Când va trece România la euro

Florin Georgescu, prim-viceguvernator al BNR a vorbit despre momentul în care România ar putea să treacă la moneda euro. Astfel, conform acestuia, următorul termen pentru ca România să adopte moneda oficială a Uniunii Europene este anul 2029.

Este vorba despre o decalare de nu mai puțin de 15 ani de la termenul inițial pentru adoptarea euro în România, căci moneda trebuia să devină una oficială încă din 2014.

De asemenea, noul termen va marca prezența în UE a României de 22 de ani.

Anul-țintă a fost deja schimbat de trei ori, deoarece, după primul termen, acela din 2014, au mai fost date încă două: anul 2019 și 2024.

Nici acestea nu au fost respectate, așa că s-a ajuns acum la o nouă dată, cea precizată deja mai sus.

„Lipsa de voință politică a decidenților în succesiunea guvernărilor după aderarea la UE în 2007, în scopul aderării la zona euro, este demonstrată de faptul că România a schimbat până în prezent, pe baza rapoa­rtelor elaborate de instituțiile şi specialiștii reprezentativi ai statului, de trei ori anul-ţintă pentru adoptarea euro, res­pectiv 2014, 2019 şi 2024“, a explicat Florin Georgescu într-o prezentare făcută pentru lansării cărții „Capitalism şi capitaliști fără capital în România“.

Mai mult, nu a fost elaborat un plan de „acțiuni concrete” pentru ca euro să fie adoptat în țara vecină și nici nu au fost impuse termene limită în acest sens.

„Revenind la cazul ţării noastre, este de subliniat că niciunul dintre rapoartele elaborate privind trecerea la euro nu a fost considerat drept proiect de ţară asumat de toţi factorii politici decidenţi.

A reprezentat un demers ştiinţific valoros, dar care nu încorpora determinarea de a elabora un plan de acţiuni concrete, cu termene şi responsabilităţi precise, discutat şi agreat în prealabil cu CE şi BCE, în scopul stabilirii anului intrării efective a României în MCS II şi apoi în zona euro”, a mai precizat el.

sursa

Sute de ruși intră în SUA prin Mexic și cer azil

Potrivit datelor oficiale, în 2021, circa 21.620 de imigranți din Federația Rusă au putut găsi azil în Statele Unite. Cetățenii Rusiei și Georgiei spun că au plecat din cauza războiului și a sancțiunilor economice.

Россияне на границе с США и Мексики

Sute de emigranți din Rusia, Georgia, China și alte țări se deplasează spre SUA prin granița dintre SUA și Mexic și solicită azil. Acești oameni i-au înlocuit pe emigranții din America Centrală și de Sud cărora li s-a interzis intrarea în Statele Unite, potrivit New York Post.

„Mulți oameni din Rusia, mulți georgieni, chinezi”, a declarat Fernando Quiroz, șeful Coaliției Umanitare AZ-CA, care ajută familiile și indivizii.

Din octombrie anul trecut, peste 80.000 de migranți au intrat în Statele Unite prin orașul Yuma. Acest oraș din Arizona a devenit al treilea cel mai aglomerat punct de trecere a frontierei după El Paso și Del Rio din Texas.

Potrivit serviciilor guvernamentale mexicane, numărul rușilor care au venit în țară după invazia pe scară largă a trupelor rusești în Ucraina s-a dublat.

Россияне едут в США через Мексику

Cetăţeni ai Federaţiei Ruse şi Georgiei le-au spus reporterilor lângă zidul ridicat la graniţa din Arizona că şi-au părăsit ţările din cauza războiului şi a sancţiunilor economice.

„Am venit prin Mexic pentru că nu avem vize pentru a rămâne în SUA. Avem vize pentru Mexic, am zburat în Mexico City și apoi am ajuns la graniță”, a explicat unul dintre ruși.

Peruvenii încearcă, de asemenea, să fugă în SUA, invocând inflația istorică, iar mulți chinezi s-au mutat de mult în Occident pentru a scăpa de realitățile regimului comunist.

Россияне едут в США через Мексику
Приграничная территория в Аризоне

15 femei s-au bătut într-un avion pentru un scaun. Imaginile video au ajuns pe internet

Un zbor spre Brazilia s-a transformat în haos, după ce a izbucnit o ceartă masivă între 15 femei care s-au „palmuit” una pe cealaltă, s-au tras de păr și au țipat furioase.

В драке на борту самолета приняли участие 15 женщин / фото REUTERS

Potrivit Daily Mail, „lupta” a avut loc în timpul unui zbor Gol Airlines din El Salvador la Sao Paulo. Una dintre participantele la ,,bătălie” a rămas fără topul pe care îl purta și a fost nevoită să-și acopere sânii cu mâinile.

Cearta a apărut între două familii după ce o mamă a întrebat un pasager dacă poate schimba locul cu copilul ei cu nevoi speciale. După ce a fost refuzată, femeia a început o ceartă, care a inclus și restul pasagerilor. Membrii echipajului au fost în epicentrul confruntării, pentru că au încercat să le oprească pe femei.

