Cel puţin 49 de militari armeni au murit în noile confruntări armate la frontiera cu Azerbaidjanul

Cel puţin 49 de militari armeni au fost ucişi în confruntări la frontieră cu Azerbaidjanul – cele mai sângeroase de la un război între cele două ţări din Caucaz în 2020, anunţă marţi premierul Nikol Paşinian, scrie news.ro.

”La ora actuală, avem 49 de (militari) ucişi (…), iar acesta nu este, din nefericire, numărul definitiv”, a anunţat, într-un discurs în Parlament, Nikol Paşinian.

Premierul armean a discutat la telefon cu preşedinţii rus Vladimir Putin, francez Emmanuel Macron şi cu şeful diplomaţiei americane Antony Blinken, cărora le-a cerut să reacţioneze împotriva acestei ”agresiuni” a Azerbaidjanului, a anunţat marţi Erevanul.

În aceste discuţii separate, Paşinian şi-a exprimat speranţa unui ”răspuns al comunităţii internţaionale” – în contextul în care confruntări sunt în curs la frontiera Armeniei cu Azerbaidjanul, anunţă într-un comunicat Guvernul armean.

Acesta este cel mai mare bilanţ anunţat de Erevan de la Războiul de o lună armeano-azer din toamna lui 2020 în vederea preluării controlkului asupra regiunii separatiste azere Nagorno Karabah.

Azerbaidjanul recunoaşte, la rândul său, ”pierderi” în aceste confruntări care au izbucnit în noaptea de luni spre marţi, însă fără să prezinte un bilanţ în acest stadiu.

”Confruntări armate continuă în una-două direcţii”, anunţă Nikol Paşinian, însă ”intensitatea ostilităţilor a scăzut” marţi dimineaţa, precizează el.

Forţe azere – susţinute de infanterie şi drone – încearcă ”să avanseze” pe teritoriul armean, acuză Erevanul.

”Bătălii” au loc în anumite puncte ale frontierei, iar ”inamicul nu a încetat să încerce să înainteze”, anunţă într-un comunicat Ministerul armean al Apărării.

”Forţe azere continuă să folosească artilerie, mortiere, drone şi puşti de calibru mare”, precizează el.

Schimburi de focuri frecvente au fost semnalate de-a lungul frontierei de la începutul războiului, în 2020, între Erevan şi Baku, cu privire la regiunea nagorno Karabah.

”Marţi, la ora (locală) 0.05 (23.05, ora României), Azerbaidjanul a lansat un bombardament intensiv, cu artilerie şi arme de foc de calibru mare, asupra unor poziţii militare armene, către oraşele Goris, Sotk şi Jermuk”, mai precizează ministerul armean al Apărării.

La rândul său, Ministerul azer al Apărării acuză Armenia de ”acte subversive la scară mare” în apropierea districtelor Dashkesan, Kelbajar şi Lachin, la frontieră, şi că poziţii ale armatei azere ”au fost vizate de tiruri de mortieră de tranşeu”.

”Există pierderi în rândul militarilor (azeri)”, anunţă ministerul, fără să prezinte vreo cifră.

Statele Unite, care s-au declarat ”extrem de îngrijorate” cu privire la aceste atacuri, îndeamnă la o încetare imediată a confruntărilor armate.

Moscova şi Erevanul s-au angajat, la rândul lor, să ia măsuri în vederea unei ”stabilizări a situaţiei” la frontieră, a anunţat ministerul armean al Apărării.

Ministrul armean al Apărării Suren Papikian i-a prezentat, într-o convorbire la telefon, omologului său rus Serghei Şoigu, ”situaţia în urma agresiunii de mare amploare a Azerbaijanului”, anunţă ministerul armean.

Cei doi miniştri ”au convenit să ia măsurile necesare în vederea stabilizării situaţiei”, potrivit ministerului armean.

Ministrul turc de Externe Mevlüt Cavusoglu a îndemnat marţi Armenia ”să-şi înceteze provocările” Azerbaidjanului, în urma acestei reluări a confrunătrilor violente la frontiera dintre cele două ţări.

”Armenia ar trebui să-şi înceteze provocările şi să se concentreze asupra negocierilor de pace şi cooperării” cu Baku, îndeamnă el într-un mesaj postat pe Twitter.

Armenia a acuzat săptămâna trecută Azerbaidjanul de uciderea unui militar armean într-un atac armat la frontieră.

În august, Baku a anunţat că a pierdut un militar, iar armata regiunii separatiste Nagorno Karabah a anunţat că doi militari i-au fost ucişi, iar alţi peste 12 au fost răniţi.

Cei doi vecini au purtat două războaie, în anii `90 şi în 2020, în regiunea Nagorno Karabah, o enclavă azeră locuită de armeni.

Cele şase săptămâni de război, în toamena lui 2020, s-au soldat cu 6.500 de morţi şi un armistiţiu negociat de Rusia.

În cadrul acestui acord, Armenia a cedat porţiuni din teritoriul pe care-l controla de decenii, iar Moscova a desfăşurat aproape 2.000 de militari să supervizeze acest armistiţiu fragil.

