Feroviarii din Republica Moldova vor intra în grevă, luna viitoare, din cauza restanțelor la salarii. Cândva cea mai profitabilă întreprindere din Republica Moldova, Calea Ferată din Moldova (CFM) pierde bani după redeschiderea portului din Odesa, care a diminuat tranzitul de mărfuri prin Republica Moldova, scrie evz.ro.

Totodată, infrastructura feroviară învechită diminuează atractivitatea transportului feroviar.
Întreprinderea de stat”Căile Ferate din Moldova” (CFM) datorează peste 190 de milioane de lei angajaților, motiv pentru care aceștia au avertizat că voi intra în grevă luna viitoare. Ei intenţionează să organizeze proteste în capitală pentru a revendica plățile restante și a-și apăra drepturile.
Revendicările angajaţilor de la Calea ferată
Potrivit Federației Sindicale a Feroviarilor din Republica Moldova (FSF), manifestațiile vor avea loc în fața Parlamentului, Guvernului, Președinției. La fel, sunt preconizate acţiuni de protest și la cele opt noduri feroviare din țară.
Data concretă nu a fost, însă, stabilită, în speranța că problema va fi soluționată în ultima săptămâna a lunii curente. De asemenea, nu este clar dacă vor fi suspendate rutele de pasageri sau mărfuri în timpul protestelor. Fapt ce va bate și mai mult la buzunarul companiei.
Dacă pînă la finele lunii ianuarie nu vor fi identificate soluții concrete pentru plata restanțelor la salarii, începând cu luna viitoare vom organiza acțiuni de protest în toată țara. Nu ne vom opri până nu vom fi auziți de autoritățile acestui stat”, a precizat Zaporjan într-un comunicat pe situl oficial al Federației.
Potrivit lui Zaporojan, restanțele salariale pentru perioada iulie-decembrie 2024 au depășit 190 de milioane de lei. Iar conturile întreprinderii de stat sunt blocate de peste două luni. Lipsa de bani a afectat și procedurile de achiziție a motorinei și a altor resurse esențiale. Ceea ce pune în pericol funcționarea companiei.
Demisii în lanţ la Calea ferată
Pe lângă ameninţările cu proteste, mai mulţi angajaţi au început să plece de la întreprindere.
Ion Zaporojan, președintele FSF, a declarat că feroviarii au ajuns la limita disperării. Iar plângerile angajaților, adresate autorităților, au rămas fără răspuns, având în vedere că CFM este sută la sută în proprietatea statului.
Revendicările au fost comunicate inclusiv Comisiei economie, buget și finanțe din Parlament.Președintele Comisiei, Radu Marian, a promis identificarea unor soluții în viitorul apropiat.
Republicii Moldova, inclusiv cursa Chișinău-Kiev, ar putea fi suspendate. Începând cu 14 ianuarie 2024, trenul Chișinău-Ungheni este singura rută feroviară activă pe plan național.
Situația dată periclitează implementarea Programului de dezvoltare a CFM în perioada 2018-2031, care prevede modernizarea infrastructurii feroviare din Republica Moldova. Cea mai mare parte a veniturilor compania o incasează din transportul de mărfuri, cel de pasageri având o cotă nesemnificativă.
În conformitate cu acest document, compania kazahă Temirzhol Zhondeu urma să execute Lucrările de proiectare și reabilitare a tronsonului de cale ferată Bender-Basarabeasca-Etulia-Giurgiulești. Cu o lungime totală de 233 de kilometri.
La 10 ianuarie 2025 din Kazahstan în Portul Internațional Liber Giurgiulești a sosit o navă cu 3.100 tone de șine, destinate reparației capitale a liniilor de cale ferată din Moldova.
Proiectul de restructurare a căilor ferate din Moldova, în valoare de peste 150 de milioane de euro, este finanțat de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Banca Europeană de Investiții și Uniunea Europeană.
Calea ferată din Moldova în contextul războiului din Ucraina
În contextul războiului din Ucraina, CFM a avut de câștigat economic grație devierii tranziturilor maritime pe calea terestră. Bombardamentele frecvente ale portului Odesa de la Marea Neagră a determinat mulți operatori să direcționeze transporturile prin Republica Moldova.
Cozile infernale de TIR-uri la vămile moldo-române au sporit atractivitatea căilor ferate. Însă apărarea ucraineană a reușit să deblocheze portul, care într-un final și-a reluat activitatea în regim mai mult sau mai puțin obișnuit. Astfel, feroviarii moldoveni și-au văzut veniturile suplimentare topindu-se la fel de repede cum au apărut.
Totuși, războiul nu este cauza principală a pierderilor suportate de CFM. Începând cu anul 2007, întreprinderea a suportat o diminuare constantă a volumelor de mărfuri transportate, de la 28,8 milioane de tone la doar 3,5 milioane tone, excepție fiind anii 2013 și 2014.
Datele statistice mai arată că în dinamica structurii transportului feroviar și rutier de marfă în perioada 2000-2006 cel feroviar s-a redus de la 28% la doar 9%, iar cel rutier a crescut de la 71% la 90%.
Explicația ar fi că Republica Moldova a implementat o serie de proiecte naționale care au îmbunătățit calitatea drumurilor. Fără a aduce îmbunătățiri substanțiale la căile ferate, pe de altă parte.
Lungimea totală a rețelei de cale ferată administrată de CFM este de 1.232 kilometri, din care 1.218 km reprezintă ecartament larg (1.520 mm) – adică de model sovietic – și 14 km cu ecartament normal (1435 mm) – adică european.