Au investit zeci de mii de euro în apartamente, dar au rămas fără case

Fără bani şi fără case. 130 de familii au rămas pe drumuri, după ce au investit zeci de mii de euro în apartamente construite în 3 blocuri din sectorul Botanica al Capitalei. Firma de construcţii a dat faliment acum 7 ani, iar păgubaşii îşi caută dreptatea în instanţe.

separator
În 2007, compania semna contracte pentru construcţia blocului de pe strada Băcioii Noi 16/2. Lucrările au început în 2010, iar 3 ani mai târziu oamenii urmau să se mute în casă nouă. Firma a ridicat doar un bloc din cele 3, dar nici acela nu e gata. Iulia Colesnic a plătit 26 de mii de euro pentru un apartament cu două camere. Acum stă în chirie, deşi în acte e proprietara unui apartament.

”În 2010 a fost în totalitate achitat şi tot cu speranţa stăm, am doi copii, stăm în chirie cu soţul. Avem contract legalizat la notar, la cadastru”, a spus o victimă

”Eu am achitat apartamentul timp de doi ani. Şi sora mea are apartament aici. Au fost recomandări că preţul e mai mic faţă de oraş. Dar în final a fost un scop să ne înşele”, a menţionat victima, Cosmas Ovarnis.

”Eu sunt din partea lui fata mea. Ea a plecat peste hotare ca să facă bani să cumpărăm apartament. Am achitat o sută de procente plus nouă procente în plus şi am rămas fără nimic”. „Am încheiat contractul în 2010 şi mi-a promis că în 2012 va fi finisat. Atunci m-am apropiat şi nu era gata. Ei şi-au cerut scuze şi mi-au mai propus un garaj care la fel l-am achitat şi nu ştiu unde este el acum”.

Firma care a început construcţia blocurilor a fost preluată de o altă companie care s-a angajat să finalizeze lucrările, apoi a intrat în insolvenţă. A fost numit un nou administrator care tot nu poate rezolva problema oamenilor.

Actualul administrator, Oleg Munteanu, propune contractarea unei alte firme de construcţii care să finalizeze construcţia. Asta cu o condiţie. „Singurii locatari să facă o supraplată la contract, deci acum altă soluţie adică găsim firma şi toţi 130 de investitori să mai adauge careva mijloace financiare ca să continuăm această construcţie”, a spus administratorul companiei de construcţii, Oleg Munteanu.

Evident, proprietarii apartamentelor refuză propunerea deoarece ei au achitat deja contractele integral. Potrivit documentelor, imobilul este evaluat pe piaţa imobiliară la peste 50 de milioane de lei.

sursa: www.publika.md

Sportivii din R. Moldova au cucerit 13 medalii pentru Campionatul European de Haltere pentru seniori

În perioada 13 – 21 aprilie 2025, Chișinăul a găzduit Campionatul European de Haltere pentru seniori, un eveniment de amploare care a reunit 333 de sportivi din 40 de țăscrie.

Lotul național din Republica Moldova a încheiat competiția cu un palmares impresionant de 13 medalii, 4 de aur, 4 de argint și 5 de bronz. 

Printre performerii lotului național se numără:

  • Elena Erighina (categoria 81 kg) – campioană europeană, cu trei medalii de aur (smuls, aruncat, total – 242 kg);
  • Nisporeneanul Marin Robu (categoria 89 kg) – aur la smuls (173 kg), argint la aruncat (202 kg) și total (375 kg);
  • Ungheneanul Danu Secrieru (categoria 55 kg) – bronz la smuls (110 kg), argint la aruncat (135 kg) și total (245 kg);
  • Tudor Bratu (categoria 102 kg) – trei medalii de bronz (smuls – 176 kg, aruncat – 210 kg, total – 386 kg);
  • Ion Badanev (categoria 61 kg) – bronz la aruncat (152 kg) și locul IV la total (275 kg).


Aceste rezultate deosebite sunt rodul unei pregătiri riguroase, desfășurate sub coordonarea Antrenorului Emerit al Republicii Moldova, Sergiu Crețu, și susținute de echipa tehnică a Federației Naționale de Haltere, condusă de președintele Antonio Conflitti.

Pentru desfășurarea campionatului Ministerul Educației și Cercetării a alocat suma de 6.5 milioane de lei. 

Totodată, Parlamentul a adoptat o inițiativă legislativă cu privire la scutirea de taxe vamale a utilajului și inventarului sportiv care a fost folosit la Campionatul European de haltere, iar ulterior, halterele, podețele de antrenament și competiții vor fi distribuite gratuit în școlile sportive unde se practică proba halterele. 

