Ce s-a întâmplat cu Marina Ovsyannikova, jurnalista rusă care a protestat în direct față de războiul lui Putin. Fiul a numit-o trădătoare

România va construi trei poduri rutiere noi peste râul Prut. Acestea vor lega localităţile Stanca (RO) – Costești (MD), Bumbata (RO) – Leova (MD) şi Falciu (RO) – Leca (MD).

Potrivit datelor transmise, marți, de secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Ionel Irinel Scrioșteanu, pentru construcția acestor obiective au fost depuse deja trei oferte, transmite adevarul.ro.

,,Pentru proiectarea a trei poduri rutiere noi peste Prut, conform planului comun de acțiuni care vizează creșterea capacității de transport între România și Republica Moldova, până la termenul limită de depunere, au fost depuse trei oferte de către SC Total Business Land SRL.”, a transmis oficialul din Transporturi pe pagina sa de Facebook.

Este vorba de depunerea ofertelor pentru proiectarea următoarelor poduri rutiere peste Prut, pentru care ofertantul are la dispoziție câte 6 luni pentru fiecare contract și o valoare cumulată estimată la 1.512.606 lei, fără TVA:

– Stanca (RO) – Costești (MD);

– Pod nou Bumbata (RO) – Leova (MD);

– Pod nou Falciu (RO) – Leca (MD).

În cadrul acestor obiective de investiții, se vor implementa cel puțin următorii indicatori tehnico-economici: pod rutier nou; drum de legătură la infrastructura existentă; punct control frontieră.

Secretarul de stat reaminteşte că a fost deja reabilitat primul pod peste Prut după Revoluție, Galați (RO) – Giurgiulești (MD) și au fost demarate procedurile și pentru:

– Albița (RO) – Leușeni (MD): lucrările presupun demolarea podului vechi și reconstrucție pod nou pe patru benzi

– Sculeni (RO) – Sculeni (MD)

– Oancea (RO) – Cahul (MD)

Totodată, va fi construit un pod nou la nivel de autostradă: Ungheni (RO) – Ungheni (MD)

În mai 2022, secretarul de stat anunța că podul rutier de frontieră, peste râul Prut, între localităţile Giurgiuleşti (Republica Moldova) şi Galaţi (România) a fost reabilitat. Conform acestuia, în reconstrucţia lui au fost investite circa 8 milioane de lei (RON), asiguraţi în totalitate de Guvernul României. Acesta era primul pod dintre România şi Moldova reabilitat după 1989.

Totodată, în decembrie 2022, a fost aprobată finanțarea pentru construcția Podului rutier de peste Prut de la Ungheni, proiect depus de România în cadrul programului Mecanismul pentru Interconectarea Europei (Connecting Europe Facility #CEF).

Premieră muzicală de băieții din trupa ACORD! Se pare că îndrăgiții artiști au fost inspirați de ploile care continuă deja de câteva săptămâni.

”Dacă tot plouă și plouă, să nu avem insuficiență de piese la temă. Soare, să fie, Vă dorim!”, a fost anunțul celor doi soliști ai trupei.

Piesa este perfect potrivită timpului de afară: nostalgică și emoționantă.

Îi felicităm pe băieții de la ACORD și așteptăm cu nerăbdare un videoclip.

Vă invităm să le ascultați noua melodie și să lăsați comentarii dacă v-a plăcut!

Numeroase adăposturi subterane, inclusiv unele datând de pe vremea elitelor sovietice, sunt examinate de autoritățile din Rusia în eventualitatea unor atacuri asupra teritoriului acestei țări.

Un material publicat în The Guardian relatează că, deși un atac cu rachete asupra Rusiei pare improbabil în acest moment, buncărele construite în perioada sovietică, cum ar fi cel de pe vremea lui Iosif Stalin, sunt avute în vedere pentru a fi făcute funcționale, transmite antena3.ro.

Numit popular chiar „buncărul lui Stalin”, adăpostul este localizat în orașul industrial Samara, situat în sudul Rusiei, pe malul fluviului Volga.

The Guardian a stat de vorbă cu Igor Mahtev, un istoric local care a coborât în buncăr și care a mărturisit că a fost șocat de „mărimea structurii”.

