Cetățenii străini pot să vină în Moldova? Răspunsul oficial al Ministerului Afacerilor Externe

Ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE) a răspuns la cele mai frecvente întrebări ale cetățenilor străini care vor să intre în Moldova sau vor să tranziteze țara noastră.

separator

Sunt cetăţean străin/apatrid şi doresc să intru în Republica Moldova. Este posibil pe perioada pandemiei?

Nu. Până la data de 1 august 2020, este interzisă intrarea pe teritoriul Republicii Moldova, prin punctele de trecere a frontierei de stat, a cetăţenilor străini şi apatrizilor cu următoarele excepţii:

– membrii de familie ai cetăţenilor RM;
– persoanele care posedă o viză de lungă şedere, un permis de şedere sau un document echivalent permisului de şedere eliberat de autorităţi;
– persoanele care se deplasează în interes profesional, dovedit prin viză, permis de şedere sau un alt document echivalent;
– membrii misiunilor diplomatice şi ai oficiilor consulare acreditate în Republica Moldova, ai organizaţiilor/misiunilor internaţionale, precum şi membrii familiilor acestora sau personal care poate asigura ajutor umanitar;
– persoanele în tranzit, inclusiv cei repatriaţi ca urmare a acordării protecţiei consulare. Itinerarul tranzitării este stabilit de Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră (a se vedea punctul 4);
– persoanele care călătoresc din motive de sănătate şi umanitare, inclusiv însoţitorul, după caz (cu prezentarea documentelor confirmative);
– lucrătorii transfrontalieri;
– conducătorii auto şi personalul de deservire a mijloacelor de transport, care efectuează transportarea mărfurilor, echipajele şi personalul de deservire ale aeronavelor/navelor, brigăzile şi personalul de deservire ale garniturilor de tren.

Fac parte din categoria persoanelor cărora li se permite intrarea în Republica Moldova. Trebuie să respect un regim de autoizolare la intrarea în ţară?

Da. Persoanele care traversează frontiera de stat pe sensul de intrare în Republica Moldova vor completa, în mod obligatoriu fişa epidemiologică, precum şi vor semna declaraţia pe propria răspundere de a respecta regimul de autoizolare o perioadă de 14 (paisprezece) zile în locurile determinate.

Excepţie de la obligaţia autoizolării

În cazul în care nu prezintă semne clinice de infecţie respiratorie sau stare febrilă, nu sunt obligaţi să respecte regimul de autoizolare o perioadă de 14 (paisprezece) zile în locurile determinate, următoarele categorii de persoane:

– conducătorii auto şi personalul de deservire a vehiculelor rutiere de transport marfă şi persoane, echipajele şi personalul de deservire ale aeronavelor/navelor, brigăzile şi personalul de deservire ale garniturilor de tren;
– persoanele care călătoresc din motive de sănătate sau umanitar, inclusiv însoţitorul, după caz (cu prezentarea documentelor confirmative);
– elevii/studenţii, înmatriculaţi în unităţile/instituţiile de învăţământ de peste hotarele ţării noastre, care au de susţinut probe sau examene la încheierea ciclurilor de învăţământ gimnazial/liceal/învăţământ superior;
– persoanele care se deplasează în interes profesional, dovedit prin viză, permis de şedere sau un alt document confirmativ;
– lucrătorii transfrontalieri;
– membrii misiunilor diplomatice şi ai oficiilor consulare acreditate în Republica Moldova, ai organizaţiilor/misiunilor internaţionale, precum şi membrii familiilor acestora sau personal care poate asigura ajutor umanitar;
-persoanele în tranzit.

Care sunt condiţiile stabilite pentru tranzitarea Republicii Moldova?

Tranzitarea teritoriului Republicii Moldova va fi efectuată direct, fără oprire, prin următoarele culoare instituite între punctele de trecere ale frontierei de stat:

Giurgiuleşti – Galaţi, rutier – Giurgiuleşti – Reni, rutier;
Aeroportul Internaţional Chişinău, aerian – Leuşeni-Albiţa, rutier;
Aeroportul Internaţional Chişinău, aerian – Tudora-Starokazacie, rutier;
Aeroportul Internaţional Chişinău, aerian – Palanca-Maiaki – Udobnoe, rutier.

