Care sunt particularitățile juridice sau condițiile de încheiere și de încetare a contractului individual de muncă cu salariații angajați la lucrări sezoniere?
Legislația vizează mai multe aspecte juridice ale angajării la lucrări sezoniere. Angajarea salariaților la lucrări sezoniere permite încheierea contractului individual de muncă pe o durată determinată (art. 55 alin. (1) lit. b prim) din Codul muncii), scrie vocea.md.
Lucrări sezoniere, potrivit art. 279 din Codul muncii, se consideră lucrările care, în virtutea condițiilor climaterice și a altor condiții naturale, se efectuează într-o perioadă concretă a anului calendaristic, ce nu depășește șase luni.
Nomenclatorul lucrărilor sezoniere, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1273 din 19 noiembrie 2004, cuprinde o listă expresă care prevede categoria lucrărilor ce sunt considerate drept lucrări sezoniere și care se desfășoară într-o perioadă concretă a anului calendaristic (de exemplu, recoltarea culturilor de câmp, exploatarea, întreținerea și repararea sistemelor de încălzire (sălilor de cazane), profesiile: fochist, operator în sala de cazane etc.).
Așadar, dacă lucrarea pentru care angajatorul intenționează să angajeze un salariat nu este prevăzută de Nomenclatorul lucrărilor sezoniere, aprobat prin Hotărârea Guvernului prenotată, atunci angajarea nu poate fi considerată la lucrări sezoniere și, prin urmare, contractul individual de muncă nu poate fi încheiat pe durată determinată pentru perioada îndeplinirii unor lucrări sezoniere în temeiul art. 55 alin. (1) lit. b prim) din Codul muncii.
În această ordine de idei, art. 54 alin. (5) din Codul muncii dispune: „Contractul individual de muncă încheiat pe durată determinată în lipsa unor temeiuri legale, constatată de Inspectoratul de Stat al Muncii, se consideră încheiat pe durată nedeterminată”.
Una dintre condițiile încheierii contractului individual de muncă cu salariații angajați la lucrări sezoniere este specificarea caracterului sezonier al muncii în contractul individual de muncă.
O altă condiție de încheiere a contractului individual de muncă cu salariații angajați la lucrări sezoniere se referă la termenul de probă care, potrivit art. 280 alin. (2) din Codul muncii, nu poate fi mai mare de două săptămâni calendaristice.
În același timp, trebuie să se țină cont de dispoziția art. 62 din Codul muncii, care prevede o listă a persoanelor care nu pot fi parte la un contract individual de muncă ce conține clauza prin care este stabilită o perioadă de probă (de exemplu, persoanele în vârstă de până la 18 ani, persoanele care au fost transferate de la o unitate la alta, persoanele alese în funcții elective și altele).
În ceea ce privește încetarea contractului individual de muncă cu salariații sezonieri, aceștia (salariații angajați la lucrări sezoniere), potrivit art. 282 alin. (1) din Codul muncii, sunt obligați să prevină, în scris, angajatorul despre desfacerea contractului individual de muncă înainte de termen cu cel puțin șapte zile calendaristice înainte.
Astfel, este de remarcat faptul că salariaţilor sezonieri le este acordat dreptul la desfacerea înainte de termen a contractului individual de muncă, cu condiția prevenirii în scris a angajatorului despre aceasta cu cel puțin șapte zile calendaristice înainte, dar nu cu 14 zile calendaristice, aşa cum prevede art. 85 alin. (1) din Codul muncii.
Cu referire la încetarea contractului individual de muncă cu salariații angajați la lucrări sezoniere, alin. (2) al art. 282 din Codul muncii dispune că angajatorul este obligat să-l preavizeze, sub semnătură sau prin altă modalitate care permite confirmarea recepționării/înștiințării, pe salariatul angajat la lucrări sezoniere despre încetarea contractului individual de muncă în legătură cu expirarea termenului cu cel puțin șapte zile calendaristice înainte.
