Cei trei copii ai asistentei medicale din Republica Moldova, care a decedat din cauza COVID-19, își redobândesc cetățenia română.
„Azi, președintele Autorității Naționale pentru Cetățenie a semnat ordinul prin care cei trei copii ai asistentei medicale din Cahul, Republica Moldova, decedată la 6 mai 2020 în urma infecției Covid-19, își redobândesc cetățenia română. Drum bun în viață, dragi români, cu Doamne ajută în toate ce veți face de acum înainte!”, a anunțat pe Facebook secretarul de stat din cadrul Departamentului pentru relația cu R.Moldova din cadrul Guvernului României, Ana Guțu, transmite radiochișinău.md.
Ana Guțu a sesizat anterior Autoritatea pentru ca asistenta medicală din R.Moldova să poată primi post-mortem cetățenia română.
„La 6 mai se stingea pe un pat de spital din cauza infecției Covid-19 o asistentă medicală din Republica Moldova, mamă care își creștea de una singură cei trei copii. Soțul o părăsise pentru a-și crea o altă familie. În 2017 a depus dosarele de redobândire a cetățeniei române pentru ea și cei trei copii ai săi, doi minori. Pandemia i-a răpit viața acestei femei, separând-o pentru totdeauna de ființele dragi. De acum încolo copiii vor merge de unii singuri prin lume, înfruntând greutățile, cu dorul în suflet de cea care le-a dat viață”, a afirmat atunci Ana Guțu.
Cetățean străin, prins la intrarea în țară cu drone nedeclarate
Cazul a fost înregistrat la data de 16 martie 2023, în Aeroportul Internațional Chişinău, cînd funcționarii vamali au supus controlului de specialitate bagajele pasagerilor de la ruta Varșovia – Chişinău, anunță Serviciul Vamal al Republicii Moldova.
În rezultatul controlului, în bagajul unui pasager au fost depistate cinci drone noi de model ” DJI MAVIC 3 CLASSIC”, nedeclarate organului vamal.
Documentat pe caz este un cetățean al USA, în vîrstă de 47 de ani.
Dronele au fost ridicate şi sunt pasibile confiscării, iar persoana riscă să fie sancționată contravențional în conformitate cu prevederile art. 43¹, 287 alin. (10) Cod Contravențional.
2 evadări din penitenciar, 7 furturi și o tentativă de trecere ilegală a frontierei, i-au mai adăugat ani de detenție unui condamnat
Procuratura municipiului Chișinău, Oficiul reprezentare a învinuirii în instanța de judecată, a reprezentat acuzarea de stat într-o cauză pornită pe mai multe capete de acuzare, care s-a soldat cu pronunțarea unei sentințe de condamnare. Astfel, prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 03 martie 2023, un tânăr de 29 de ani, a fost recunoscut vinovat pentru săvârșirea a șapte episoade de furt, două episoade de evadare din locurile de deținere și o tentativă de trecere ilegală a frontierei de stat, anunță Procuratura Generală.
Mai exact, acesta a fost învinuit că în perioada 2018-2019, din interes material și folosindu-se de faptul că nu este observat de nimeni, prin forțarea geamurilor, a pătruns în interiorul mai multor case de locuit atât din mun. Chișinău cât și din alte localități, de unde a sustras diferite bunuri, cauzând proprietarilor un prejudiciu material în valoare totală de peste 200 000 lei.
Tot el, fiind anterior condamnat, executând pedeapsa în Penitenciarul nr. 13, fiind transferat în Izolatorul de detenție provizorie al IP Ștefan Vodă pentru examinarea altei cauze penale, la 31 mai 2019, orele 04:00, a evadat din izolatorul respectiv. Imediat după evadare, urmărind scopul trecerii ilegale a frontierei de stat dintre Republica Moldova și Ucraina, ocolind controlul de frontieră din apropierea semnului de frontieră nr. 0635, pe direcția sat. Slobozia (MDA) – sat. Cistovodnoe (UKR), a încercat să treacă ilegal frontiera de stat, însă a fost reținut la orele 8 dimineața, în aceeași zi, într-o fâșie forestieră din extravilanul raionului Ștefan Vodă, pe teritoriul Republicii Moldova, la distanța de 500 metri de la linia de frontieră.
Același inculpat, fiind condamnat, stabilindu-i-se o pedeapsă definitivă de 12 ani de închisoare și executând pedeapsa stabilită în penitenciarul nr. 4 Cricova, mun. Chișinău, la 24 mai 2021, pe timp de noapte, aflând-se la etajul trei în zona de carantină temporară a blocului administrativ, având intenția evadării din penitenciar, prin deteriorarea lacătului de la ușa de ieșire pe acoperiș, cu utilizarea ulterioară a unei funii confecționate artizanal din lenjerie de pat și escaladarea edificiilor de pază a penitenciarului, a evadat din penitenciarul nr. 4 Cricova, mun. Chișinău, deplasând-se într-o direcție necunoscută.
Inculpatul și-a recunoscut vinovăția în săvârșirea faptelor de care a fost acuzat. Prin urmare, pentru concurs de infracţiuni, prin cumul parţial al pedepsei aplicate prin sentinţa din 03 martie 2023 şi pedepsei cu închisoare pe un termen de 12 ani aplicate prin încheierea din 2 martie 2021, s-a stabilit condamnatului o pedeapsă definitivă cu închisoare pe un termen de 14 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Sentința nu este definitivă și poate fi contestată cu apel în termen de 15 zile la Curtea de Apel Chișinău.
Renato Usatîi: ,,Sunt moldovan și vorbesc limba moldovenească”
„Sunt moldovean și vorbesc limba moldovenească”. Afirmația a fost făcută de liderul Partidului Politic „Partidul Nostru”, Renato Usatîi.
În context, politicianul a criticat inițiativa legislativă care are scopul de introducere a sintagmei „limba română” în actele normative, scrie www.stiri.md.
Usatîi consideră că nu este oportun momentul pentru a modifica acum legislația.
„Mie mi se creează impresia că ei au aceiași specialiști de PR cum îi avea și PL-ul cu Mihail Fiodorovici. Numai Mișa Ghimpu era la combinații: scoatem monumentul soldaților și punem monumentul limbii române, ca să distragă oamenii de la problemele care erau în domeniul economic, social. Asta face PAS-ul. Mai ales că totul o fac cu hârlețul… Nu este oportun acum.
Astăzi, la noi, jumătate de țară îi spune limba română, jumătate – moldovenească. Eu m-am născut în R. Moldova, de la părinți am aflat că sunt moldovean și vorbesc limba moldovenească. La o anumită etapă eu am învățat limba moldovenească, în școală era chirilică, în ultimii ani am trecut în grafie latină. Astăzi nu este important cum un om sau altul numește limba, că îi spuneți română, că moldovenească, noi nu schimbăm situația în țară”, a spus Usatîi în cadrul emisiunii „Rezoomat” mde la Rlive.
Amintim că proiectul de lege prin care se propune introducerea sintagmei „limba română” în actele normative ar urma să fie votat în cadrul ședinței de astăzi a Parlamentului, în lectura a doua.