Aceste culoare de tranzit pot fi utilizate pentru tranzitare în ambele direcţii. În cazul tranzitării veţi primi un act privind itinerarul de tranzitare şi timpul necesar acordat pentru ieşirea din Republica Moldova.

Doresc să vin în Republica Moldova pe cale terestră. Care sunt punctele de trecere a frontierei de stat active?

În vederea diminuării răspândirii infecţiei de coronavirus mai multe puncte de trecere ale frontierei de stat şi-au sistat activitatea. Harta interactivă a punctelor de trecere active poate fi găsită aici.

 

Mă aflu în regim de autoizolare la domiciliu, dar îmi trebuie să plec din ţară. Este posibil?

Nu. Este interzisă, până la data de 1 august 2020, părăsirea teritoriului Republicii Moldova pentru
persoanele aflate în regim de autoizolare la domiciliu.

Ce se întâmplă dacă nu respect regimul de autoizolare la domiciliu?

Nerespectarea regimului de autoizolare la domiciliu va servi temei pentru atragerea persoanei vinovate la răspundere contravenţională şi/sau penală.

Premierul Recean a încurajat dezvoltarea potențialului turistic în localitățile de pe malul Nistrului

Premierul Dorin Recean a vizitat pensiunea „Căsuța din deal” din satul Pohrebea, care dispune de zece locuri de cazare. Proprietarul afacerii de familie, Ion Repida, a relatat că, deși a avut solicitări să plece peste hotare, acum, cinci ani, el a decis să rămână în Republica Moldova și să deschidă o casă rurală. 

Casa pe care a transformat-o în pensiune a fost părăsită încă în timpul războiului de pe Nistru. Pentru renovarea acesteia, întreprinzătorul a beneficiat și de granturi externe, care au permis construcția foișoarelor și a stației de epurare a apei. „Neam străduit să menținem farmecul ornamentelor locale, am dat o a doua viață casei, am avut vizitatori de peste hotare și solicitări de a găzdui filmări”, a menționat antreprenorul. 

La întâlnire au fost prezenți și alți antreprenori din domeniu, care au lansat afaceri de succes: „Casa familiei Iarmurati”, „Casa părintească” și pensiunea „Activis”. În discuții, premierul a mulțumit întreprinzătorilor și a încurajat valorificarea potențialului turistic al localităților pe malul Nistrului. Oficialul a menționat Programul guvernamental 373, care oferă posibilități de dezvoltare, inovare și extindere a afacerilor. „Vom fi și în continuare alături de cei care aleg să investească acasă și să dezvolte economia locală”, a accentuat prim-ministrul.

Recent, autoritățile au semnat o rezoluție pentru un turism durabil în Moldova, care să sprijine dezvoltarea regională integrată a sectorului și să sporească eforturile de stimulare a investițiilor, lansarea de noi afaceri, diversificarea produselor turistice și promovarea regiunilor frumoase din țară.

Generația Z, mai mult decât niște stereotipuri. Cine sunt și ce fac tinerii din ziua de azi

Când vorbim despre Generația Z, gândurile noastre se îndreaptă spre o serie de preocupări și stereotipuri legate de tinerii din ziua de azi. Smartphone-urile, rețelele sociale, anxietatea, și schimbările climatice sunt doar câteva dintre subiectele care par să definească experiența lor, scrie tvrmoldova.md.

Realitatea este însă nuanțată, iar uneori teribil de diferită față de ceea ce știm până acum, în multe privințe. Zoomerii sunt departe de a fi condamnați și se descurcă surprinzător de bine. La nivel global, aproximativ 2 miliarde de oameni s-au născut între 1997 și 2012 și, prin urmare, fac parte din „Generația Z”, arată jurnaliștii de la The Economist.

Este important să recunoaștem faptul că mare parte dintre cei cu vârste cuprinse 12 și 27 de ani din întreaga lume trăiesc în economii emergente. Acești tineri beneficiază de creșterea și răspândirea tehnologiei într-un mod care îi depășește adesea pe părinții lor. Sunt mai bogați, mai sănătoși și mai educați, și sunt optimiști în privința viitorului lor și al comunităților lor.

