Ce sărbătoresc cetățenii moldoveni pe 9 mai?

Azi, 9 Mai, este Ziua Europei, o sărbătoare anuală a păcii și unității în Europa. Ziua Europei este unul dintre simbolurile europene menite să promoveze unitatea în rândul europenilor. Tot azi, 9 Mai, este şi ziua comemorării victimelor celui de-al doilea război mondial.

Cel de-al doilea război mondial a fost cel mai mare şi mai ucigător război neîntrerupt din istoria omenirii, a costat viaţa a peste 60 de milioane de oameni, aproximativ 3 % din populaţia de atunci a lumii, şi mai mulţi bani şi resurse decât toate celelalte războaie la un loc: 1.000 de miliarde de dolari, la valoarea din 1945. Urmările războiului, inclusiv schimbările geopolitice, culturale şi economice, au fost fără precedent.

Potrivit datelor oficiale, 268.000 de moldoveni au participat în luptele celui de-al doilea Război Mondial. Dintre aceștia, aproximativ 69.400 nu s-au mai întors de la război.

Totuși, Ziua Victoriei este una controversată, pentru că în ultimii 15 ani, ziua de 9 mai este în primul rând o sărbătoare de propagandă a Kremlinului, potrivit analiștilor politici.

La 9 mai 1945, SUA şi URSS tăiau practic Germania în două. Documentele prin care forţele germane capitulau au fost semnate între 7 si 9 mai.

În 1950, pentru a se evita un nou conflict major, ministrul de externe francez Robert Schuman a propus o supraveghere mai strictă a industriei de armament, astfel că a apărut o autoritate comună care să controleze producţia de cărbune şi oţel. Propunerea este considerată a fi piatra de temelie a Uniunii Europene de azi.

„Europa nu va fi construită dintr-odată sau ca urmare a unui plan unic, ci prin realizări concrete care să creeze în primul rând o solidaritate de facto”, spunea Robert Schuman, fost ministru de externe al Franţei.

Începutul celui de-al II-lea Război Mondial i-a găsit pe moldoveni în componența armatei române, iar sfârșitul – în rândurile celei sovietice. Au fost carne de tun pe prima linie de front sau condamnați în lagărele din Siberia, iar puținii supraviețuitori au rămas pe viață sub supravegherea KGB-ului.

În 1944, locuitorii dintre Prut și Nistru au fost mobilizați de două ori: mai întâi în armata română, după care în armata sovietică. Unii au ales să lupte până la capăt sub steag românesc, alţii – marea majoritate – au revenit acasă din garnizoanele din România, iar de aici au fost trimişi pe front în calitate de ostaşi sovietici.

Soldații români au fost luați prizonieri de război de către sovietici fără luptă și au fost trimiși pe jos în lagărele din Uniunea Sovietică, aproximativ o treime dintre ei murind pe drum. Nimeni nici până astăzi nu oferă o cifră exactă a basarabenilor aflați în armata română și care a fost soarta acestora.

În timpul celui de-Al doilea război mondial, Basarabia și Transnistria au suferit distrugeri și deportări de populație, sovieticii deportând întâi (1940-1941) pe moldovenii băștinași care lucraseră pentru statul român (funcționari, juriști, profesori…), pe popi și pe refugiații care fugiseră de stăpînirea sovietică, românii și germanii deportând apoi (1941-1944) pe evrei și pe toți cetățenii bănuiți că ar susține sistemul sovietic. Deportările spre Kazahstan și Siberia au fost reluate între 1945 și 1954, conform wikipedia.

După moartea lui Stalin (1953) și mai ales după cel de-al XX-lea congres an P.C.U.S., deportările și teroarea au încetat, iar procesul de sovietizare s-a continuat îndeosebi prin repartizarea băștinașilor moldoveni departe de Republică, și prin înlocuirea lor cu lucrători veniți din restul URSS, majoritatea ruși și ucraineni. Cu condiția de a o denumi „moldovenească” și de a o scrie în litere chirilice, bășiinașii au putut din nou să-și dezvolte, în anumite limite, cultura și limba, chiar dacă toponimele au fost rusificate, iar limba de comunicare interetnică era desigur cea rusă.

