Badantele, bonele, menajerele și asistentele familiale care muncesc în Italia pot beneficia de pensie chiar și după 5 ani de contribuții plătite

Anumite categorii de lucrători din Italia, printre care și cei care activează în domeniul casnic (menajere, bone, asistente familiale), pot obține pensie cu doar 5 ani de contribuții plătite la sistemul de asigurări sociale. Aceasta este pensia pentru limită de vârstă și poate fi solicitată numai de persoanele care nu au plătit contribuții înainte de anul 1996, scrie rotalianu.com cu referire la presa italiană.

Pensia cu 5 ani de contribuții: cine poate beneficia, cum se calculează, care sunt cerințele

La ce vârstă se poate obține o pensie cu 5 ani de contribuții?

Pensia pentru limită de vârstă, cu 5 ani de contribuții, nu poate fi obținută la orice vârstă și nici măcar la vârsta obișnuită de pensionare care este egală cu 67 de ani atât pentru femei cât și pentru bărbați.

Această pensie poate fi primită începând cu vârsta de 71 de ani.

Pensia pentru limită de vârstă cu contribuții de 5 ani poate fi solicitată numai de lucrătorii care fac obiectul calculării contribuției totale și care reprezintă un sistem de calcul valabil începând din 1996, pe baza contribuțiilor plătite și a vârstei de pensionare.

În termeni simpli, ca să se pensioneze cu 5 ani de contribuții, lucrătorii casnici nu trebuie să aibă contribuții plătite sau creditate până la data de 31 decembrie 1995.

Pentru cetățenii români care au lucrat sau lucrează în străinătate

Aceștia vor primi pensie de la statul respectiv pe perioada lucrată, când îndeplinesc condițiile de pensionare din acel stat (vârstă, vechime minimă). Perioada lucrată în străinătate se va cumula cu anii lucrați în România.

În cazul în care o persoană decide să se pensioneze și a lucrat în alt stat cinci – zece ani sau orice altă perioadă, atunci își depune dosarul în România, dar i se vor lua în calcul ca și vechime anii munciți peste graniță. Condiția principală pe care trebuie să o îndeplinească o persoană pentru a i se lua în calcul vechimea dintr-un alt stat este aceea să fi lucrat mai mult de un an în acel stat cu acte în regulă (cu contract de muncă).

În România este nevoie de un stagiu minim de cotizare de cel puțin 15 ani pentru ca o persoană să poată să iasă la pensie atunci când îndeplinește condițiile de vârstă. „Dacă o persoană a lucrat doar zece ani în România și alți cinci ani în Italia, de exemplu, atunci perioada din Italia sau din altă țară i se ia în calcul pentru a i se deschide drepturile de pensie, dar pentru cei cinci ani lucrați acolo nu îi va plăti pensia statul român, ci statul în care a lucrat, când va îndeplini condițiile de pensionare din statul respectiv.

De asemenea, cetățenii români pot depune dosarul de pensionare în statele în care au lucrat, inclusiv cu documentele din România pentru perioada în care au lucrat și în țară.

Pentru mai multe informații despre pensia comunitară, vă rugăm să citiți următorul articol:

A fost lansat cel de-al patrulea episod al serialului „Lost in Moldova”. Americanul explorează piața centrală și gustă vinul moldovenesc

A apărut al patrulea episod al serialului „Lost in Moldova”, o producție cinematografică realizată de Volt Cinematography, producătorii fiind Vlad Bolgarin și John Lewis. Serialul este inspirat de experiența lui John, un tânăr american, care în tinerețe a fost voluntar la Corpul Păcii timp de doi ani în orașul Edineț din nordul țării.

În acest episod americanul merge la piața din oraș, în încercarea de a procura legume și fructe autohtone și gustă vinul moldovenesc, transmite www.diez.md.

În serial apar actori moldoveni precum Dumitru Mamei și Olga Guțu-Cucu, dar și tânăra Loredana Sandu, cu toții fiind îndrumați de regizorii Vlad Bolgarin și Călin Laur. Pentru proiect au fost strânse fonduri din toată lumea, suma fiind de 14 000 de dolari.

