Ce dau de pomană moldovenii și câți bani au cheltuit în acest an pentru Paștele Blajinilor

De Paștele Blajinilor, moldovenii își pomenesc rudele răposate. Tradiționalele pomeni, care includ căni, farfurii şi prosoape, sunt completate cu dulciuri și colaci.

„Dulciuri punem, vesela ceva, nu tare bogate, modest. Știți, eu vreau să vă spun, mi-a venit fiul din Rusia și el împreună cu fiica, ei au cumpărat pentru că eu nu merg. Două mii undeva s-au dus”, spun oamenii, transmite tvn.md. 

Pentru pomenile pe care le dau de sufletul răposaților, moldovenii au cheltuit în jur de 3.000 de lei.

„Colac, dulciuri, veselă trebuie să fie obligatoriu și apă. Asta este după regula bisericească. Așa ne-au învățat părinții și așa noi facem, asta dăm de pomană, dar nu cine știe ce. Dacă sunt foarte multe pomeni, la mulți răposați, se ridică cheltuielile la 2.000 de lei”. 

„Eu mă stărui să cumpăr, de obicei, ceva cu ce se folosește omul. Eu întreb ce îi trebuie cui vreau să dau de pomană, să nu fie bani aruncați în vânt. Cu o mie nici nu te duci la piață. Aici trebuie minim 3.000-4.000, așa”.

„Ceva pentru bucătărie, un ștergar, veselă, albituri, cam așa”. 

Mai mult decât pomana, este importantă rugăciunea pentru cei adormiți.

„Venim în această zi însemnată pentru fiecare dintre noi, de la mic până la mare să le aducem un omagiu și să le facem slujba de pomenire, fie la biserică, fie în cimitire”, spune protoereul Simion, Parohul Bisericii „Sf. Simeon Stîlpnicul”, Briceni. 

Activista Maria Olar, despăgubită moral cu o mie de euro pentru că a fost silită să vorbească în limba rusă

O femeie din Chişinău, despăgubită moral cu o mie de euro pentru că a fost silită să vorbească în limba rusă.

O femeie din Chişinău va primi de la stat despăgubiri de 20.000 de lei (peste 1000 de euro) pentru că a fost impusă să participe la un proces de judecată care s-a desfăşurat în limba rusă la Judecătoria Comrat, scrie evz.ro.

Decizia a fost luată de Judecătoria raionului Cimişlia, care a constatat că reclamanta a fost discriminată pentru că a fost impusă să participe la un proces de judecată care s-a desfăşurat în limba rusă, fără să i se ofere un translator.

EvZ a realizat anterior o anchetă în care se arăta că în unele instanţe din Republica Moldova şedinţele de judecată au loc în limba rusă.

Decizia este cu drept de atac în Curtea de Apel Comrat. Instanţă în care o bună parte din şedinţele de judecată au loc în limba rusă.

Activista de la Chişinău, Maria Olar, cunoscută pentru proteste excentice, a depus o plângere în instanţa civilă în care cerea de la Judecătoria Comrat prejudicii de 200.000 de lei (peste 10.000 de euro) pentru că a fost judecată în limba rusă. Femeia a fost contravenientă într-un dosar pornit pentru defăimare la solicitarea fostei başcane, Irina Vlah.

„Am solicitat ca şedinţele de judecată să se desfăşoare în limba română. Dar am fost refuzată. Am recuzat judecătorii. Fără rezultat. I-am cerut magistratului Denis Guţu ca şedinţa să aibă loc în română. A refuzat. Eu am filmat momentul. Iar Guţu a chemat poliţia. Am fost amendată cu 900 de lei (cca 45 de euro).

Nimeni nu vrea să vorbească în română acolo. Se uită grefierele la tine şi îţi spun că nu înţeleg ce vorbeşti. Am contestat la Curtea de Apel Comrat. Tot în rusă au fost şedinţele. Dar acolo mi-au propus un traducător. Apoi au făcut şedinţă în lipsa mea. Au emis încheiere pentru prescripţie”, a declarat pentru EvZ Olar.

Femeia spune că a solicitat strămutarea dosarului la Curtea Supremă de Justiţie, dar a fost refuzată. În schimb, Consiliul pentru Egalitate i-a admis plângerea, constatând discriminarea.

Limba rusă, limbă de bază în instanţele din Găgăuzia

Limba rusă este la ea acasă în Judecătoria Comrat, Curtea de Apel Comrat şi oficiul Taraclia al Judecătoriei Cahul.

