Bilanțul final al atacului de la Dnipro: 44 de morți, între care 5 copii

Bilanțul final al oamenilor uciși sâmbătă în atacul rusesc cu rachetă asupra unui bloc de locuințe din orașul Dinpro, centrul Ucrainei, se ridică la cifra de 44, dintre care 5 erau copii, au anunțat autoritățile ucrainene marți, după ce trupul neînsuflețit al unui alt copil a fost scos de sub dărâmături, relatează agenția Associated Press.

La locul atacului de la Dnipro, 17 ianuarie 2023.

Atacul de la Dnipro a fost cel mai sângeros bombardament din primăvara anului trecut încoace contra civililor ucraineni într-un singur loc.

Dintre cei uciși sâmbătă cinci erau copii, iar 79 de civili au fost răniți, a anunțat șeful adjunct al administrației prezidențiale de la Kiev, Kirilo Timoșenko, adăugând că bilanțul final i-a inclus și pe cei dați dispăruți la blocul de 9 etaje din Dnipro, în care locuiau cam 1.700 de persoane.

Echipele de urgență au îndepărtat ca 9 tone metrice (9,9 tone) de moloz într-o operațiune non-stop de căutare și de salvare a supraviețuirilor. Aproximativ 400 de oameni au rămas fără locuințe, 72 de apartamente au fost distruse total, iar altele 236 au fost avariate atât de grav încât nu mai pot fi renovate, a anunțat Consiliul municipal Dnipro, citat de Associated Press.

O demisie surpriză

Ultimul atac rusesc sângeros al rușilor contra unei ținte civile în cele 11 luni de război în Ucraina a fost condamnat masiv oe plan intern și internațional, dar a dus și la o demisie surpriză marți a unui consilier prezidențial, care spusese că racheta rusească de la Dnipro a explodat și a căzut după ce a fost lovită de apărarea antiaeriană a ucrainenilor, o versiune care ar lua parte din vina forțelor Kremlinului.

Declarația lui Oleksi Arestovici dintr-un interviu dat sâmbătă au provocat proteste vehemente la Kiev, iar el a spus marți când și-a dat demisia că afirmația sa a fost „o greșeală fundamentală”.

Forțele aeriene din Ucraina au subliniat că armata ucraineană nu are un sistem capabil să doboare rachetele rusești de tip Kh-22, acesta fiind tipul de rachetă despre care s-a spus că a lovitul blocul de la Dnipro.

„De la începutul începutul agresiunii militare a Rusiei, mai mult de 210 rachete de acest tip au fost lansate pe teritoriul Ucrainei. Nici una nu a fost doborâtă de apărarea anti-aeriană”, au spus sâmbătă forțele aeriene ucrainene, citate de Associated Press.

Zelenski: ucigașii ruși trebuie judecați

Președintele Ucrainei Volodimir Zelenski a promis că aceia care se fac vinovați de atac vor fi aduși în fața justiției, spunând că e asta e o „sarcină fundamentală” pentru Ucraina și aliații ei occidentali.

„Lovitura de la Dnipro și toate celelate atacuri similare cad în sub jurisdicția Tribunalului Penal Internațional, și ne vom folosi de toate oportunitățile, naționale și internaționale, pentru a asigura că toți ucigașii ruși, toți care dau și execută ordine de atacuri teroriste contra poporului nostru să fie duși în fața justiției și să fie pedepsiți pentru asta”, a spus Xelebski luni seara.

Imprecizia rachetelor rusești Kh-22

Marți, ministerul britanic al Apărării a spus că barajul de rachete rusești cu rază lungă de acțiune, primul astfel de atac în două săptămâni, a avut ca țintă rețeaua electrică a Ucrainei.

Ministerul britanic notează că racheta Kh-22 „este în mod notoriu imprecisă când e folosită contra unor ținte pe teren, din cauză să sistemul său radar nu diferențiază cu exactitate țintele din zonele urbane”, o sugestie a britanicilor că acesta ar putea fi un factor care a cauzat moartea celor din Dnipro.