În perioada următoare țara noastră va fi gazda a două competiții de anvergură:

  • Turneu ATP la tenis, echivalentul Campionatului Mondial printre seniori
  • Campionatul European de Judo, U23
  • Campionatul European de Rugby

Fântânile din țară, majoritatea poluate: 75% nu corespund normelor de calitate a apei

Aproape 75% dintre fântânile din Republica Moldova nu respectă standardele de calitate a apei. Cele mai multe sunt poluate cu nitraţi şi bacterii periculoase. Laboratorul Centrului de Sănătate Publică din Chişinău face doar verificări parțiale și recomandă oamenilor să fie responsabili şi să dezinfecteze fântânile din gospodării, scrie tvrmoldova.md.

ALEXANDRU NALBA, specialist Centru de Sănătate Publică, ANSPAm scos două căldări de apă, le-am vărsat. Acum, urmează conform cerinţelor operaţionale de prelevare a probelor de apă din fântână, urmează flambarea căldării, iar apoi scoatem o căldare cu apă şi prelevăm proba la indicatorii microbiologici în sticlă sterilă, după aia prelevăm probă la indicatori sanitaro-chimici.

Potrivit specialiştilor de la Agenţia Naţională de Sănătate Publică, printre raioanele cu cele mai grave probleme la calitatea apei sunt raioanele Rezina, Râşcani, Călăraşi, Căuşeni.

LILIANA CARP, medic specialist, ANSPCauzele care conduc la această situaţie sunt în primul rând insalubritatea localităţilor. Lipsa sistemelor de canalizare şi staţiilor de epurare în localităţile rurale care duce la infiltrarea apelor uzate în pânza freatică şi afectarea calităţii apei din fântânile publice. Acestea sunt de multe ori localizate fără coordonarea cu CSP şi sunt amplasate în apropierea grajdurilor, gunoiştilor, depozitelor.

De prin anii 80 e făcută fântâna şi o folosim de atunci. Apa e bună, o bem, o folosim pentru udat. -Mai faceţi dezinfecţie din când în când? – Facem în tot anul. Facem dezinfecţie cu clor, curăţă şi o las să pompeze mai mult, să ud şi apoi o folosesc.Cei mai mulţi localnici din Tohatin evită să folosească apa din fântâni. Apa pentru consum o iau de la rețea sau din magazine.Folosim apa din fântâni mai rar pentru că după cum cunoaştem, în Republica Moldova, calitatea apelor din fântâni nu este prea bună. Iată de ce o folosim doar pentru animale, dăm la păsări, la animale. Noi, din păcate o procurăm.

Apă consumăm din conductă. Pentru tot, pentru tot, din conductă. -Din fântâni luaţi apă? – Nu nu, fântână nu avem, nu ne folosim.Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică recomandă cetăţenilor să evite utilizarea fântânilor publice şi să se informeze asupra calităţii apei înainte de a o consuma. Totuşi, cei care dispun de fântâni în gospodărie, sunt îndemnaţi să le dezinfecteze o dată pe an.

MĂDĂLINA COCIU, jurnalist TVR MOLDOVAPentru dezinfectarea fântânilor se folosesc substanțe pe bază de clor. Fântâna se acoperă cu un capac timp de șase ore. Apa poate fi folosită abia după dispariția totală a mirosului de clor și după verificarea calitatii intr-un laborator.Consumul apei contaminate ar putea duce la apariţia mai multor boli, hepatita, afectiuni gastrointestinale sau boli articulare. Potrivit ANSP, în Republica Moldova sunt aproape 45 de mii de fântâni iar peste 30 de mii sunt periculoase.

O șoferiță de 24 de ani, prinsă cum conducea un BMW cu 170 km/h

În zilele de odihnă, polițiștii INSP au fixat peste 1.700 de șoferi care se deplasau pe drumurile publice încălcând limita de viteză, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

Traseul R-6, Chișinău-Orhei

– Șoferiță de 24 de ani a unui BMW se deplasa cu viteza de 170 km/h.

– Un bărbat conducea un Infiniti cu 169 km/h.
– Un alt conducător auto a fost fixat cu 153 km/h.

Poliția îndeamnă repetat șoferii să respecte regimul de viteză pentru a preveni producerea tragediilor.

Un copil de 10 ani, lovit mortal de o mașină, la Cantemir
Articolul anterior
Un tânăr a fost găsit fără suflare în apele râului Bîc, în Capitală
Articolul următor