Autoritățile franceze au pornit un dosar penal pe cazul vilei de lângă Geneva a nepoatei lui Vlad Filat

Autoritățile franceze au pornit un dosar penal pe cazul vilei de lângă Geneva, aflată pe teritoriul Franței, a Anei Roșca, nepoata fostului premier moldovean Vlad Filat. Pe imobilul care, potrivit unei investigații Rise, ar fi costat circa 1,33 milioane de euro, cu tot cu taxe, instanța de judecată franceză a aplicat sechestru. Republica Moldova are calitate de parte civilă în dosarul respectiv, transmite tv8.md.

Potrivit unei instanțe de judecată din Franța, calitatea Republicii Moldova de parte civilă în acest dosar a fost solicitată în contextul în care se prezumă că bunul sechestrat a fost achiziționat cu surse financiare obținute din acte de corupție și spălare de bani în proporții deosebit de mari comise pe teritoriul Republicii Moldova de cetățeni moldoveni, prin care a fost prejudiciat bugetul de stat.

Interesele statului în acest dosar sunt reprezentate de Cabinetul Avocatului „Adrien Gabeaud”(Franţa)  în parteneriat cu BAA „Bivol Soţchi & Partners” (Republica Moldova). Contractul pentru serviciile juridice de reprezentare a Republicii Moldova la faza de urmărire penală este în valoare de 35 de mii de euro. 

Despre vila din Franța a nepoatei fostului prim-ministru al țării Vlad Filat, o studentă în vârstă de 25 de ani, jurnaliștii de la Rise Moldova au scris în luna septembrie. Vila din Les Mermes a fost trecută în acte pe Ana Roșca – fiica fostului secretar general al Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM), Victor Roșca, fostul cumnat al ex-premierului Vladimir Filat. Rise scrie că a început documentarea anchetei respective încă în anul 2016, atunci când au aflat că Filat ar fi obținut o casă în Franța de la o corporație străină. Jurnaliștii au descoperit că o copie a acordului de vânzare-cumpărare a casei, semnat între Ana Roșca și foștii proprietari, o familie din Emiratele Arabe Unite, ar fi fost găsită de procurorii moldoveni în urma perchezițiilor efectuate la sediul IPTEH SA din Chișinău.

Vila ar fi fost cumpărată din banii unei companii din Canada, Amaya Gaming Group Inc., în schimbul unei hotărâri de Guvern, luate în anul 2011, atunci când Vlad Filat era premier al țării. Atunci, a fost creată compania cu capital străin Amaya Group SRL, iar trei luni mai târziu, guvernul condus de Vladimir Filat a aprobat o hotărâre de Guvern prin care schimbă jocul norocului în Moldova. Este creată Loteria Națională a Moldovei (LNM) care are monopolul statului în jocurile de noroc – o societate pe acțiuni, deținută exclusiv de Ministerul Finanțelor. 

Loteria Națională a Moldovei, întreprinderea nou-înființată, încheie fără concurs public un contract de colaborare cu Amaya Gaming Group, specializată în administrarea platformelor electronice cu jocuri de noroc. Înțelegerea a fost de 50 la 50 din profitul direct obținut din jocurile de noroc.

Jurnaliștii au avut acces la tranzacții bancare, email-uri și alte documente importante care au ajutat să fie localizată vila din Les Mermes.

Primii copii ucraineni au reușit să se întoarcă acasă din captivitatea rusă! Ce pedepse au îndurat pentru că au strigat „Slava Ucrainei”. Imagini emoționante

Ucraina a organizat întoarcerea acasă a 17 copii pe care Federația Rusă i-a deportat de pe teritoriul regiunilor Herson și Harkov în timpul ocupație, anunță agențiile de presă, care citează o declarație de presă făcută de organizația caritabilă Salvați Ucraina.

Copii/Captură video

Potrivit sursei citate, voluntarii au reușit să găsească copiii pe care rușii, după deportarea din Ucraina, i-au transportat pe teritoriul Federației Ruse și pe care au refuzat să-i returneze părinților, relatează Ziare.com.

Copiii au declarat reporterilor că în Rusia au fost amenințați cu trimiterea în internatul din Pskov, li s-a spus că părinții i-au abandonat, au fost bătuți cu tije de metal și au fost izolați pentru că au strigat „Slava Ucraina”.

Invadatorii le-au mai spus copiilor că eliberarea Hersonului „nu este adevărată” și că vor rămâne pentru totdeauna „copii ai Rusiei”.

Operațiunea de întoarcere a copiilor a fost însoțită de o logistică complexă sub pericolul amenințărilor constante din partea Federației Ruse.

Ei au putut să se reîntâlnească cu părinții lor cu o zi înainte, pe 22 martie, mai arată sursa citată. Video:

Noi locuințe sociale în Moldova. Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei oferă 27 de milioane de euro

Pentru construcția locuințelor sociale noi în R. Moldova, Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei va oferi 27 mln. de euro. Dintre aceștia, 20 mln. de euro vor fi sub formă de împrumut pentru faza III a Proiectului de construcție, iar restul vor fi oferiți sub formă de granturi.

Câte locuințe sociale au fost construite în țară anul trecut - Stiri.md

Este vorba despre un grant de 1 mln. de euro din Fondul Verde de Investiții Sociale, precum și un grant de 6 mln. de euro din Fondul E5P pentru măsurile de eficiență energetică.