Rachete similare au fost folosite în alte incidente soldate cu un mare număr de civili uciși, cum ar fi atacul de la un centru comercial din Kremenciuk, din iunie, în care autoritățile au spus că 20 de oameni au fost uciși.

Cel mai sângeros atac în care au fost uciși civili, înainte de cel de sâmbătă, s-a petrecut la gara de la Kramatorsk pe 9 aprilie, când 52 de persoane au fost omorâte, potrivit proiectului The Associated Press-Frontline War Crimes Watch.

Astfel de atacuri au ajutat la sporirea sprijinului internațional dat Ucrainei în lupta sa contra invaziei rusești. Iarna a încetinit pe alocuri luptele, dar analiștii militari sugerează că ele se vo intensifica odată cu terminarea anotimpului rece.

sursa

Designerul Paco Rabanne a murit la 88 de ani

Pacco Rabanne, celebrul designer şi parfumier, a murit la 88 de ani. Anunţul trist a fost dat de casa de modă care-i poartă numele. 

”Casa lui Paco Rabanne dorește să-l onoreze pe designerul și fondatorul nostru vizionar, care a murit astăzi la vârsta de 88 de ani. Printre cele mai importante figuri ale modei din secolul al XX-lea, moștenirea sa va rămâne o sursă constantă de inspirație. Suntem recunoscători domnului Rabanne pentru că a stabilit moștenirea noastră de avangardă și a definit un viitor cu posibilități nelimitate”, este postarea făcută pe pagina oficială de Instagram a Paco Rabanne.

Paco Rabanne, designerul de origine spaniolă și care a avut cele mai bine vândute parfumuri, a murit la vârsta de 88 de ani în Portsall, Franța.

Moartea lui a fost confirmată de grupul spaniol Puig, care controlează casa de modă și afacerea cu parfumuri Paco Rabanne.

”Paco Rabanne a făcut transgresiunea magnetică. Cine altcineva ar putea determina femeile pariziene să ceară rochii din plastic și metal? Cine, în afară de Paco Rabanne, și-ar putea imagina un parfum numit Calandre – cuvântul înseamnă „grătar de automobile” – și să-l transforme într-un reper iconic al feminității moderne?” a spus José Manuel Albesa, președintele diviziei de modă și frumusețe Puig.

Momente spectaculoase. Un șofer, salvat la limită dintr-o mașină care a izbucnit în flăcări

Momente dramatice pe un bulevard din Las Vegas. Un polițist și un trecător i-au salvat viața unui bărbat, cu doar câteva secunde înainte ca mașina lui să ia foc. Totul s-a întâmplat după ce șoferul a pierdut controlul volanului și a lovit un palmier, scrie digi24.ro.

(Imagini video puteți vedea AICI).

În urma impactului, bărbatul și-a pierdut cunoștința, fapt care a îngreunat misiunea ofițerului. Acesta a spart geamul de pe partea șoferului, dar nu a reușit să deschidă portiera. În cele din urmă, agentul de poliție și un trecător l-au scos pe bărbat din vehicul, chiar în ultimul moment.

Atât victima, cât și polițistul au fost transportați la spital pentru îngrijiri medicale. Ulterior, șoferul a fost arestat și acuzat de conducere sub influența alcoolului.

Procuratura Anticorupție anunță că Igor Dodon, soția acestuia și un medic sunt bănuiți în cadrul unui nou dosar penal, privind „deținerea și folosirea unui document medical fals”

Procuratura Anticorupție (PA) anunță că vineri, 3 februarie, procurorii au dispus recunoașterea și audierea în calitate de bănuiți a ex-președintelui R. Moldova, Igor Dodon, soției acestuia, Galina Dodon, și a medicului care a confecționat „documentul medical fals”, în baza căruia Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a permis ieșirea din țară a fostului șef de stat și a soției acestuia, transmite Ziarul de Gardă.

