, femei. 253 de bărbaţi au vârste cuprinse între 18 – 60 de ani

PAVEL CAZACU avocat Promo – LEX: „Pe de-o parte, locuitorii din stânga Nistrului aleg o viaţă mai bună, cu oportunitpţi, pe care malul drept le poate oferi. Pe de altă parte sunt persecutările care se produc în regiunea transnistreană. Tinerii de 18 ani fug de teama înrolării în armata transnistreană. Foarte multe persoane, sau zeci de persoane fug din calea maşinii militare din stânga Nistrului.”

Avocaţii Promo – LEX spun că, în realitate cifra persoanelor care decid să se mute în dreapta Nistrului ar fi cu mult mai mare.

PAVEL CAZACU avocat Promo – LEX: „Ei pleacă într-un regim alert, când observă că riscul este iminent şi atunci cifrele oficiale nu reflectă situaţia reală. Mai ales după invazia rusă.”

Anterior, persoanele cu cetăţenie rusă din regiunea transnistreană au fost chemate să se înroleze, prin contract, în armata Moscovei, pentru a lupta în Ucraina. După anunţul lui Vladimir Putin privind mobilizarea parţială, autorităţile de la Chişinău spun că nu au informaţii despre o eventuală recrutare şi pe malul stâng al Nistrului.

Un penitenciar din Moldova apare într-un serial lansat de Netflix

Netflix a lansat al șaselea sezon din seria „În interiorul celor mai dure închisori din lume”. Primul episod din noul sezon spune povestea deținuților din Penitenciarul de la Rezina. Circa o treime dintre pușcăriașii de acolo își ispășesc pedepsele după ce au fost condamnați la detenție pe viață.

În film, deținuții povestesc despre condițiile din celule și mărturisesc crimele grave pentru care au fost la închisoare pentru restul vieții, transmite tv8.md.

„În interiorul celor mai dure închisori din lume” este un documentar de televiziune produs de Emporium Productions din Londra și disponibil pe Netflix.

Documentarul prezintă viața în cele mai dure închisori din întreaga lume, mai ales din perspectiva prizonierilor, dar incluzând și perspectiva gardienilor și a altor persoane care interacționează cu sistemul penitenciar. Sezonul 1 a fost găzduit de jurnalistul irlandez Paul Connolly.

Video:

Adjunctul procurorului general suspendat recent din funcție, a fost reținut în această dimineață pentru îmbogățire ilicită
Articolul anterior
Accident violent în Capitală, cu implicarea unui BMW și a unui automobil Toyota
Articolul următor