Ce limbă vorbea, cu adevărat, Ștefan cel Mare, domnitorul Moldovei

05/12/2023

News

Ștefan cel Mare a domnit în Moldova în perioada 1457 – 1504 și a ținut piept ani de zile cuceritorilor otomani, dar și hoardelor mongole. Există multe semne de întrebare legate de perioada prodigioasă avută de domnitor în fruntea Moldovei. Și istoricii care se contrazic pe diverse teme. O dilemă este legată de limba pe care o vorbea marele domnitor, scrie ziarulnational.md.

Din cauza jafurilor și stăpânirii mongole, de la 1241, teritoriul de la est de Carpați era foarte puțin locuit. Mai târziu, cronicarul Grigore Ureche a scris despre cum s-a format Moldova, dincolo de venirea unor familii nobiliare din Maramureș (Dragoș, Bogdan…) și a câteva sute de familii românești de pe domeniile lor, prin colonizare masivă de sute de sate de dincolo de Carpați în general. Citez: „au descălecat întâi sub munte, mai apoi adăogindu-se și crescând înainte, nu numai apa Moldovei, ce nici Siretiul nu i-au hotărât (oprit – nota noastră), ce s-au întins până la Nistru și până la mare… Românii câți se află lăcuitori în Țara Ungurească și la Ardeal și la Maramureșu, de la un loc sunt cu moldovenii, români și cu toții se trag de la Rîm (Roma), (vezi nume, Bejenaru, Ungureanu, Țurcanu, Mocanu, Munteanu, Ardeleanu…)”.

Deci, la origine îndepărtată, istoric, majoritatea basarabenilor sunt ardeleni și maramureșeni. Astfel, s-a impus definitiv românitatea moldovenilor, scrie evz.ro.

Miron Costin, la rândul său, în Letopisețul său a scris: „până astăzi, acelaşi nume de român este dat îndeobşte şi muntenilor, şi moldovenilor, şi celor ce locuiesc în Ţara Transilvaniei. Un alt nume ei înșiși nu au primit între dânșii niciodată”. Era, desigur, înainte de propaganda rusească.

Pe de altă parte, Dimitrie Cantemir scria. „Noi, moldovenii, la fel ne spunem români, iar limbii noastre, nici moldovenească, ci românească…”. Deci, astfel s-a realizat o unitate de limbă de-o parte și de alta a Carpaților, din Transilvania supusă exploatării dure maghiare curgând râuri de români și în Muntenia (vezi și cazul descălecării aici a legendarului Negru Vodă).

Drept urmare, și popoarele europene știau de românitatea moldovenilor și țara lor, alături de Muntenia, Moldova fiind numită și ea adesea drept o Valahie. Chiar Ștefan cel Mare în două documente s-a autodefinit domnul Țării Românești a Moldovei (Moldovlahiei / 10 mai 1466 donație la Muntele Athos și în Tetraevangheliarul de la Humor- 1473).

Limba veche slavă din cancelaria Moldovei și biserică, venită de la vecinii bulgari și sârbi, limbă moartă (la fel la polonezi, slavi, ce foloseau antica latină) nu era cunoscută de populație, care vorbea româna veche, după cum popoarele continentului limbile lor arhaice de atunci.

Cazuri elocvente, după informațiile primite de la cercetătorul dr. Valentin Constantinov de la Institutul de Istorie al Academiei Moldovei: „Cu ocazia depunerii jurământului de vasalitate regelui Poloniei, la Colomea în Pocuția (1485), cronica regală a consemnat că domnul de la Suceava l-a depus… în limba valahă… ulterior fiind tradus în latină. Descriind lupta de la Șcheia, din martie 1486, cronica Polnoe Sobranie Ruskih Letopisei (în colecția completă a Letopisețelor Rusești, tomul 32, Letopisețul lituanian, Moskova, 1975, pag. 94), se afirmă că… Ștefan le-a strigat la ai săi în limba valahă (română). Peste ani, la prima relație românească cu rușii, prefigurând parcă ce va urma, când fiica sa Elena și fiul ei sunt uciși la Moscova, ea era numită …Olena Voloșanka (româncuța, nu moldoveanca). Și exemplele sunt multe…”.

Așadar, Ștefan cel Mare se considera român și vorbea românește. Și punct falsificărilor…, după cum concluzionează profesorul Constantin Cojocaru din Iași.

