image-824

Inspectoratul General al Poliției de Frontieră anunță că a interzis intrarea în Republica Moldova pentru 48 de persoane pe parcursul zilei de 7 iulie. În total, în punctele de trecere a frontierei fluxul de persoane a constituit 60 953 traversări, un număr mai mare fiind consemnat pe sensul de ieșire din Republica Moldova – 30 889 traversări.

„Cu referire la traversarea frontierei de către cetățenii Ucrainei, a fost consemnat un număr total de 14 333 treceri, dintre care 7 390 pe sensul de intrare în Moldova. Totodată, numărul de 2 850 au constituit trecerile minorilor ucraineni”, se arată în comunicatul Poliției de Frontieră.

Cele mai solicitate puncte au fost de la frontiera cu România – 36 131 traversări, la granița moldo – ucraineană fiind semnalate 16 015 treceri și alte 8 807 traversări – frontiera aeriană.

Inspectorii de frontieră recomandă călătorilor, înainte de a porni la drum, să consulte Linia Verde a Poliției de Frontieră (022 259 717) sau să verifice online situația din punctele de trecere (http://border.gov.md/camere-web).

Parlamentul a votat în prima lectură denunțarea Convenției cu privire la Adunarea Interparlamentară a statelor membre ale Comunității Statelor Independente (AIP CSI), adoptată la 26 mai 1996, și a unui Acord încheiat pe platforma CSI.

Propunerea de denunțate a Convenției cu privire la Adunarea Interparlamentară a statelor membre CSI aparține președintelui Legislativului, Igor Grosu. Potrivit lui, Republica Moldova nu mai rezonează cu actualele politici, obiective și decizii ale AIP CSI.

„În același timp, țara noastră menține relații interparlamentare cu statele membre AIP CSI la nivel bilateral, inclusiv pe linia grupurilor de prietenie. De menționat că, în contextul politic din regiune, de la începutul acestui an, conducerea Parlamentului n-a aprobat nicio participare la evenimentele AIP CSI. Republica Moldova urma să achite în acest an o cotizație de membru în valoare de 5,8 milioane de lei”, se menționează în comunicatul Parlamentului.

Totodată, denunțarea convenției nu va afecta drepturile și obligațiile Republicii Moldova în raport cu alte părți la tratat și cu părțile terțe.

Tot în ședința de astăzi, deputații au votat și denunțarea Acordului privind interacțiunea în domeniul preîntâmpinării și lichidării consecințelor situațiilor excepționale cu caracter natural și tehnogen, semnat la Minsk la 22 ianuarie 1993, cu modificările operate prin Protocolul întocmit la Dușanbe la 30 octombrie 2015.

Ministerul Afacerilor Interne subliniază că denunțarea acordului reiese din lipsa de aplicabilitate și actualitate a acestuia. Totodată, fără a avea un acord semnat în acest scop, Republica Moldova dispune de alternative pentru a acorda sau a primi asistență internațională în bunuri materiale sau echipe de salvare pentru lichidarea consecințelor situațiilor excepționale.

Negocierile lungi și tensionate din Țările de Jos, cu privire la politica pentru refugiați, nu au avut efectul scontat, iar Guvernul premierului olandez Mark Rutte a căzut, informează euronews.ro. Politica de primire a refugiaților trebuia să se concretizeze în anumite măsuri privind migrația și acordarea de azil, dar cele patru partide din coaliția aflată la putere nu s-au pus de acord, deși au negociat trei zile, iar diferențele erau mult prea mari.

Practic, guvernanții nu s-au pus de acord în ceea ce privește modul de a limita numărul solicitanților de azil în Țările de Jos. Inițiativa a aparținut partidului conservator al lui Mark Rutte și de aici au plecat disputele, iar două dintre cele patru partide au refuzat să-i susțină propunerile.

Rutte a cerut sprijin pentru propunerea vizând restricționarea intrării copiilor refugiaților de război aflați deja în Țările de Jos și de a face familiile să aștepte cel puțin doi ani înainte de a putea fi reunite.

Guvernul nu a reușit să ajungă la un acord asupra măsurilor care trebuie luate cu privire la limitarea fluxului de solicitanți de azil. Aceasta este ceea ce a raportat Guvernul la Haga. Acesta este astfel sfârșitul guvernului Rutte IV”, se arată pe site-ul televiziunii publice olandeze NOS.

Cererile de azil în Țările de Jos au înregistrat o creștere cu o treime anul trecut și au ajuns la peste 46.000. Guvernul a estimat că ele ar putea depăși 70.000 în 2023, peste recordul stabilit în 2015.

Menționăm, Mark Rutte a efectuat o vizită la Chișinău în ianuarie 2022, fiind întâia dată când Regatul Țărilor de Jos a fost prezent în Republica Moldova la nivel de prim-ministru. Totodată, Mark Rutte a participat și la Summitul Comunității Politice Europene, găzduit de țara noastră.