Ministerul Educației și Cercetării și Agenția Națională pentru Curriculum și Evaluare inițiază o nouă serie de testări tematice în învățământul gimnazial. Acestea vor avea loc pe data de 08, 09 și 10 aprilie 2025, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.
Astfel, elevii din 34 de raioane, inclusiv municipiile Bălți și Chișinău, realizează probe scrise de evaluare a competențelor la limba și literatura română și la matematică în clasa a V-a și, de asemenea, la limba străină (engleză sau franceză) în clasa a VIII-a.
La aceste testări participă elevii din 864 de instituții de învățământ. Școlile implicate în testarea tematică au avut posibilitatea să aleagă evaluarea la una dintre cele două discipline – limba română sau matematica – sau la ambele, în clasa a V-a, precum și să opteze pentru includerea sau excluderea evaluării la limba străină în clasa a VIII-a.
Astfel, în procesul de testare, 563 de instituții implică elevii din clasa a V-a la limba și literatura română, iar 683 de instituții – la matematică. În clasa a VIII-a, 443 de instituții participă cu elevi la proba scrisă la limba engleză, iar 239 de instituții – la limba franceză.
Probele scrise de elevi sunt verificate în comisii raionale/ municipale, instituite prin ordinul organului local de specialitate în domeniul învățământului. Rezultatele sunt transmise, prin centralizatoare, Agenției Național pentru Curriculum și Evaluare pentru analiza rezultatelor, iar testele verificate sunt returnate instituțiilor de învățământ.
Ministerul Educației și Cercetării și Agenția Națională pentru Curriculum și Evaluare adresează mulțumiri instituțiilor implicate în organizarea testărilor și le urează succes elevilor participanți.
Fostul președinte ucrainean Viktor Ianukovici, condamnat la încă 15 ani de închisoare
Fostul președinte al Ucrainei, Viktor Ianukovici, a fost condamnat astăzi la încă 15 ani de închisoare, în urma unei noi sentințe pronunțate de Judecătoria raională Podil din Kiev. Instanța l-a găsit vinovat de organizarea trecerii ilegale a frontierei de stat și de instigare la dezertare în favoarea Federației Ruse. În același dosar, fostul adjunct al șefului Direcției de Protecție de Stat – responsabil de securitatea președintelui ucrainean – a fost condamnat la 10 ani de închisoare pentru aceleași infracțiuni.
Potrivit anchetei, pe 23 februarie 2014, Ianukovici, în complicitate cu al doilea inculpat și cu reprezentanți ai Federației Ruse, a traversat ilegal frontiera Ucrainei pe calea aeriană, organizând transportul a cel puțin 20 de persoane din anturajul său apropiat și din rândul militarilor Direcției de Protecție de Stat.
Zborul a avut loc în afara punctelor oficiale de trecere a frontierei aeriene. Grupul a decolat cu trei elicoptere militare rusești, pilotate de membri ai forțelor armate ale Federației Ruse, de pe marginea satului Urzuf, raionul Manguș, regiunea Donețk, către Rusia, aterizând pe aerodromul militar din orașul Eisk. După o ședere temporară acolo, au plecat spre Anapa și, ulterior, cu un avion militar de transport furnizat de Federația Rusă, au ajuns la aerodromul militar „Gvardiiskoe” din Crimeea.
Ulterior, fostul președinte a decis, cu sprijinul armatei ruse, să părăsească definitiv Ucraina. În timp ce se afla în unitatea militară a Flotei ruse a Mării Negre din apropierea golfului Kazacia din Sevastopol, el i-a instigat pe militarii Direcției de Protecție de Stat care îl păzeau să dezerteze și să plece în Rusia. De pe teritoriul Crimeei, fostul președinte a fost evacuat pe cale maritimă de către trupele ruse.
O parte dintre angajații Direcției de Protecție de Stat a părăsit Ucraina împreună cu fostul președinte, fiind transportați cu o navă militară din Sevastopol spre Rusia. Aceștia nu s-au mai întors în serviciul militar.
Traseul de deplasare al fostului președinte pe teritoriul Ucrainei și al Federației Ruse a fost organizat și monitorizat de către angajați ai Serviciului Federal de Protecție și ai Districtului Militar de Sud al Federației Ruse, în coordonare directă cu președintele Rusiei.
Sentința a fost pronunțată în procedură specială, in absentia, întrucât Ianukovici și fostul oficial al Direcției de Protecție se sustrag de la justiție. Procurorii au solicitat pedepse maxime, iar instanța a admis integral solicitările.
De precizat că aceasta este a doua condamnare definitivă a fostului lider ucrainean. În ianuarie 2019, Viktor Ianukovici a fost condamnat la 13 ani de închisoare pentru trădare și complicitate la purtarea unui război de agresiune.
Viktor Ianukovici s-a născut pe 9 iulie 1950, în orașul Ienakiieve, regiunea Donețk. A devenit o figură importantă în politica ucraineană în anii 2000, fiind susținut în special în regiunile din estul țării, cu orientare pro-rusă.
A ocupat funcția de prim-ministru al Ucrainei în două rânduri: între 2002–2004 și 2006–2007.
A fost președinte al Ucrainei între 25 februarie 2010 și 22 februarie 2014. În timpul mandatului său, Viktor Ianukovici a promovat o politică de apropiere față de Federația Rusă și a blocat semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, fapt care a declanșat protestele cunoscute drept EuroMaidan.
După violențele din februarie 2014, Ianukovici a fugit din Ucraina și s-a refugiat în Rusia. În aceeași lună, a fost destituit de Parlamentul Ucrainei, fiind acuzat de „abandonarea atribuțiilor constituționale”.
