Dmitry Shepelev și-a ținut fanii în suspans timp de aproape două săptămâni, după ce a devenit tată a doua oară. Ieri, tânărul tată a dezvăluit ce nume au ales el și partenera sa, Ecaterina, pentru bebelușul lor comun. Este emoționant faptul că numele nou-născutului rimează cu numele Platon, purtat de către fiul lui Shepelev din căsnicia cu regretata artistă Janna Friske.
După cum s-a dovedit, cei doi părinți au decis să își numească fiul Tihon, un nume la fel de rar ca Platon, numele fratelui mai mare.
„Frumos nume. Doi frați Platon și Tihon”; „Frumos nume! Felicitări din suflet”; „Numele foarte frumos”, au scris internauții în comentarii.
Platon avea un an și câteva luni când mama sa, artista rusă Janna Friske, a pierdut lupta cu cancerul cerebral.
Curtea Constituțională a decis: Foștii membri ai Partidului Șor pot participa la alegeri
Magistrații Curții Constituționale au admis sesizarea depusă de Marina Tauber și colegi de-ai săi, membri ai fostului Partid Șor, declarat neconstituțional, declarând neconstituțional art. 16 din Codul electoral.
Mai exact, decizia Curții Constituționale prevede că membrii fostei formațiuni politice pot participa la alegeri, inclusiv la cele din 5 noiembrie.
Curtea Constituțională a suspendat acțiunea articolului 16 din Codul electoral pe 28 septembrie. Acest lucru s-a întâmplat la o săptămână de la pronunțarea Curții pe același subiect, când examinarea a fost sistată pentru că a fost înregistrată paritate de voturi, potrivit stiri.md.
De menționat că prevederile articolului 16 alin. (2) lit. e) din Codul electoral stabilea că nu pot fi alese persoanele care, la data pronunțării hotărârii Curții Constituționale privind declararea neconstituționalității unui partid politic, dețineau calitatea de membru al organului executiv al partidului politic declarat neconstituțional, precum și persoanele care ocupau funcții elective din partea partidului politic declarat neconstituțional, pe o perioadă de cinci ani de la data pronunțării hotărârii Curții Constituționale.
Președinta Maia Sandu, primită la Lisabona de președintele portughez Rebelo de Sousa
În cadrul vizitei la Lisabona, președinta Maia Sandu și omologul său portughez Rebelo de Sousa au susținut o conferință de presă. Șefa statului a declarat că Republica Moldova speră că Portugalia va susține deschiderea negocierilor privind aderarea la Uniunea Europeană pentru țara noastră. La rândul său, Rebelo de Sousa a dat asigurări că țara sa susține eurointegrarea Moldovei.
Maia Sandu a vorbit despre relațiile strânse dintre Moldova și Portugalia, care este consolidată de diaspora moldovenească și colaborarea bilaterală.
„Moldova și Portugalia sunt parteneri puternici. În acest an, marcăm 30 de ani de relații diplomatice între țările noastre. (…) De atunci, mulți moldoveni și-au făcut viața aici, în frumoasa dumneavoastră țară, și sunt bine integrați. (…) Ei ne permit să construim punți și înțelegere între națiunile noastre. (…) Anul trecut a adus mai multe semnale puternice de intensificare a cooperării, inclusiv un acord de parteneriat economic și un acord comun în domeniile lingvisticii, educației, științei și tehnologiei, culturii, sportului, tineretului și mass-media”, a spus aceasta, conform newsmaker.
Totodată, șefa statului a salutat faptul că Parlamentul de la Lisabona a înființat un grup de prietenie cu Moldova la începutul acestui an, menționând că acest lucru demonstrează angajamentul față de relațiile moldo-portugheze la nivel parlamentar.
Maia Sandu a declarat că a vorbit cu omologul său portughez despre parcursul Moldovei în calea spre aderarea la UE.
„Suntem inspirați și învățăm din parcursul transformator al Portugaliei în ceea ce privește consolidarea democratică de la aderarea la UE, acum mulți ani. Moldova se schimbă deja ca urmare a relației noastre tot mai strânse cu UE și în pregătirea pentru negocierile de aderare. Comerțul nostru se îndreaptă din ce în ce mai mult către Europa. Mai mult de 60% din tot ceea ce vindem în străinătate merge deja în UE. De asemenea, reformăm în profunzime sistemul judiciar și ne dublăm eforturile pentru a învinge corupția”, a menționat ea.
Lidera de la Chișinău a menționat că este de părere că extinderea UE nu va fi doar în beneficiul Moldovei, ci și al Europei.
„Într-o lume în care Rusia își amenință vecinătatea cu forța militară sau cu războiul hibrid, extinderea este o investiție în securitatea colectivă. O Moldovă stabilă, puternică și democratică este pregătită să acționeze în calitate de furnizor de securitate de încredere al UE în est. Prin consolidarea legăturilor noastre, urmărim să securizăm și mai mult frontiera estică a UE. Nu este vorba doar de aspirațiile Moldovei în ceea ce privește UE, ci de o viziune comună a unui continent european mai stabil, mai sigur și mai prosper”, a spus aceasta.
În acest context, Maia Sandu a menționat că Republica Moldova mizează pe suportul Portugaliei în procesul de declanșare a negocierilor de aderarea la UE.
