Cetățenii turci se tem de cutremure: Dorm cu apă, biscuiți și fluiere lângă pat

Riscul ca Istanbulul să fie lovit de un cutremur cu magnitudine peste 7,3 în următorii 30 de ani este de 47%, anunțau seismologii. Cutremurul care a devastat însă Turcia la începutul lunii februarie a crescut panica în rândul locuitorilor și nivelul de alertă.

Turcii se tem de cutremure: Dorm cu apă, biscuiți și fluiere lângă pat

Oamenii spun că au început să stea cu sticle cu apă și pachete cu biscuiți la picioarele paturilor, în cazul în care un mare seism va veni. Vânzările pachetelor de urgență, cu pături și truse medicale, au crescut vertiginos în ultima lună, transmite Digi24.ro.

În Istanbul locuiesc până la 20 de milioane de oameni, mulți încă fiind marcați de amintirile ultimului cutremur major, din 1999. Peste 17.000 de oameni au murit atunci în Turcia, dintre care 1.000 în Istanbul.

De atunci, orașul s-a dezvoltat, devenind un magnet pentru oamenii atrași de economia în plină expansiune, iar teama de un cutremur major a început să se estompeze.

Lucrurile s-au schimbat însă în 6 februarie, când cutremurul cu magnitudinea de 7,8 a ucis peste 48.000 de persoane în sud-estul Turciei și aproape 6.000 peste granița cu Siria, lăsând orașe întregi în ruine. De atunci, o stare de panică colectivă i-a cuprins pe oamenii din Istanbul, care au făcut peste 140.000 de cereri de verificare la blocurile în care locuiesc.

Durmus Uygun, un inginer care face astfel de verificări, spune că se teme că un cutremur mare va lovi Istanbul. „Dacă rezultatul este bun, vom trăi liniștiți. Dar cine știe unde vom fi când va lovi cutremurul? S-ar putea să fim la supermarket sau la serviciu, iar asta ne sperie”, spune el, citat de France24.ro.

Autoritățile din Istanbul au recunoscut că aproape 100.000 de clădiri se vor prăbuși sau vor fi grav avariate în cazul unui cutremur cu magnitudinea de 7,5. Cincizeci de echipe de ingineri cutreieră orașul de la dezastrul de luna trecută, măsurând calitatea betonului și armăturile.

Locuitorii Istanbulului au cerut peste 140.000 de controale de siguranță la casele lor de la cutremurul mortal de luna trecută. Dacă riscul pentru o clădire este considerat „foarte mare”, ea ar putea fi demolată, iar oamenii obligai să își caute altă locuință.

Seismologii au calculat un risc de 47% ca un cutremur cu o magnitudine de peste 7,3 să lovească Istanbulul în 30 de ani.

La două străzi de clădirea lui Uygun, proprietarul unui magazin, Ali Nezir, a început să vândă fluiere localnicilor care se tem că ar putea rămâne prinși sub tone de beton.”Oamenii sunt speriați”, a spus Nezir, al cărui mic magazin se află la parterul unui turn de 12 etaje.

Unii locuitori spun că au început să stea cu biscuiți și sticle de apă la picioarele patului, ca să fie pregătiți în cazul în care un cutremur va avea loc în miezul nopții și ar rămâne blocați.

Ugur Erisoglu, un comerciant din Istanbul, vinde pungi de supraviețuire la cutremur pentru 200 de lire. „Obișnuiam să vindem 1.000 pe lună”, a spus Erisoglu. „Am primit 15.000 de comenzi de la cutremur, inclusiv 8.000 de la Istanbul”.

Sub amenințarea bruscă a cutremurului, mulți locuitori din Istanbul se gândesc să se mute din centru. „Există o cerere puternică pentru cartierele din nordul Istanbulului și pentru case individuale”, a declarat Mehmet Erkek, directorul unui site cu oferte imobiliare. În topul căutărilor sunt orașe precum Edirne și Kirklareli, situate într-o regiune mai puțin predispusă la cutremure, la 200 de kilometri nord-vest de Istanbul.

Psihologul Nil Akat spune că are pacienți care îi vorbesc despre planul de a se muta din Istanbul. „Mulți nu se mai simt în siguranță acasă. Sunt în alertă maximă, mereu în alertă. Pe stradă, aleg trotuare care par mai sigure în cazul în care o clădire s-ar prăbuși”.

Akat a spus că a vorbit cu niște colegi care i-au spus: „Unii (dintre pacienții noștri) nu mai pot gândi rațional”.

Această frică poate cuprinde pe oricine, fără deosebire de vârstă sau clasă socială, a spus psihologul.

O tânără care locuiește la etajul 12 al unui bloc din Istanbul se bucură acum de o priveliște uluitoare asupra orașului, dar de la o vreme se gândește să se mute. Dezastrul de luna trecută a făcut ca mutarea să devină o „prioritate”, a spus ea. „Chiar dacă nu s-ar întâmpla nimic cu clădirea mea, probabil că nu aș putea suporta ceea ce văd”, a declarat tânăra.

Primii copii ucraineni au reușit să se întoarcă acasă din captivitatea rusă! Ce pedepse au îndurat pentru că au strigat „Slava Ucrainei”. Imagini emoționante

Ucraina a organizat întoarcerea acasă a 17 copii pe care Federația Rusă i-a deportat de pe teritoriul regiunilor Herson și Harkov în timpul ocupație, anunță agențiile de presă, care citează o declarație de presă făcută de organizația caritabilă Salvați Ucraina.