A fost anunțat salariul mediu lunar pe economie în 2025

Începând cu 1 ianuarie 2025, salariul mediu lunar pe economie va crește cu 2400 de lei și va ajunge la 16 100 de lei. O hotărâre în acest sens a fost aprobată, astăzi, în cadrul ședinței de Guvern, scrie subiectulzilei.md.

De mărimea salariului mediu lunar pe economie se ține cont la determinarea plafonului indemnizațiilor de asigurări sociale, a venitului lunar asigurat al salariaților parcurilor IT, dar și la stabilirea valorii pagubelor, în cazul săvârșirii unor abateri legale.

Tot astăzi, Cabinetul de miniștri a aprobat hotărârea privind mărimea salariului minim, care în anul 2025 va constitui 5500 de lei, cu 500 de lei mai mult decât în 2024.

Creșterea salariului minim pe țară până la 5500 lei este argumentată de necesitatea menținerii capacității de cumpărare a forței de muncă. De asemenea, majorarea salariului minim este o măsură necesară pentru reducerea sărăciei și combaterea muncii nedeclarate.

Mărimea salariului minim pe ţară se stabileşte pentru un program complet de lucru de 169 de ore, constituind 32,54 lei pe oră. Din 1 ianuarie 2023, salariul minim pe țară a fost majorat cu circa 12,5% – până la 4000 de lei, iar în 2024, acesta a crescut cu încă 25%, ajungând la 5000 de lei.

Municipalitatea a dat startul tradiționalei caravane de Crăciun

Primăria Chișinău a dat startul tradiționalei caravane a cadourilor de Crăciun, alături de principalul erou al sărbătorii – Moș Crăciun, care a pornit în vizită la cei mai mici locuitori ai Capitalei, nerăbdători să-l întâlnească după un an întreg de așteptare, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

Primii care s-au bucurat de darurile oferite de municipalitate au fost copiii cu dizabilități accentuate și severe de la Centrul de plasament pentru copii separați de părinți „Lumina”, din sectorul Centru.

În cadrul vizitei, Moș Crăciun a oferit fiecărui copil cadouri, transformând timpul petrecut împreună într-o adevărată aventură plină de dulciuri, distracție și voie bună.

Centrul de plasament „Lumina”, aflat în subordinea Direcției Generale pentru Protecția Drepturilor Copilului, găzduiește în prezent 20 de copii separați de părinți, precum și copii cu dizabilități accentuate și severe, cu vârste cuprinse între 4 și 18 ani.

Accidentul de la Edineț soldat cu trei morți: Ministrul Ala Nemerenco oferă detalii despre fetița rămasă orfană

Fetița de 10 ani, care și-a pierdut părinții și bunica, în accidentul cumplit din Rîșcani, se simte mai bine, însă rămâne internată în secția de terapie intensivă a Spitalului Clinic Bălți. Copila nu cunoaște, deocamdată că a rămas orfană. Anunțul a fost făcut astăzi, 18 decembrie, de ministrul Sănătății, Ala Nemerenco, scrie NewTV.

“Fetița, în principiu, se află într-o stare mai bună, ea este conștientă, dar este menținută deocamdată în secția de terapie intensivă, doar din punct de vedere al aspectului psihologic, deoarece transferul ei, care, de fapt, starea de sănătate îi permite într-o secție comună, ar putea, cumva, ca ea să afle faptul că a rămas fără părinți și bunică. Deocamdată, medici ascund acest lucru pentru a nu o trauma. Din acest motiv, ea este menținută în continuare în secție de terapie intensivă, în care accesul altor persoane nu este permis. Dar fetița este bine, per general, mai bine” a menționat Ala Nemerenco.

Amintim că accidentul rutier s-a produs pe 15 decembrie, pe traseul M5, în direcția raionului Edineț. Potrivit oamenilor legii, un tânăr de 19 ani, fără permis, a ieşit pe contrasens şi s-a izbit de automobilul în care se afla un polițist și soția sa, care au decedat pe loc. Ulterior, la spital, s-a stins din viață o altă femeie care era în interiorul automobilului – mama soției polițistului. A patra pasageră este fetița cuplului, în vârstă de 10 ani, care a fost transportată la Spitalul Clinic Bălți.

Tânărul care a provocat accidentul a primit 30 de zile de arest preventiv.