Unii magistraţi din Republica Moldova sfidează Legea funcţionării limbilor şi normele constituţionale, făcând şedinţe şi emiţând decizii doar în limba rusă. Aceştia justifică încălcarea legislaţiei lincvistice printr-o breşă lăsată în Constituţie şi în câteva legi de către guvernarea agro-socialistă din Republica Moldova din anii 90.

Articolul 118 din Constituția Republicii Moldova prevede că „procedura judiciară se desfăşoară în limba moldovenească”.Aceeaşi normă mai stipulează că, în condiţiile legii, procedura judiciară se poate efectua şi „într-o limbă acceptabilă pentru majoritatea persoanelor care participă la proces”.

Articolul 9 din Legea privind organizarea judecătorească, care datează din 1995, prevede că „procedura judiciară se poate desfăşura şi în altă limbă, în condiţiile Legii cu privire la funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova”.

Totodată, în cazul când procedura judiciară se efectuează în altă limbă, documentele procesuale judiciare se întocmesc în mod obligatoriu şi în „limba moldovenească”.

Limba rusă, exclusă oficial din instituţiile publice

În 2020, guvernarea socialistului pro-rus Igor Dodon a adoptat nouă lege cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova. Aceasta prevedea că urmărirea penală și procedurile judiciare în cauze penale, civile, contravenționale și în arbitraj în Republica Moldova se desfășoară în limba de stat. Sau într-o limbă acceptată de majoritatea persoanelor participante la proces.

În 2021, această lege a fost declarată neconstituţională.

În martie 2023, deputații pro-europeni au votat în lectura a doua proiectul de lege care prevede substituirea sintagmelor „limba moldovenească”, „limba maternă” și „limbă de stat” cu sintagma ”limba română”.

Totuşi, această modificare legislativă nu a rezolvat problema utilizării pe scară largă a limbii ruse de către unele instanţe judecătoreşti.

Doi tineri din Capitală, reținuți pentru tentativă de omor asupra unui taximetrist. Bărbatul a opus rezistență și a reușit să scape

Victima, un bărbat de 55 de ani, care activează ca taximetrist, a comunicat polițiștilor că în noaptea de 23 aprilie curent a primit o comandă de a transporta două persoane din Chișinău spre Strășeni. În apropierea localității Negrești, unul dintre pasageri a solicitat stoparea automobilului, apoi i-ar fi aplicat șoferului o lovitură cu o sticlă în regiunea capului și au intenționat să-l stranguleze cu o centură.

Bărbatul a opus rezistență și a reușit să scape de suspecții care, au fugit într-o direcție necunoscută. În urma măsurilor speciale de investigație și urmărire penală întreprinse de polițiștii din Strășeni, cu suportul  ofițerilor de investigație din cadrul INI, sub conducerea procuraturii Strășeni suspecții au fost localizați și reținuți.    Bănuiții sunt originari din raioanele Rîșcani și Sîngerei, iar unul dintre ei nu este la prima abatere de la lege, anterior fiind judecat pentru furt, jaf și huliganism.   Suspecții au fost reținuți pentru 72 de ore, iar conform legislației în vigoare aceștia riscă închisoare de la 10 la 15 ani. 

Un post TV de la noi a fost sancționat cu 61.000 de lei: Motivul

În ședința de azi a Consiliului Audiovizualului, fondatoarea serviciului de televiziune „GLOBAL 24”, Instituția Privată Studio de Televiziune „VIZIUNEA LIBERĂ”, a fost amendată cu 61 000 de lei pentru nerespectarea prevederilor ce țin de produsul local.

În perioada monitorizată, „Global 24” a difuzat programele: „Fii sănătos”, „Secretele lumii”, „Сам себе доктор”„Новости GLOBAL 24” (ru), „Новости GLOBAL 24- Итоги недели (ru)” „Погода” (ru), „Восток/Запад” (ru), acestea constituind cu peste 12 ore mai puțin conținut local decât ar fi urmat să aibă postul. Amenda a fost de 17 000 de lei.

Programele în primă difuzare au alcătuit cu aproximativ 5 ore mai puțin decât prevede legea, proporția produsului autohton în orele de maximă audiență a fost cu aproximativ 15 ore mai mică. Și în aceste cazuri, sancțiunile s-au ridicat la 17 000 de lei.

În același timp, postul a difuzat cu aproape două ore mai puține programe în limba română. Amenda a fost de 10000 de lei.

Nemo, prima persoană non-binară care câștigă Eurovision. Despre ce este vorba în „The Code”, melodia câștigătoare
Articolul anterior
Flacăra olimpică, în mâinile unui moldovean. A alergat cu ea prin Franța
Articolul următor