Lupta a avut loc înainte de decolare, așa că toți participanții la luptă au reușit să aterizeze în regulă. Zborul însă a fost în întârziere din cauza conflictului. Video:

La un an de la invazie, rușii „au învățat să nu-și mai facă griji și să iubească războiul”, spune un expert rus. Care sunt argumentele lui

Adaptarea a devenit trăsătura dominantă a rușilor confruntați cu cel mai terifiant an din epoca postsovietică, scrie Andrei Kolesnikov, fost jurnalist rus și expert al unui reputat think-tank internațional. Unde se va sfârși această atitudine?, întreabă el într-o analiză publicată de revista Foreign Affairs. Pentru moment, se pare că nu există nicio limită, observă tot expertul.

O femeie vinde o machetă cu o rachetă balistică intercontinentală, Topol-M, la taraba ei din Piața Roșie, Moscova Foto: EPA

În epoca sovietică, armata rusă a tulburat viața de zi cu zi a cetățenilor obișnuiți ai URSS de doar două ori, scrie Andrei Kolesnikov, fost jurnalist la publicațiile Novaia Gazeta și Izvestia, în prezent expert al Carnegie Endowment for International Peace, un think-tank cu sediul la Washington.

Prima ocazie a fost invazia Cehoslovaciei, din 1968, care a trecut în mare parte neobservată de mulți ruși, deoarece puțini știau ce se întâmplă. A doua ocazie a fost invazia Afganistanului din 1979, care a avut consecințe mult mai mari. Pentru mulți oameni, vederea sicrielor de zinc aduse cu avionul a distrus fundamentele morale ale proiectului sovietic.

În 2022, armata rusă a tulburat din nou viețile cetățenilor obișnuiți, tot printr-o invazie, cea din Ucraina. Iar efectul a fost chiar mai puternic decât cel al evenimentelor anterioare. De fapt, Rusia tocmai a trăit cel mai terifiant an din istoria postsovietică, spune Kolesnikov.

Cu toate acestea, în ciuda pierderilor tot mai mari de vieți omenești și a înfrângerilor morale, fundamentul național al Rusiei nu pare să fi fost zdruncinat, crede expertul.

Sigur, rușii sunt mai divizați, iar opiniile lor se polarizează, pe măsură ce oamenii se satură de război. Dar, departe de a slăbi controlul lui Putin asupra puterii, „operațiunea militară specială”, așa cum o numește Kremlinul, nu a făcut decât să îl consolideze, concluzionează expertul rus.

Cei care se tem de Putin fie au fugit din țară, fie tac. Regimul dispune de un arsenal formidabil de instrumente pe care le poate desfășura împotriva opozanților de orice fel.

În acest timp, Kremlinul a zdrobit disidența, a închis sau blocat accesul la aproape toate mijloacele de comunicare independente și a aplicat eticheta neoficială de „trădător național” tuturor celor care nu îi aplaudă măsurile.

Și astfel, în loc să protesteze, majoritatea rușilor au arătat clar că preferă să se adapteze, spune expertul, care parafrazează tilul unui celebru film antirăzboi: „Dr. Strangelove sau cum am învățat să nu-mi fac griji și să iubesc bomba”.

El spune că nici fuga din țară nu este neapărat o formă de protest: pentru mulți, este pur și simplu un răspuns pragmatic la problema cu care se confruntă.

Este adevărat că populația este mai neliniștită ca niciodată. Potrivit sondajelor de opinie, anxietatea în rândul rușilor a atins noi culmi în 2022, deși a revenit la niveluri mai mult sau mai puțin tolerabile atunci când amenințarea mobilizării s-a îndepărtat temporar.

Dar adaptarea a devenit trăsătura dominantă a rușilor. Unde se va sfârși?, întreabă Kolesnikov. Pentru moment, se pare că nu există nicio limită, răspunde tot el.

Într-un an șocant, atitudinea rușilor față de regim nu s-a schimbat prea mult

În acest moment, Putin construiește un nou imperiu, dar acest proces nu merge bine, spune expertul rus, care observă că oamenii fug de el în număr mare.

O comparație cu perioada sovietică ar putea fi relevantă, crede el, spunând că unul dintre pilonii URSS a fost reprezentat de proiectele uriașe de construcție comunistă.

Dar liderul de la Kremlin s-a apucat să restaureze imperiul Moscovei distrugând chiar amintitele proiecte comuniste, scrie Kolesnikov, care observă că o parte semnificativă a infrastructurii ucrainene pe care Putin a lovit-o cu rachete și drone a fost construită de predecesorii săi.

Un exemplu este centrala electrică TEC-5 din Harkov. Construită de sovietici în anii 1970, aceasta a furnizat energie electrică pentru milioane de oameni și a devenit a doua cea mai mare centrală termică din Ucraina.

În septembrie 2022, aceasta a fost lovită de un atac al forțelor ruse, care a provocat un incendiu uriaș, ce a întrerupt alimentarea cu energie electrică a unei mari părți a țării.

