Ce se va schimba în Ucraina după renunțarea la ”limba moldovenească”

Peste 5.000 de copii din Ucraina vor învăța la școală limba română, și nu „moldovenească”, vor avea mai multe ore și manuale noi, după ce autoritățile de la Kiev nu vor mai recunoaște limba „moldovenească”, așa cum au promis, scrie Europa Liberă.

Ucraina este ultimul stat în care mai există oficial limba „moldovenească”. Kievul a anunțat că ar putea renunța la această sintagmă, astfel încât doar româna să fie limba vorbită de comunitățile de români din Ucraina.

După o ședință comună a guvernelor de la București și Kiev, pe 18 septembrie, premierii celor două țări au spus că Ucraina va renunța oficial la sintagma limba moldovenească, o „invenție a Federației Ruse”, după cum s-a exprimat prim-ministrul român, Marcel Ciolacu.

În acest moment, anunțul nu are decât o încărcătură simbolică, spune jurnalistul român Marian Chiriac, care a publicat mai multe analize privind comunitățile de români din Ucraina. Potrivit lui, urmează un „proces lung și complex” în care Rada de la Kiev va modifica legislația ucraineană, în mod special, legea educației.

Câtă „moldovenească” a mai rămas în școlile din Ucraina?

Dispariția din acte a limbii „moldovenești” va fi simțită, în primul rând, în școlile din sud-vestul Ucrainei, din regiunea Odesa, acolo unde, potrivit ultimului recensământ, din 2001, s-au declarat etnici moldoveni peste 120.000 de oameni. Majoritatea dintre ei spuneau atunci că vorbesc limba „moldovenească”.

În una dintre analizele sale, Marian Chiriac scrie că, în anul școlar 2021-2022, în Ucraina mai erau aproximativ 2.300 de elevi pentru care limba de predare era „moldovenească”. Alți aproape 3.000 de elevi aveau doar anumite cursuri în limba „moldovenească”.

Este din ce în ce mai greu să deschizi clase cu predare în limba maternă, susține Mariana Cernea, directoarea școlii din satul Dolinskoe, raionul Ismail, regiunea Odesa.

„Noi avem clase ucrainene și studiem limba română (n.r. oficial limba „moldovenească”) ca disciplină. De exemplu, în clasa întâi ucraineană avem 10 copii. Nu avem posibilitate să mai deschidem o clasă. Doar dacă vor exista părinți care vor vrea ca copiii lor să studieze în limba maternă, dar asta e o altă întrebare”, povestește directoarea școlii în care învață 195 de elevi.

Clasele ucrainene, despre care vorbește Mariana Cernea, au o oră pe săptămână de limbă „moldovenească”. Dacă denumirea va fi schimbată în „română”, atunci vor avea două ore pe săptămână.

„Pentru limbile vorbite în Uniunea Europeană, programa școlară prevede două ore pe săptămână”, explică directoarea, care se așteaptă să fie înlocuite și manualele pentru această disciplină.

Potrivit lui Marian Chiriac, singura școală din regiunea Odesa în care învățământul primar era în „moldovenească”, cea din Borisăuca (raionul Cetatea Albă), a trecut, din această toamnă, la limba română.

Odată ce statul ucrainean nu va mai recunoaște limba „moldovenească” drept una vorbită pe teritoriul său, este de așteptat ca școlile din sudul Basarabiei să activeze în aceleași condiții ca școlile românești din regiunile Cernăuți și Transcarpatia, unde inclusiv cei care se identifică drept etnici moldoveni învață în română.

În Cernăuți nu au fost niciodată școli cu predare în „moldovenească”, povestește Europei Libere Sergiu Reabco, liderul unei asociații din Cernăuți, care promovează identitatea și limba „moldovenească”. Aici, copiii din familiile de moldoveni au învățat limba și literatura română la școală.

„Nu pot să spun că lumea s-a revoltat sau s-a bucurat de anunțul Kievului. Oamenii de aici nici n-au atras atenția”, observă Reabco.

În același timp, liderul societății culturale a moldovenilor „Izvor”, din regiunea Odesa, Sergiu Babără, spune că, indiferent de decizia Kievului, nu-și va schimba identitatea: „moldovean am fost, moldovean voi fi”, dar, ca cetățean al Ucrainei, nu va putea să nu respecte legea.

Câtă limbă română a mai rămas în școlile din Ucraina?

În 2017, odată cu adoptarea unei noi legi a educației, Ucraina a decis să reducă treptat numărul orelor în limbile materne din școlile minorităților etnice, în favoarea celor predate în limba ucraineană.

Avantajul școlilor cu predare în română față de cele cu predare în moldovenească, cel puțin pe termen scurt, este că limba română face parte din grupul de limbi vorbite în UE, „privilegiate” în Ucraina, explică Marian Chiriac.

Potrivit jurnalistului, statul ucrainean a decis, prin derogare de la lege, „ca minoritățile din statele mamă, care sunt membre UE, să continue să studieze în limba maternă, cel puțin în ciclurile primar și gimnazial”, privilegiu de care școlile cu predare în limba „moldovenească” nu s-a putut bucura.