Eroul principal, Diego, este jucat de Kenny Grimble Jr. din Los Angeles.

Muntenegru a arestat 36 de diplomați și cetățeni ruși. Premier: O „operațiune internațională” cu parteneri străini

Autoritățile din Muntenegru au reținut 38 de persoane, în principal cetățeni ruși, sub suspiciunea de spionaj, a anunțat joi cotidianul muntenegrean Pobjeda, citând surse anonime.

Muntenegru a arestat 36 de diplomați și cetățeni ruși - presă / Premier: O  „operațiune internațională" cu parteneri străini

La începutul zilei, premierul Dritan Abazovic a declarat, în cadrul unei transmisiuni în direct a unei ședințe a cabinetului, că o „operațiune internațională” cu parteneri străini și cu procuratura este în curs de desfășurare pentru a proteja interesele țării, dar nu a oferit detalii, transmite Reuters, scrie Hotnews.

Muntenegru, membră NATO și candidată la aderarea la Uniunea Europeană, s-a alăturat sancțiunilor internaționale împotriva Rusiei din cauza invaziei acesteia în Ucraina. În trecut, a expulzat diplomați ruși.

Pobjeda a scris că agenți ai Agenției pentru Securitate Națională (ANB) din Muntenegru și ai Procuraturii Speciale de Stat (SDT) au reținut șase diplomați ruși, 30 de cetățeni ruși cu permise de ședere temporară și doi muntenegreni sub suspiciunea de spionaj.

Ambasada Rusiei nu a răspuns imediat la apelurile Reuters care a solicitat o declarație. Oficialii de la ANB și SDT nu au putut fi contactați imediat pentru comentarii.

Președintele Serbiei îl anunță sec pe Putin ca nu va recunoaște referendumurile din Ucraina: „Este în interesul nostru să protejăm integritatea teritorială a altor țări recunoscute internațional”

Serbia nu va recunoaște rezultatele referendumurilor organizate în patru regiuni din Ucraina ocupate parțial de forțele ruse, a declarat miercuri președintele Aleksandar Vucic, în ciuda legăturilor strânse dintre Belgrad și Moscova, potrivit Reuters, citată de Agerpres.

Vladimir Putin presented Alexandar Vucic with a state decoration of the Russian Federation – the Order of Alexander Nevsky – for his major personal contribution to the advancement of multilateral cooperation with Russia.

Autoritățile susținute de Rusia din cele patru regiuni spun că se așteaptă la majorități largi în favoarea anexării la Rusia pe baza voturilor la referendumuri, pe care Kievul și Occidentul le-au denunțat că fiind scrutine ilegale desfășurate sub amenințarea armelor.

Se așteaptă că președintele rus Vladimir Putin să proclame anexarea celor patru provincii – Donețk, Lugansk, Herson și Zaporojie – într-un discurs pe care îl va susține vineri.

Serbia nu va recunoaște referendumurile, „întrucât adera la dreptul internațional, Carta Națiunilor Unite și rezoluțiile ONU”, a declarat Vucic presei.

Serbia, țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană, este dependență de Rusia pentru livrările de gaz și a refuzat să se ralieze la sancțiunile occidentale împotriva Moscovei din cauza acțiunilor acesteia în Ucraina.

Kremlinul sprijină Belgradul în opoziția să continuă față de recunoașterea independenței Kosovo, o fosta provincie sârbă sudică populată în principal de etnici albanezi. Moscova a vândut de asemenea arme Serbiei în trecut.

Însă Serbia a refuzat în mod repetat să sprijine invazia rusă din Ucraina la ONU și afirmă că respectă pe deplin integritatea teritorială a Ucrainei.

„Ne protejăm propria integritatea teritorială și este în interesul nostru să protejăm integritatea teritorială a altor țări recunoscute internațional”, a afirmat Vucic.

Ucraina se numără printre țările care refuză să recunoască independența Kosovo față de Serbia.

Adoptată la 3 ani dintr-un orfelinat din România, o femeie din Italia își caută familia de origine
Articolul anterior
Kârgâzstanul acuză din nou Tadjikistanul că i-a atacat mai multe posturi de la frontieră
Articolul următor