Pakistanul susține că un atac al Indiei pe teritoriul său este „iminent”
Ministrul Apărării din Pakistan a declarat că o incursiune militară din partea Indiei vecine este iminentă, după atacul de săptămâna trecută asupra unor turiști în provincia Kashmir, incident ce a dus la amplificarea tensiunilor dintre cele două puteri nucleare, informează Reuters.
Atacul insurgenților din Kashmir a provocat moartea a 26 de persoane și a provocat furie în India, țară majoritar hindusă, precum și apeluri la acțiune împotriva Pakistanului majoritar musulman. India acuză Pakistanul că sprijină insurgența din Kashmir, o regiune revendicată de ambele state, care au purtat deja două războaie pentru controlul acesteia.
Riscul unei escaladări a tensiunilor
„Am consolidat forțele noastre pentru ceva ce acum este iminent. Astfel că într-o asemenea situație trebuie luate anumite decizii strategice, iar aceste decizii au fost luate”, a declarat ministrul Apărării Khawaja Muhammad Asif, într-un interviu pentru Reuters.
Asif a spus că discursul Indiei se înăsprește și că armata pakistaneză a anunțat guvernul în ce privește posibilitatea unui atac indian. Ministrul nu a dat detalii suplimentare legate de motivele care-l fac să creadă că o incursiune este iminentă.
După atacul din Kashmir, India a indentificat doi dintre suspecți ca fiind pakistanezi. Islamabadul a negat orice implicare și a cerut o anchetă neutră.
Asif a spus că Pakistanul se află într-un grad ridicat de alertă și că va folosi armele nucleare doar „dacă există o amenințare directă la adresa existenței noastre”.
Deja la granița dintre India și Pakistan au avut loc schimburi de focuri, în zilele de vineri și sâmbătă. Armata Indiei i-a acuzat pe soldații pakistanezi că au deschis focul din „mai multe posturi” de pe puternic militarizata linie de armistițiu, iar forțele indiene „au răspuns în mod corespunzător” la ceea ce susțin că au fost focuri „neprovocate”. Nu au fost raportate victime.
Măsuri simetrice
În cadrul unor măsuri reciproce, India a suspendat Tratatul privind apele Indusului, a expulzat diplomați pakistanezi și a anulat vize pakistaneze. Islamabadul a ripostat expulzând diplomați indieni, anulând vize indiene și închizându-și spațiul aerian. În plus, a suspendat acordul Shimla din 1972, un cadrul de lucru esențial pentru dialog.
Ministrul resurselor din India, Patil, a declarat că țara va lua măsuri pentru a se asigura că „nicio picătură” de apă a râului nu se varsă în Pakistan după suspendarea Tratatului privind Apele Indusului. Pakistanul a avertizat că orice încercare de a bloca apa ar fi un „act de război”.
Experții spun că întreruperea fluxului ar necesita investiții mari și ani de muncă. „India nu are infrastructura hidroelectrică necesară pentru a împiedica efectiv fluxul de apă către Pakistan pe termen scurt”, a declarat Brahma Chellaney, un analist. „Așadar, acțiunea este în mare parte simbolică”, consideră el.
Un bărbat, condamnat la 12 ani de închisoare pentru violul unui minor, prins la vama Albița cu documente false
Un moldovean în vârstă de 63 de ani, condamnat la 12 ani de închisoare pentru violul unui minor, a fost stopat la vama Albiţa, în timp ce încerca să intre în România cu un document fals. Luat la întrebări, individul le-a spus poliţiştilor de frontieră români că a cumpărat actele cu 400 de lei moldoveneşti şi că intenţiona să ajungă în vestul Europei pentru a-şi găsi un loc de muncă. Cazul a avut loc luni, 28 aprilie, iar bărbatul a fost predat autorităţilor de frontieră din Republica Moldova, transmite newtv.md
„În jurul orei 04.20, în Punctul de Trecere a Frontierei Albiţa – I.T.P.F. Iaşi, s-a prezentat pentru efectuarea formalităţilor de control, pentru a intra în țară, pasager într-un mijloc de transport, un bărbat cu cetățenie Republica Moldova, în vârstă de 63 de ani.
La controlul de frontieră, colegii noştri au constatat că pe numele bărbatului era o semnalare Interpol, acesta fiind căutat de autoritățile din Republica Moldova pentru executarea unei pedepse privative de libertate de 12 ani, pentru săvârşirea infracţiunii de viol asupra unui minor.
În baza profilului de risc, s-a procedat la efectuarea unui control amănunţit asupra persoanei, ocazie cu care, a fost descoperită asupra bărbatului, ascunsă, o carte de identitate cu însemnele autorităţilor române.
Cu ocazia verificărilor specifice efectuate, polițiștii de frontieră au stabilit că documentul în cauză nu îndeplinește condițiile de formă și fond ale unui document autentic, fiind fals.
Cu privire la cele constatate, bărbatul a declarat că a procurat documentul în cauză prin intermediul unui concetățean, contra sumei de 400 de lei moldovenești, cu intenția de a-l folosi în statele din vestul Europei, pentru a-și găsi mai ușor un loc de muncă.
Poliţiştii de frontieră efectuează cercetări în cauză sub aspectul săvârşirii infracţiunii de fals material în înscrisuri oficiale.
În baza Acordului de Readmisie, bărbatul a fost predat autorităţilor de frontieră din Republica Moldova în vederea luării măsurilor legale care se impun”, transmite Poliţia de Frontieră a României.