Papa Francisc a spălat picioarele a 12 femei deținute într-o închisoare din Roma

Papa Francisc a spălat joi picioarele a 12 femei deţinute într-o închisoare din Roma, un ritual care marchează Joia Mare ce precede Paştele catolic, informează AFP citat de digi24.ro.

Suveranul pontif s-a deplasat joi după-amiază la închisoarea pentru femei din Rebibbia, o periferie din nord-estul capitalei italiene. El a oficiat acolo acelaşi ritual şi în 2015, dar acum a fost pentru prima dată când l-a consacrat exclusiv femeilor. Aşezat într-un scaun cu rotile, papa Francisc a spălat picioarele fiecăreia dintre cele 12 deţinute selecţionate, unele dintre ele fiind înlăcrimate, înainte să le şteargă cu un prosop şi să le sărute, scrie Agerpres.

În vârstă de 87 de ani, liderul de la Vatican a părut într-o formă bună în contextul în care starea lui de sănătate a stârnit îngrijorări în ultimele zile din cauza infecţiilor repetate care l-au împiedicat să îşi citească de mai multe ori discursurile.

„Cu toţii avem eşecuri mici şi mari”, a declarat papa într-o omilie improvizată în timpul slujbei oficiate în curtea acestui centru de detenţie, unde sunt încarcerate aproximativ 370 de femei. Spălarea picioarelor este „un gest care ne îndeamnă să îi slujim pe ceilalţi”, a adăugat el.

Câteva minute mai devreme, papa Francisc – care vizita persoane încarcerate şi în perioada în care era episcop de Buenos Aires – a participat, zâmbitor, la o baie de mulţime în timp ce strângea mâinile deţinutelor. În tradiţia creştină, Joia Mare comemorează ziua în care Hristos a spălat picioarele apostolilor la ultima sa cină. Ritualul s-a perpetuat în creştinism, cu excepţia unor ramuri ale protestantismului. Acesta este unul dintre cele mai importante momente ale Săptămânii Mari, care comemorează ultimele zile din viaţa lui Hristos înainte de învierea sa de Paşte. După alegerea sa în 2013, liderul Bisericii Catolice a vizitat în mai multe rânduri închisori şi centre de refugiaţi, spălând picioarele unor foşti mafioţi, ale unor bolnavi şi ale unor persoane provenite din categorii marginalizate. Vineri seară, el urmează să prezideze procesiunea „Calea Crucii” de lângă Colosseum, la care nu a putut participa în 2023 din motive de sănătate.

Republica Moldova anulează regimul liberalizat de vize cu o țară

Regimul liberalizat de vize cu Republica Ecuador va fi anulat. 57 de deputați au votat, în prima lectură, pentru denunțarea Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova și Republica Ecuador, scrie noi.md.

Inițiativa de denunțare a acestui ACORD aparține Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Moldova, în contextul unor recomandări ale Comisiei Europene. Instituția a constatat, în mai multe rapoarte, că politica statului nostru în domeniul vizelor nu este pe deplin raliată la lista țărilor terțe, ai căror resortisanți trebuie să dețină viză pentru șederea pe termen scurt în UE. În context, Comisia Europeană a recomandat Republicii Moldova să ajusteze politicile în acest domeniu, în special cele care vizează țările care prezintă riscuri de migrațiune ilegală sau de securitate pentru Uniunea Europeană. De menționat că cetățenii Republicii Ecuador au nevoie de vize pentru a călători în țările membre UE. Autoritățile menționează că denunțarea Acordului nu va avea consecințe negative, întrucît cifra schimburilor comerciale dintre Republica Moldova și Republica Ecuador este de 300 de mii de dolari. Acordul dintre Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Republicii Ecuador privind călătoriile fără vize ale cetățenilor a fost semnat în anul 2012 și a intrat în vigoare trei ani mai tîrziu.

În ce țară trăiesc cei mai mulți miliardari. Orașul care se află în fruntea listei globale a bogaților

Mumbai a devenit capitala asiatică cu cel mai mare număr de miliardari, depăşind Beijingul, potrivit unei liste a bogaţilor la nivel mondial, realizată de Hurun Research Institute, transmite CNBC citat de nexta.ro.

Este pentru prima dată când cel mai populat oraş din India ocupă primul loc în Asia.

În fruntea listei globale a bogaţilor pe oraşe din 2024 se află New York (119), urmat de Londra (97).