Costul total al proiectului este de 34 mln. de euro. Diferența de bani, de 7 mln. de euro, va fi acoperită de către autoritățile publice locale care vor aplica la proiect. Contribuția va fi formată din valoarea construcțiilor existente nefinalizate sau abandonate, valoarea terenului și documentația tehnică de proiect.

În baza proiectului vor fi construite 455 locuințe sociale în 12 localități ale Republicii Moldova, care vor asigura cca 1600 beneficiari, renovarea/modernizarea căminelor studențești în 4 localități, care ar asigura cca 750 beneficiari și construcția caselor pentru bătrâni în 16 localități, care ar asigura cca 750 de beneficiari.

Potrivit Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale proiectul prevede asigurarea cu locuințe sociale pentru diverse categorii de populație, construirea și reabilitarea caselor pentru bătrâni și căminele studențești, cu înlocuirea întregii anvelope a clădirilor, astfel, ca să fie reduse din costurile la încălzire, aplicând conceptul de eficiență energetică pentru clădiri. 

De asemenea, vor fi evaluate construcțiile publice existente și nefolosite din toată țara, în vederea renovării lor pentru a fi oferite familiilor cu venituri mici, familiilor tinere, specialiștilor care contribuie la dezvoltarea comunităților locale.

Obiectivele proiectului de construcție a locuințelor sociale sunt:

  • Suportul persoanelor cu venituri mici în asigurarea cu spațiu locativ;
  • Suportul persoanelor în vârstă și a celor cu dizabilități pentru asigurarea cu locuri în aziluri specializate;
  • Asigurarea studenților cu locuri în cămine modernizate;
  • Atragerea funcționarilor din cadrul sistemului bugetar al Republicii Moldova și reducerea fluctuației de cadre în rândurile angajaților publici în zonele rurale, prin oferirea de locuințe la locul angajării;
  • Îmbunătățirea calității vieții persoanelor social vulnerabile;
  • Dezvoltarea regiunilor prin atragerea și reținerea funcționarilor publici în urbele mici și localitățile rurale ale Republicii Moldova;
  • Creșterea eficienței energetice în imobilele publice, ceea ce va duce la reducerea poluării mediului și la scăderea cheltuielilor.

Proiectul vizează atragerea și menținerea specialiștilor din domeniul educației, sănătății, protecției sociale și administrației publice în mediul rural pentru a asigura furnizarea în continuare a unor astfel de servicii și astfel să contribuie la creșterea calității vieții pentru cetățeni, prin oferirea acestora la prețuri accesibile în locațiune.

Președintele Finlandei a semnat legea privind aderarea țării sale la NATO

Preşedintele finlandez Sauli Niinisto a semnat joi legea privind aderarea ţării sale la NATO, transmite Agerpres.

Finlanda intenţionează să construiască un gard la graniţa cu Rusia -  Stiri.md

Legislaţia care încorporează tratatul fondator al NATO a fost adoptată de parlamentul de la Helsinki la 1 martie cu o largă majoritate.

Sauli Niinisto anunţase după acel vot că doreşte să promulge legea înaintea alegerilor parlamentare din ţara sa, prevăzute pentru 2 aprilie.

Finlanda încă aşteaptă ca Turcia şi Ungaria să ratifice cererea sa de aderare la NATO. Toate celelalte 28 de ţări membre ale organizaţiei au aprobat deja intrarea Finlandei în Alianţă.

Ungaria intenţionează să ratifice aderarea Finlandei la 27 martie, în timp ce Turcia a anunţat că o va aproba în curând.

La scurt timp după Summitul de la Madrid din 28-30 iunie 2022, Suedia şi Finlanda au ajuns la un acord cu Ankara. Cele două ţări nordice şi-au exprimat sprijinul pentru Turcia în combaterea ameninţărilor la adresa securităţii sale naţionale şi au promis că vor facilita expulzarea suspecţilor urmăriţi de autorităţile turce.

Ulterior, Turcia le-a prezentat celor două ţări nordice cereri de extrădare pentru 33 de persoane, majoritatea considerate ”terorişti” de către Ankara. Extrădările militanţilor kurzi sau ale personalităţilor ostile regimului turc refugiate în Suedia constituie aspectul cel mai delicat al cererilor formulate de Turcia.

Decizia Suediei de a autoriza în luna ianuarie o manifestaţie în faţa ambasadei Turciei la Stockholm, în cursul căreia a fost ars un exemplar din Coran, a cauzat o reacţie dură din partea Ankarei, care practic a suspendat ratificarea aderării celor două ţări la NATO.

În urma începerii invaziei ruse în Ucraina în februarie anul trecut, Suedia şi Finlanda – ce are o frontieră terestră cu Rusia cu o lungime de 1.340 de kilometri – au prezentat o candidatură comună pentru a deveni membre ale Alianţei Nord-Atlantice, abandonând deceniile de nealiniere militară.

Sofia Rotaru, devastată de durere. Artistei i se rupe inima
Articolul anterior
Noile tarife la energia electrică vor intra în vigoare după publicarea în Monitorul Oficial, și nu retroactiv, cum se vehiculează
Articolul următor