„Sper că la reuniunea Consiliului European de la Bruxelles, din decembrie, se va decide începerea negocierilor de aderare cu noi. Sperăm în sprijinul puternic al Portugaliei în această chestiune, atât la reuniunea Consiliului, cât și în perioada premergătoare acesteia. Acest lucru ar trimite un mesaj că democrația, îmbunătățirea economică și pacea vor prevala asupra guvernării autoritare, a intimidării și a amenințărilor. Așa cum Portugalia a căutat o nouă direcție atunci când a aderat la UE, la fel face și Moldova. Credem că acest lucru va consolida progresul nostru democratic și economic și va aduce beneficii pentru stabilitatea comună a Europei”, a spus președinta.
La rândul său, liderul de la Lisabona a dat asigurări că țara sa sprijină aderarea Republicii Moldova la UE. „Portugalia vă susține visul”, a spus politicianul.
Armenia a ignorat avertismentele Rusiei și a ratificat aderarea la Curtea Penală Internațională
Parlamentul Armeniei a ratificat marţi aderarea ţării la Curtea Penală Internaţională (CPI), după o dezbatere rapidă asupra proiectului, care a atras furia Moscovei, aliat tradiţional al Erevanului, dar cu care relaţiile s-au tensionat considerabil, potrivit AFP, transmite Agerpres.
Aleşii s-au exprimat în favoarea ratificării Statutului de la Roma, tratatul fondator al CPI, cu 60 de voturi la 22. Rusia nu vede cu ochi buni acest proiect, CPI emiţând în primăvară un mandat de arestare pe numele lui Vladimir Putin.
Aderarea la CPI ar „crea garanţii suplimentare pentru Armenia” împotriva Azerbaidjanului, a declarat marţi Eghiche Kirakosian, un oficial armean însărcinat cu chestiunile privind justiţia internaţională.
Baku tocmai a obţinut o victorie militară fulgerătoare, punând capăt separatismului armenilor din Nagorno-Karabah. Erevanul, care acuză Rusia că a abandonat-o în faţa unui adversar mult mai bogat şi mai bine înarmat, este acum îngrijorat de securitatea teritoriului Armeniei.
Ratificarea acestui statut garantează că o potenţială invadare a Armeniei „va intra sub jurisdicţia CPI”, ceea ce va avea un „efect de descurajare”, a declarat Eghiche Kirakosian în faţa parlamentarilor armeni.
Armenia a semnat Statutul de la Roma în 1999, dar nu l-a ratificat
Armenia a semnat Statutul de la Roma în 1999, dar nu l-a ratificat, invocând contradicţii cu Constituţia sa, un obstacol care a fost eliminat între timp.
Partidele de opoziţie, care controlează 36 din cele 107 locuri din Parlament, au protestat față de deschiderea dezbaterilor, părăsind sesiunea.
Tsovinar Khachatrian, preşedintele parlamentului, a anunţat iniţial că votul va avea loc miercuri.
Kremlinul a transmis joi că simplul fapt de a lua în considerare aderarea este un act „extrem de ostil”.
„Sperăm că aceste decizii nu vor avea un impact negativ asupra relaţiilor noastre bilaterale”, a spus purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov.
Oficialul armean Eghiche Kirakosian a declarat că a propus Rusiei să semneze „un acord bilateral” pentru a-şi atenua îngrijorările, fără a da detalii.
Relaţiile dintre Armenia şi Rusia trec printr-o zonă turbulentă
Relaţiile dintre Armenia şi Rusia trec printr-o zonă turbulentă. Erevanul, care s-a apropiat de Occident în ultimele luni, s-a simţit trădat în timpul recentei ofensive a Azerbaidjanului în Nagorno-Karabah, ceea ce Kremlinul neagă.
Rusia a desfăşurat o forţă de menţinere a păcii în teritoriu în urmă cu trei ani, după un scurt atac al Azerbaidjanului. Dar trupele sale nu s-au clintit în timpul ultimei ofensive fulgerătoare derulată de Baku.
Marţi, ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, a aplaudat totuşi acţiunea acestui contingent, mulţumind soldaţilor pentru „altruismul şi profesionalismul lor, care au împiedicat apariţia altor victime”.
În total, aproape 600 de oameni au murit în urma ofensivei.
De atunci, enclava a fost aproape în întregime părăsită de locuitorii săi, cu peste 100.000 de refugiaţi, din cei 120.000 de oameni care locuiesc oficial acolo, fugind în Armenia de teama represaliilor din partea Azerbaidjanului.
După sfârşitul Imperiului Rus, această regiune muntoasă populată în principal de armeni, care o consideră un teritoriu ancestral, a devenit parte a Azerbaidjanului.
Ea şi-a proclamat unilateral independenţa în 1991, după căderea Uniunii Sovietice, cu sprijinul Armeniei.
Separatiştii din Nagorno-Karabah, niciodată recunoscuţi de comunitatea internaţională, se opun Baku de peste trei decenii şi s-au confruntat cu Azerbaidjanul în două războaie – între 1988 şi 1994 şi în toamna anului 2020.
Aceste ciocniri au otrăvit relaţiile dintre Armenia şi Azerbaidjan, care au o ură tenace una faţă de cealaltă.
Armenia a acuzat, de asemenea, trupele azere că i-au încălcat frontiera în mai 2021 pentru a prelua controlul asupra unei mici părţi a teritoriului de frontieră.