În Asia, Mumbai – capitala financiară a Indiei – a avansat cu 92 de miliardari, potrivit Hurun. Urmează aproape Beijing (91) şi Shanghai (87).

În prezent, există 3.279 de miliardari la nivel global, o creştere cu 5% faţă de 2023, arată raportul.

Potrivit clasamentului ţărilor, China încă se află în fruntea listei cu 814 miliardari, chiar dacă ţara a pierdut 155 miliardari faţă de acum un an.

SUA s-au clasat pe locul al doilea, cu 800 de miliardari, în timp ce India s-a clasat pe locul trei, cu 271.

„China a avut un an prost. Crearea de bogăţie în China a trecut prin schimbări profunde în ultimii câţiva ani, cu bogăţia miliardarilor din proprietăţi imobiliare şi din surse regenerabile în scădere”, a remarcat firma de cercetare.

Zhong Shanshan din China, fondatorul şi preşedintele gigantului de apă îmbuteliată Nongfu Spring, şi-a menţinut locul de cea mai bogată persoană din China.

Colin Huang, fondatorul companiei de comerţ electronic Pinduoduo, a trecut în faţa CEO-ului Tencent, Ma Huateng, şi a luat locul al doilea în acest an.

SUA – care au adăugat 109 miliardari în 2023 – au doar cu 14 miliardari mai puţini decât China, potrivit Hurun.

Inteligenţa artificială a fost un factor important pentru creşterea numărului de oameni ultrabogaţi în SUA, arată raportul.

„În timp ce [CEO-ul Nvidia] Jensen Huang a ocupat multe titluri de ştiri în timp ce Nvidia a depăşit pragul unei capitalizări de 2.000 de miliarde de de dolari, catapultându-l în Top 30 al Hurun, miliardarii din spatele Microsoft, Google, Amazon, Oracle şi Meta au înregistrat creşteri semnificative ale averilor lor, în timp ce investitorii pariază pe valoarea generată de AI”, se arată în raport.

Indicele Bloomberg al miliardarilor a arătat că fondatorul Amazon, Jeff Bezos, şi CEO-ul Tesla, Elon Musk, sunt primii doi miliardari din SUA, cu o avere netă de 201 miliarde de dolari, respectiv 190 de miliarde de dolari.

Taylor Swift s-a alăturat listei miliardarilor Hurun Research, cu o avere netă de 1,2 miliarde de dolari, după ce şi-a început turneul Eras în martie şi a cântat până acum în SUA, America de Sud, Australia, Singapore şi Tokyo.

„Peste jumătate din averea ei provine din redevenţe şi turnee, inclusiv 190 de milioane de dolari din prima etapă a turneului Eras şi 35 de milioane de dolari din filmul său concert. Restul este susţinută de valoarea catalogului său muzical, în special după ce primele şase albume ale sale au fost vândute către Shamrock Capital pentru 300 de milioane de dolari în 2020”, se arată în raport.

După SUA, India a avut al doilea cel mai mare număr de noi adăugări de miliardari, cu 84 de membri noi pe lista sa a ultra-bogaţilor.

Naţiunea din Asia de Sud este acum economia cu cea mai rapidă creştere din lume, după ce PIB-ul a crescut cu 8,4% în perioada octombrie-decembrie.

În decembrie, bursa din India a depăşit-o pe cea din Hong Kong, devenind a şaptea ca mărime din lume, iar acum este evaluată la peste 4.000 de miliarde de dolari, au arătat datele Refinitiv.

Preşedintele Reliance Industries din India, Mukesh Ambani, continuă să fie cea mai bogată persoană din Asia şi a unsprezecea cea mai bogată persoană din lume, cu o avere totală netă de 110 miliarde de dolari, potrivit indicelui Bloomberg.

În ianuarie, Gautam Adani, fondatorul şi preşedintele Grupului Adani, l-a depăşit pentru scurt timp pe Ambani, dar acum este cu trei locuri în urmă, cu o avere netă de 97,9 miliarde de dolari, au arătat datele Bloomberg.

Maia Sandu a depus flori la Complexul Eternitate. Mesajul Președintei
Articolul anterior
Doliu. O primăriță din Moldova a murit din cauza Covid-19. Avea doar 53 de ani
Articolul următor