Pentru expertul rus, diferența este greu de evitat: imperiul anterior (URSS) a lansat primul satelit creat de om, Sputnik, și primul om, Iuri Gagarin, în spațiu. În acest timp, spune el, Putin lansează rachete într-o țară vecină.

În ciuda acestor evidențe, anul 2022, un an de șoc constant, nu a schimbat prea mult atitudinea rușilor față de regim. Acesta nu este doar un reflex de apărare, crede el, ci un răspuns cu două tăișuri, care încearcă să țină realitatea la distanță.

Acest răspuns se explică prin dorința de răzbunare împotriva inamicului, unul care nu mai este văzut nici măcar ca ființă umană, spune Kolesnikov.

Pe de altă parte, acest răspuns are la bază ideea fantezistă că vremurile obișnuite pot continua într-o țară în care comiterea de acte de violență împotriva străinilor și sacrificarea personală într-o moarte eroică pe câmpul de luptă sunt norme acceptate social.

Această formă de protecție emoțională explică de ce majoritatea rușilor văd anul 2022 ca pe un an foarte dificil – dar mai puțin dificil decât primul an al pandemiei COVID-19 sau decât perioada de la începutul anilor 1990.

Potrivit sondajelor realizate de Centrul independent Levada, temerile legate de represiunea în masă, de o guvernare arbitrară și de o reprimare din partea guvernului s-au diminuat până la finalul anului trecut, în comparație cu perioada anterioară.

Toate aceste instrumente ale tiraniei au fost folosite cu o forță din ce în ce mai mare pe parcursul anului și, cu toate acestea, oamenii au declarat că sunt mai puțin îngrijorați de ele decât înainte, concluzionează Kolesnikov.

Această diminuare a îngrijorării nu este doar un efect al presiunii regimului, care a cerut unitate pe timp de război. Este o lipsă conștientă de dorință pentru a recunoaște că ceva s-a schimbat – o dorință de autoamăgire, spune expertul.

De altfel, conform datelor din sondaje, singura teamă majoră pe care oamenii o exprimă la același nivel ridicat ca și înainte este perspectiva unui alt război mondial. Acesta pare să fie singurul lucru în legătură cu care rușii medii nu se amăgesc.

Important este că o parte semnificativă a populației a ignorat total încălcarea de către Putin a contractului social pe care l-a stabilit cu ani înainte de începerea invaziei, scrie Kolesnikov.

Încă de la început, oficialii au afirmat că doar militarii profesioniști își vor face treaba și le-au promis rușilor că, atâta timp cât vor sprijini regimul, nevoile de bază vor fi satisfăcute și viața normală va continua.

Acum, bineînțeles, această promisiune nu mai este valabilă. Putin are nevoie ca națiunea să participe la război și are nevoie chiar de sacrificiul cetățenilor, pe câmpul de luptă.

Dependenți financiar de stat

La această stare de fapt contribuie faptul că mulți ruși sunt complet dependenți de stat, spune expertul rus. Potrivit statisticilor oficiale, proporția plăților sociale în veniturile reale ale populației este mai mare acum decât era în perioada sovietică.

În ciuda apariției unei economii de piață și a unei clase semnificative de oameni autosuficienți, Putin a făcut tot ce a putut pentru a se asigura că rolul economic al statului rămâne cât mai mare posibil. Și a folosit afluxul de petrodolari pentru a promova acest obiectiv.

Oamenii care depind de stat sunt obedienți, mai ales din punct de vedere politic, iar direcția economiei rusești din ultimii ani a consolidat această realitate, scrie Kolesnikov.

Doar un mic procent din populație își obține veniturile din activitatea de afaceri, în timp ce salariile din sectorul public și plățile sociale reprezintă o mare parte din veniturile oamenilor.

Potrivit datelor recensământului din 2021, unul din trei ruși – 33% – depinde de plățile sociale ca sursă de venit. În plus, un sfert dintre ruși sunt dependenți din punct de vedere material de altcineva.

Chiar și ținând cont de faptul că calitatea datelor recensământului din 2021 este cea mai proastă din istoria post-sovietică a țării, aceste cifre sunt șocante, concluzionează expertul.

Deocamdată, mai spune el, Putin beneficiază de un fundal socio-economic relativ calm. Dar acest lucru s-ar putea schimba pe măsură ce economia se prăbușește.

Având în vedere scăderea inevitabilă a veniturilor la bugetul federal din cauza restricțiilor impuse exporturilor de petrol și gaze naturale, scăderea activității economice și cheltuielile semnificative pentru apărare și securitate, statul va avea mai puține oportunități de a cumpăra loialitatea populației în următoarele luni.

Cu toate acestea, este probabil ca Putin să rămână în control. În primul rând pentru că agențiile de securitate și de aplicare a legii, de la armată și poliție până la serviciile speciale, vor continua să fie bine finanțate și ele sunt cele care vor impune loialitatea, spune Kolesnikov. Citește continuarea aici.

Preţul la hârtie a crescut considerabil. Cărți și caiete mai scumpe
Articolul anterior
Gest impresionant al unui elev de 11 ani. Strânge cărţi vechi de la localnici, pentru a le oferi copiilor nevoiaşi
Articolul următor