Cetățenii turci se tem de cutremure: Dorm cu apă, biscuiți și fluiere lângă pat
Riscul ca Istanbulul să fie lovit de un cutremur cu magnitudine peste 7,3 în următorii 30 de ani este de 47%, anunțau seismologii. Cutremurul care a devastat însă Turcia la începutul lunii februarie a crescut panica în rândul locuitorilor și nivelul de alertă.
Oamenii spun că au început să stea cu sticle cu apă și pachete cu biscuiți la picioarele paturilor, în cazul în care un mare seism va veni. Vânzările pachetelor de urgență, cu pături și truse medicale, au crescut vertiginos în ultima lună, transmite Digi24.ro.
În Istanbul locuiesc până la 20 de milioane de oameni, mulți încă fiind marcați de amintirile ultimului cutremur major, din 1999. Peste 17.000 de oameni au murit atunci în Turcia, dintre care 1.000 în Istanbul.
De atunci, orașul s-a dezvoltat, devenind un magnet pentru oamenii atrași de economia în plină expansiune, iar teama de un cutremur major a început să se estompeze.
Lucrurile s-au schimbat însă în 6 februarie, când cutremurul cu magnitudinea de 7,8 a ucis peste 48.000 de persoane în sud-estul Turciei și aproape 6.000 peste granița cu Siria, lăsând orașe întregi în ruine. De atunci, o stare de panică colectivă i-a cuprins pe oamenii din Istanbul, care au făcut peste 140.000 de cereri de verificare la blocurile în care locuiesc.
Durmus Uygun, un inginer care face astfel de verificări, spune că se teme că un cutremur mare va lovi Istanbul. „Dacă rezultatul este bun, vom trăi liniștiți. Dar cine știe unde vom fi când va lovi cutremurul? S-ar putea să fim la supermarket sau la serviciu, iar asta ne sperie”, spune el, citat de France24.ro.
Autoritățile din Istanbul au recunoscut că aproape 100.000 de clădiri se vor prăbuși sau vor fi grav avariate în cazul unui cutremur cu magnitudinea de 7,5. Cincizeci de echipe de ingineri cutreieră orașul de la dezastrul de luna trecută, măsurând calitatea betonului și armăturile.
Locuitorii Istanbulului au cerut peste 140.000 de controale de siguranță la casele lor de la cutremurul mortal de luna trecută. Dacă riscul pentru o clădire este considerat „foarte mare”, ea ar putea fi demolată, iar oamenii obligai să își caute altă locuință.
Seismologii au calculat un risc de 47% ca un cutremur cu o magnitudine de peste 7,3 să lovească Istanbulul în 30 de ani.
La două străzi de clădirea lui Uygun, proprietarul unui magazin, Ali Nezir, a început să vândă fluiere localnicilor care se tem că ar putea rămâne prinși sub tone de beton.”Oamenii sunt speriați”, a spus Nezir, al cărui mic magazin se află la parterul unui turn de 12 etaje.
Unii locuitori spun că au început să stea cu biscuiți și sticle de apă la picioarele patului, ca să fie pregătiți în cazul în care un cutremur va avea loc în miezul nopții și ar rămâne blocați.
Ugur Erisoglu, un comerciant din Istanbul, vinde pungi de supraviețuire la cutremur pentru 200 de lire. „Obișnuiam să vindem 1.000 pe lună”, a spus Erisoglu. „Am primit 15.000 de comenzi de la cutremur, inclusiv 8.000 de la Istanbul”.
Sub amenințarea bruscă a cutremurului, mulți locuitori din Istanbul se gândesc să se mute din centru. „Există o cerere puternică pentru cartierele din nordul Istanbulului și pentru case individuale”, a declarat Mehmet Erkek, directorul unui site cu oferte imobiliare. În topul căutărilor sunt orașe precum Edirne și Kirklareli, situate într-o regiune mai puțin predispusă la cutremure, la 200 de kilometri nord-vest de Istanbul.
Psihologul Nil Akat spune că are pacienți care îi vorbesc despre planul de a se muta din Istanbul. „Mulți nu se mai simt în siguranță acasă. Sunt în alertă maximă, mereu în alertă. Pe stradă, aleg trotuare care par mai sigure în cazul în care o clădire s-ar prăbuși”.
Akat a spus că a vorbit cu niște colegi care i-au spus: „Unii (dintre pacienții noștri) nu mai pot gândi rațional”.
Această frică poate cuprinde pe oricine, fără deosebire de vârstă sau clasă socială, a spus psihologul.
O tânără care locuiește la etajul 12 al unui bloc din Istanbul se bucură acum de o priveliște uluitoare asupra orașului, dar de la o vreme se gândește să se mute. Dezastrul de luna trecută a făcut ca mutarea să devină o „prioritate”, a spus ea. „Chiar dacă nu s-ar întâmpla nimic cu clădirea mea, probabil că nu aș putea suporta ceea ce văd”, a declarat tânăra.
Secretarul General al Organizației Internaționale a Francofoniei, la Chișinău
În ajunul Zilei Internaționale a Francofoniei, șefa statului a avut o întrevedere Secretarul General al Organizației Internaționale a Francofoniei (OIF), Louise Mushikiwabo, aflată într-o vizită la Chișinău.
Republica Moldova este una dintre cele 88 de țări membre ale marii familii OIF – francofonia reprezentând un spațiu de solidaritate și cooperare din care facem parte.
„Avem un parteneriat de durată cu Agenția Universitară a Francofoniei care, în 2022, a deschis la Chișinău un birou național, iar studenții de la șase universități au oportunitatea de a se forma ca specialiști în limba franceză. În opt licee din țară sunt clase bilingve francofone, iar din acest an, Universitatea de Stat din Moldova a început pregătirea viitoarelor cadre didactice pentru predarea în limba franceză a matematicii, fizicii, biologiei, în clasele bilingve. Și funcționarii publici pot studia limba franceză în cadrul programului Initiative francophone nationale”, a menționat șefa statului.
Președinta Maia Sandu a mulțumit doamnei Secretar General pentru susținerea de către OIF a sectorului asociativ, dar și pentru pregătirea lingvistică a carabinierilor din cadrul Ministerului de Interne.
„Mizăm pe sprijinul OIF în lupta contra propagandei și a dezinformării. În context, am menționat că, recent, operatorul Francofoniei TV5Monde a fost inclus în lista obligatorie de canale TV a distribuitorilor de servicii media prin cablu”, a mai spus șefa statului.
Elvețienii se declară în premieră majoritar în favoarea NATO
O veste remarcabilă vine din Elveția. Pentru prima oară opinia publică se declară, majoritar, în favoarea NATO.
Potrivit unui studiu realizat de Academia Militară din Zurich și de Institutul Federal de Tehnologie, 55% dintre elvețieni sunt pentru o apropiere între Elveția și NATO – cu 10% mai mulți decât în ianuarie 2021.
În plus 53% dintre elvețieni sunt de părere că țara lor, deși neutră, ar trebui să își coordoneze cu NATO planurile de apărare.
De asemenea, războiul din Ucraina i-a făcut pe 78% dintre locuitorii Țării Cantoanelor să considere că sunt necesare investiții suplimentare în armată. Totuși, doar o treime dintre elvețieni ar vota astăzi pentru aderarea efectivă la Alianța Nord-Atlantică.