Accesul în structura subterană presupune „o intrare discretă din curtea unui teatru, coborârea mai multor scări obișnuite și o călătorie verticală mai mare de 30 de metri sub, pământ cu liftul”, a relatat Mahtev, care a vizitat obiectivul pentru prima dată în anul 2002.

Potrivit acestui localnic, multe din dotările adăpostului erau încă operaționale.

„Am fost foarte surprins de faptul că telefoanele, datând, evident, din perioada în care a fost construit buncărul, funcționau. Am reușit chiar să sun la biroul meu”, a spus el.

Un alt localnic, membru al comunității de „săpători” din Samara, care coborât în buncăr de mai multe ori, a povestit că a pătruns pe o altă cale în structura subterană, mai exact, cu ajutorul unor frânghii printr-un puț de ventilație din apropierea Pieței Kubîșev.

Există, de fapt, două structuri sub piață, un centru de comunicații și un adăpost principal, mai mare, denumit „Obiectul nr. 2”.

Martor local: „Buncărul lui Stalin, enorm, dar neîntreținut”

„Săpătorul” a descris facilitatea ca fiind enormă, dar fără funcționalitate, adăugând că nu părea să fi fost întreținută în ultimii ani. Totuși, pătrunderea în tunelurile subterane conectate la unul dintre cele mai sensibile locuri din Samara comportă riscuri.

„Toată lumea știe despre buncăr, dar poate fi încă secret și e greu spus unde este linia roșie. Trebuie să ai grijă să nu fii prins”, a estimat el, conform The Guardian.

Locația adăposturilor antiaeriene din Rusia și planurile de protecție civilă ale Rusiei în cazul unui război pe scară largă sunt considerate o chestiune de securitate națională.

„În regiunea Samara, ca urmare a instrucțiunilor președintelui rus, se desfășoară lucrări de anvergură în legătură cu structurile de protecție ale protecției civile. Orice comentarii cu privire la această categorie de structuri sunt premature înainte de finalizarea activităților”, a declarat un reprezentant local al agenției federale pentru gestionarea proprietății de stat, citat de portalul 63.ru.

La sfârșitul anului trecut, publicația The Moscow Times a relatat că patru actuali și foști oficiali ruși au confirmat faptul că au loc modernizări ale adăposturilor, la ordinul guvernului de la Moscova.

În afara adăpostului din Samara, printre cele mai cunoscute buncăre din Rusia sunt cele din capitală și din Sankt Petersburg.

Washingtonul oprește Kievul să atace Moscova

Ucraina a planificat lovituri temerare în spatele liniilor inamice iar aceste planuri i-au panicat pe oficialii americani, scrie Washington Post, care citează în acest sens documentele secrete ale Pentagonului distribuite masiv pe internet.

În februarie, cu câteva zile înaintea împlinirii unui an de la invaziei Rusiei în Ucraina, responsabilii de la Kiev erau ocupați cu elaborarea unor planuri de atac împotriva Moscovei, menționează sursa citată.

General-maiorul Kirilo Budanov, șeful Direcției de informații militare de la Kiev, și-a instruit un adjunct să se pregătească „pentru lovituri în masă pe 24 februarie”, cu tot arsenalul aflat în dotare, arată un raport clasificat al Agenției Naționale de Securitate, NSA, din Statele Unite.

Kievul ar fi luat în calcul și o acțiune subversivă cu explozibili în orașul-port Novorossiisk de la Marea Neagră – o operațiune cu valoare simbolică, dar care ar fi probat capacitatea Ucrainei de a lovi în interiorul teritoriului inamic.

La Washington, Casa Albă s-a temut că acest tip de atacuri în interiorul Rusiei ar putea antrena un răspuns disproporționat și o escaladare din partea Moscovei.

În cele din urmă, potrivit documentelor „scurse” pe internet, responsabilii ucraineni au acceptat, la cererea Washingtonului, să amâne loviturile asupra Moscovei.

Documentele conținând aceste informații fac parte dintr-un lot mai mare de materiale clasificate care ar fi fost inițial încărcate pe un server Discord de jocuri video de către un membru al Gărzii Naționale din SUA, în vârstă de 21 de ani, înainte de a ajunge pe alte rețele de socializare.