În cadrul unor negocieri mediate de europeni, la Bruxelles, în mai şi aprilie, preşedintele azer Ilham Aliev şi premierul armean Nikol Paşinian au convenit ”să facă să avanseze negocierile” în vederea unui tratat de pace.

Separatiştii armeni din Nagorno Karabah au ieşit din Azerbaidjan la implozia fostei Uniuni Sovietice, în 1991. Războiul care a urmat s-a soldat cu aproximativ 30.000 de morţi.

Veste bună! În țară vor fi construite 450 de locuințe sociale. Mai multe cămine studențești și aziluri de bătrâni vor fi restaurate

În Republica Moldova vor fi construite 450 de locuințe sociale pentru 1600 de beneficiari care vor putea închiria spațiile locative la un preț accesibil.

Totodată, vor fi reconstruite cămine studențești și aziluri de bătrâni pentru alți 1460 de beneficiari. Guvernul a aprobat, în acest sens, ratificarea Acordului-cadru de împrumut și a Acordului de grant dintre Republica Moldova și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (CEB) pentru proiectul „Locuințe publice III”. 

Proiectul va contribui la creșterea capacității fondului public de locuințe, destinate persoanelor social-vulnerabile care nu dispun de condiții satisfăcătoare de trai, precum și pentru angajații din sectorul public care prestează servicii sociale și administrative. De asemenea, urmează a fi modernizate spațiile de cazare ale instituțiilor de învățământ și vor fi la reabilitate sau extinse spațiile de cazare ale instituțiilor de plasament pentru persoanele vârstnice.

Astfel, pentru implementarea Proiectului „Locuințe Publice III”, CEB va acorda un împrumut de 20 de milioane de euro. Totodată, un grant în valoare de un milion de euro va fi oferit din Fondul de Investiții Verzi și Sociale pentru implementarea măsurilor de eficiență energetică, contribuția financiară urmând să fie suplimentată cu încă un grant de 6 milioane de euro din fondul E5P. Contribuția financiară a Republicii Moldova va constitui 1,1 milioane de euro.

Complexul Memorial „Eternitate” va trece în gestiunea Primăriei Chișinău

Complexul Memorial „Eternitate” va trece în gestiunea municipalității, anunță primarul de Chișinău, Ion Ceban, care precizează că, despre acest fapt, a discutat ieri cu ministrul Apărării, scrie n4.md.

Am acceptat ca acest parc simbolic pentru cetățeni să fie la balanța Primăriei Chișinău. Am propus includerea subiectului pe agenda CMC și urmează astăzi să fie votată transmiterea obiectivului la balanța Primăriei, anterior, acesta fiind în gestiunea Ministerului Apărării”, a mai spus Ceban.

Cea mai spectaculoasă seră de plante exotice din România va avea palmieri de 20 de metri

Grădina Botanică din cadrul Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii Galaţi va avea o seră pentru plante exotice, cea mai spectaculoasă din țară. Vizitatorii vor putea admira palmieri de aproximativ 20 de metri înălțime, precum și sute de plante exotice, scrie adevarul.ro.

După o perioadă în care lucrările au fost blocate din cauza constructorului, autoritățile din Galați au anunțat luni, 15 aprilie 2024, că au fost reluate lucrările la Sera de plante exotice. 

„Din cauza unui constructor neserios, care nu şi-a făcut treaba şi nu a respectat termenele de finalizare, a trebuit să reziliem contractul și să reluăm procedurile de licitație, după ce am făcut și o expertiză tehnică în prealabil. În plus, suntem în proces cu vechiul constructor. Noul constructor, o firmă din Galați, a început deja să lucreze la sera de plante. Și este multă muncă de făcut, de la finalizarea închiderilor la realizarea tuturor amenajărilor interioare – instalații electrice, termice, sanitare, de climatizare, irigație și aspersie”, a anunțat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.

În noua seră, vor putea fi admirați palmieri de aproximativ 20 de metri înălțime, precum și sute de plante exotice. De asemenea, va exista și un spațiu pentru expoziții temporare, unde elevii vor putea desfășura diverse activități didactice.

Sera va avea specii de cactuşi din Mexic, Brazilia, Peru, Venezuela, Argentina şi specii de aloe din Africa şi America de Sud. În corpul vertical al serei vor fi specii de curmali, cocotieri, Papaya si palmieri din Asia (China, Japonia, Laos, Indonezia), America de Nord (Florida si Colorado), din America de Sud (Mexic, Brazilia, Argentina, Guatemala), Madagascar, Malta şi Insulele Canare.

Sera de plante exotice va avea o suprafață de aproximativ 2500 metri pătrați, din care 1000 de mp pentru activităţi didactice. În noua seră vor fi transferate și cele aproximativ 300 de specii (2500 de plante) din sera existentă.

Obiectivul va fi unul de interes pentru comunitate, dar şi pentru judeţele învecinate precum Brăila, Tulcea, Vrancea, Vaslui şi Buzău.. Noua seră va atrage circa 300.000 de vizitatori anual. 

Facturi la energie și de trei ori mai mari la școlile din Anglia. La ce vor să renunțe managerii instituțiilor
Articolul anterior
Salariul minim pe țară în sectorul public și cel privat urmează să fie egal cu 3.500 lei
Articolul următor