De ce a fost chemată la audieri Galina Dodon, soția lui Igor Dodon. Cum se  implică CNA-ul în acest caz

„Astfel, medicul este bănuit de confecționarea și deținerea documentelor oficiale false, care acordă drepturi. În același timp, ex-președintele R. Moldova împreună cu soția sa, sunt bănuiți în deținerea și folosirea documentului oficial fals care acordă drepturi”, anunță PA.

În baza documentului menționat, Igor Dodon a solicitat Judecătorilor Curții Supreme de Justiție sa îi încuviințeze să părăsească țara, aceeași solicitare fiind înaintată de către Galina Dodon.

Procuratura Anticorupție precizează că la 26 ianuarie 2023 a pornit urmărirea penală pe faptul săvârșirii infracțiunii prevăzute la art. 361 alin.(2) lit.b) din Codul penal – „Confecționarea, deținerea, vânzarea sau folosirea documentelor oficiale, a imprimatelor, ștampilelor sau sigiliilor false, acțiuni săvârșite de două sau mai multe persoane”.

Procuratura Anticorupție (PA) a anunțat pe 26 ianuarie că a înaintat un demers la Curtea Supremă de Justiție (CSJ), prin care a solicitat înlocuirea măsurii obligării de a nu părăsi țara cu arest la domiciliu în privința lui Igor Dodon, în contextul în care, potrivit PA, medicul care a semnat actul ce ar confirma necesitatea deplasării lui Igor Dodon peste hotare a declarat că „nu-i este cunoscut pacientul menționat și că ar fi aplicat ștampila pe Trimiterea-Extras la rugămintea unei colege”.

PA a transmis că medicul a declarat, în cadrul audierilor, că „solicitarea a parvenit de la colega sa care examinează mereu familia Dodon și care se află în relații apropiate cu aceștia, fiind soția unui consilier din cadrul Consiliului Municipal Chișinău, membru al fracțiunii partidului din care a făcut parte” Igor Dodon.

Între timp, fostul președinte al R. Moldova, Igor Dodon, care urma să plece în România, în perioada 28 ianuarie 2023 – 05 februarie 2023, a anunțat că și-a anulat plecarea.

„Din cauza interdicției din partea procurorului pe caz ca soția să ne însoțească, dar și a presiunilor și persecutărilor la adresa medicilor care au eliberat prescripția pentru reabilitate, am decis să renunțăm la această deplasare. Vom căuta soluții alternative de tratament în țara noastră”, a explicat Dodon.

La 19 ianuarie 2023, Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a admis cererea apărătorilor lui Igor Dodon, privind încuviințarea de a părăsi R. Moldova, în perioada 28 ianuarie 2023 – 05 februarie 2023, pentru a asigura un tratament de reabilitare post Covid-19, în România, a fiului fostul președinte. Potrivit PA, avocații fostului președinte au anexat un șir de acte ce ar confirma necesitatea deplasării peste hotare, fiind prezentată și Trimiterea-Extras nr. 0163158 din 18 ianuarie 2023.

Pe 6 ianuarie 2023, judecătorii CSJ au admis demersul procurorului privind prelungirea termenului măsurii preventive – obligarea de a nu părăsi țara pentru alte 60 de zile, în privința lui Igor Dodon, învinuit de comiterea infracțiunii de corupere pasivă, organizarea și acceptarea finanțării partidului politic din partea unei „organizații criminale”.

Igor Dodon a fost eliberat din arest la domiciliu prin decizia Curții Supreme de Justiție (CSJ) din 18 noiembrie. Fostul șef de stat a fost plasat atunci sub control judiciar pentru 60 de zile, având interdicția de a părăsi țara.

„Nu țipa, că sperii alte fete”. Un spital din capitală va achita prejudicii de 200.000 de lei pentru violență obstetrică
Articolul anterior
Paula Seling, noi dezvăluiri despre prima întâlnire cu fiica ei: ”Am iubit-o din prima clipă. Nu a fost nevoie de alte căutări!”
Articolul următor