Cu toate acestea, există și aspecte mai puțin optimiste. În China, de exemplu, incertitudinea economică și presiunea asupra sistemului de învățământ superior au creat îngrijorări cu privire la viitorul tinerilor.

Preocupările tinerilor din ziua de azi

În pofida acestor provocări, Generația Z în lumea bogată se descurcă surprinzător de bine în ceea ce privește piața muncii. Generația Z nu doar că are locuri de muncă, dar se remarcă și în domeniul profesional. Abilitățile lor antreprenoriale și dorința de a urmări cariere în domenii precum știința, ingineria și medicina îi fac pe mulți dintre ei să fie prețuiți în economiile actuale.

În plus, salariile lor cresc într-un ritm mai rapid decât al predecesorilor lor, iar rata șomajului este la un minim istoric. Cu toate acestea, există și provocări evidente. Preocupările legate de schimbările climatice și impactul social al tehnologiei sunt doar două aspecte ale unei realități complexe cu care se confruntă Generația Z.

Anxietatea și depresia sunt în creștere în rândul tinerilor, iar impactul rețelelor sociale asupra sănătățîi mintale este subiectul unor dezbateri aprinse.

Cu toate acestea, există semne încurajatoare că tinerii din Generația Z încep să își regândească utilizarea rețelelor sociale și să își pună sănătatea mentală pe primul plan. În plus, angajamentul lor față de problemele sociale și politice arată că sunt gata să facă schimbări în lumea lor.

Generația Z este mult mai mult decât o simplă poveste despre smartphone-uri și anxietate. Sunt tineri înzestrați cu o serie de abilități și pasiuni care îi pregătesc să modeleze societatea într-un mod unic și neobișnuit. Este important să recunoaștem atât provocările, cât și succesele lor și să lucrăm împreună pentru a le oferi suportul și resursele de care au nevoie pentru a prospera în lumea modernă.

Incident în România. Un cortegiu funerar a fost fugărit de un urs. A fost la un pas să se transforme într-o tragedie colectivă

Un cortegiu funerar a fost fugărit de un urs. Incidentul a avut loc în localitatea Bordoșiu, județul Mureș. Evenimentul a fost la un pas să se transforme într-o tragedie colectivă, după ce un urs a gonit spre oameni.

Mai mult de 70 de persoane participau la înmormântarea din județul Mușreș, moment în care un urs s-a apropiat de acestea și a început să îi fugărească. Speriați de apariția animalului, localnicii, care nici nu știau că animalul a coborât din pădure, au fugit de la înmormântare.

„Caii au simţit. Am auzit ho, ho, ho. Zic că ăsta e ursul şi chiar ursul a fost”, povesteşte un bărbat. „Cum am mers cu mortul, a venit ursul. Cred că dacă eram mai puţini, intra în noi”, a spus un localnic care a participat la înmormântare, potrivit Observator.

Îngroziți de frică, cei prezenți la înmormântare au început să facă zgomot pentru a speria ursul, dar acesta s-a apropiat și mai mult, determinându-i să fugă. Cu toate acestea, ursul a renunțat și s-a întors în pădure. Familia a reluat ceremonia funerală imediat ce ursul s-a îndepărtat.

În ultimele zile tot mai mulți urși au fost surprinși în apropierea unor localități din țară. Pe 17 aprilie, un urs a fost văzut la Tâncăbești, județul Ilfov. Animalul sălbatic a tăiat calea unui șofer, iar acesta a sunat la 112 pentru a cere ajutorul poliției. La fața locului s-au dus jandarmii și pădurarii.

La finalul săptămânii trecute, un alt urs a ajuns în localitatea Ciolpani, Ilfov, iar autoritățile au trimis un mesaj RO-Alert către locuitorii din zonă să stea departe de urs și să nu îi dea de mâncare. „Tocmai ne-a sărit în fața mașinii un urs, la pădurea Ciolpani“, a scris o femeie sâmbătă pe Facebook.

A fost constituită o celulă de criză la nivelul Inspectoratului pentru Situații de Urgență, iar jandarmii au plecat în căutarea animalului.

Coronavirus: 186 de cazuri pozitive, confirmate în ultimele 24 de ore
Articolul anterior
O primăriță din raionul Orhei și două rude ale sale, spulberate mortal de un șofer beat criță
Articolul următor