În prezent, în școlile moldovenești din Ucraina, între 40% și 80% din materii se predau în limba ucraineană, în timp ce în cele românești ponderea este, deocamdată, mai mică, precizează Marian Chiriac.

Limba „moldovenească” – un instrument geopolitic

Datele cu care operează experții arată că în Ucraina sunt aproximativ 400.000 de etnici români. Această comunitate a fost, însă, separată în români și moldoveni, inclusiv pe principiul lingvistic, afirmă directorul Institutului de Studii Politice și Capital Social din Cernăuți (IPSSC), Marin Gherman.

El anticipează că, după ce se va renunța la limba „moldovenească”, vor fi mult mai ușor de realizat proiecte transregionale și interregionale și se va face mult mai ușor schimbul de manuale și cărți.

„Nu a existat vreodată în istoria Ucrainei o olimpiadă la limba și literatura română la care să participe grămăjoară și tinerii din regiunile Odesa, Transcarpatia și Cernăuți. Există o olimpiadă pentru Cernăuți și Transcarpatia și o altă olimpiadă pentru moldovenii din regiunea Odesa”, spune Marin Gherman.

Lector la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, Gherman consideră că „menținerea sintagmei «limba moldovenească» este în interesul Federației Ruse, pentru a nu permite geopolitic României, ca stat purtător de interese de stabilitate UE și NATO, să influențeze această parte a lumii”.

Citiți continuarea AICI!

Steagul Ucrainei, arborat pe clădirea Delegației UE la Chișinău

Delegația Uniunii Europene la Chișinău a arborat steagul Ucrainei pe clădirea sediului UE la Chișinău.

Steagul Ucrainei, arborat pe clădirea Delegației UE la ChișinăuFoto: European Union in the Republic of Moldova/Facebook

Potrivit Delegației, gestul vine să sprijine rezistența și curajul Ucrainei.

„Astăzi, ca și în oricare altă zi, suntem solidari cu Ucraina, marcând doi ani de la invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia. Reflectând la această zi, ne amintim cum, în ziua în care a început războiul în 2022, poporul Moldovei a dat dovadă de un extraordinar simț de solidaritate. Moldovenii și-au deschis inimile și ușile în fața celor care fugeau de războiul din Ucraina, demonstrând un adevărat spirit de compasiune și umanitate. Astăzi, steagul ucrainean este un simbol al curajului. Ucraina va învinge, iar Europa îi va fi alături la fiecare pas din această luptă”, se arată în mesajul Delegația Uniunii Europene în R. Moldova.

Amintim că astăzi, 24 februarie, se împlinesc doi ani de război în Ucraina.

Prețul gazelor naturale în Europa se prăbușește

Indicele olandez TTF de referință pentru prețurile europene ale gazelor naturale a înregistrat o scădere semnificativă în februarie 2024, coborând sub 25 EUR/megawatt-ora (MWh), atingând niveluri care nu au mai fost observate în timpul verii și marcând o scădere abruptă de peste 50% față de aceeași perioada a anului trecut, relatează Euronews.

Această tendința descendența este influențată de o combinație de factori climatici și economici, inclusiv temperaturi mai ridicate decât media în întreagă emisfera nordică și o scădere notabilă a cererii de gaze naturale, atât la nivel industrial, cât și casnic.

O iarnă blanda, în special în Franța și Germania, care se confruntă cu a patra cea mai caldă iarnă din ultimii 34 de ani, a contribuit la scăderea cererii de încălzire.

În prezent, nivelurile de stocare a gazelor naturale în Europa se află la noi maxime sezoniere în ultimii cinci ani, rezervele de gaze ale UE fiind de 65,9%, cele ale Germaniei de 71,56%, ale Italiei de 60,3% și ale Franței de 51,3%, potrivit datelor din inventarul agregat al depozitelor de gaze (AGSI) al Gas Infrastructure Europe (GIE).

O încetinire globală a activităților de producție începând cu anul 2022 a avut un impact semnificativ asupra cererii industriale de gaze, în special în Europa.

Doi moldoveni, răniți într-un accident rutier în Ungaria

Doi moldoveni au fost răniţi într-un accident rutier care a avut loc vineri, 23 februarie, pe o şosea din Ungaria.

Ungaria: Doi moldoveni, răniţi într-un accident rutier. Precizările MAEImagine simbol

Potrivit purtătorului de cuvânt al MAE, Filip Cojocaru, accidentul rutier s-a produs pe drumul principal din direcția Ártánd spre Berettyóújfalu, în districtul administrativ Hajdú-Bihar, transmite Publika.press.

Ambasada Republicii Moldova la Budapesta s-a autosesizat și a solicitat informații de la autoritățile maghiare referitor la circumstanțele producerii accidentului. 

Autoritățile locale au informat misiunea noastră diplomatică că printre cetățenii Republicii Moldova nu sunt decedați.

Conform autorităților, cei doi moldoveni au suferit răni ușoare şi li s-a oferit toată asistența necesară.

Scene incredibile în Spania! Polițiștii s-au luat la bătaie cu pompierii
Articolul anterior
Cadrele didactice vor fi protejate de avocați
Articolul următor