Copii/Captură video

Potrivit sursei citate, voluntarii au reușit să găsească copiii pe care rușii, după deportarea din Ucraina, i-au transportat pe teritoriul Federației Ruse și pe care au refuzat să-i returneze părinților, relatează Ziare.com.

Copiii au declarat reporterilor că în Rusia au fost amenințați cu trimiterea în internatul din Pskov, li s-a spus că părinții i-au abandonat, au fost bătuți cu tije de metal și au fost izolați pentru că au strigat „Slava Ucraina”.

Invadatorii le-au mai spus copiilor că eliberarea Hersonului „nu este adevărată” și că vor rămâne pentru totdeauna „copii ai Rusiei”.

Operațiunea de întoarcere a copiilor a fost însoțită de o logistică complexă sub pericolul amenințărilor constante din partea Federației Ruse.

Ei au putut să se reîntâlnească cu părinții lor cu o zi înainte, pe 22 martie, mai arată sursa citată. Video:

Noi locuințe sociale în Moldova. Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei oferă 27 de milioane de euro

Pentru construcția locuințelor sociale noi în R. Moldova, Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei va oferi 27 mln. de euro. Dintre aceștia, 20 mln. de euro vor fi sub formă de împrumut pentru faza III a Proiectului de construcție, iar restul vor fi oferiți sub formă de granturi.

Câte locuințe sociale au fost construite în țară anul trecut - Stiri.md

Este vorba despre un grant de 1 mln. de euro din Fondul Verde de Investiții Sociale, precum și un grant de 6 mln. de euro din Fondul E5P pentru măsurile de eficiență energetică.

Costul total al proiectului este de 34 mln. de euro. Diferența de bani, de 7 mln. de euro, va fi acoperită de către autoritățile publice locale care vor aplica la proiect. Contribuția va fi formată din valoarea construcțiilor existente nefinalizate sau abandonate, valoarea terenului și documentația tehnică de proiect.

În baza proiectului vor fi construite 455 locuințe sociale în 12 localități ale Republicii Moldova, care vor asigura cca 1600 beneficiari, renovarea/modernizarea căminelor studențești în 4 localități, care ar asigura cca 750 beneficiari și construcția caselor pentru bătrâni în 16 localități, care ar asigura cca 750 de beneficiari.

Potrivit Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale proiectul prevede asigurarea cu locuințe sociale pentru diverse categorii de populație, construirea și reabilitarea caselor pentru bătrâni și căminele studențești, cu înlocuirea întregii anvelope a clădirilor, astfel, ca să fie reduse din costurile la încălzire, aplicând conceptul de eficiență energetică pentru clădiri. 

De asemenea, vor fi evaluate construcțiile publice existente și nefolosite din toată țara, în vederea renovării lor pentru a fi oferite familiilor cu venituri mici, familiilor tinere, specialiștilor care contribuie la dezvoltarea comunităților locale.

Obiectivele proiectului de construcție a locuințelor sociale sunt:

  • Suportul persoanelor cu venituri mici în asigurarea cu spațiu locativ;
  • Suportul persoanelor în vârstă și a celor cu dizabilități pentru asigurarea cu locuri în aziluri specializate;
  • Asigurarea studenților cu locuri în cămine modernizate;
  • Atragerea funcționarilor din cadrul sistemului bugetar al Republicii Moldova și reducerea fluctuației de cadre în rândurile angajaților publici în zonele rurale, prin oferirea de locuințe la locul angajării;
  • Îmbunătățirea calității vieții persoanelor social vulnerabile;
  • Dezvoltarea regiunilor prin atragerea și reținerea funcționarilor publici în urbele mici și localitățile rurale ale Republicii Moldova;
  • Creșterea eficienței energetice în imobilele publice, ceea ce va duce la reducerea poluării mediului și la scăderea cheltuielilor.

Proiectul vizează atragerea și menținerea specialiștilor din domeniul educației, sănătății, protecției sociale și administrației publice în mediul rural pentru a asigura furnizarea în continuare a unor astfel de servicii și astfel să contribuie la creșterea calității vieții pentru cetățeni, prin oferirea acestora la prețuri accesibile în locațiune.

Președintele Finlandei a semnat legea privind aderarea țării sale la NATO

Preşedintele finlandez Sauli Niinisto a semnat joi legea privind aderarea ţării sale la NATO, transmite Agerpres.

Finlanda intenţionează să construiască un gard la graniţa cu Rusia -  Stiri.md

Legislaţia care încorporează tratatul fondator al NATO a fost adoptată de parlamentul de la Helsinki la 1 martie cu o largă majoritate.

Sauli Niinisto anunţase după acel vot că doreşte să promulge legea înaintea alegerilor parlamentare din ţara sa, prevăzute pentru 2 aprilie.

Finlanda încă aşteaptă ca Turcia şi Ungaria să ratifice cererea sa de aderare la NATO. Toate celelalte 28 de ţări membre ale organizaţiei au aprobat deja intrarea Finlandei în Alianţă.

Ungaria intenţionează să ratifice aderarea Finlandei la 27 martie, în timp ce Turcia a anunţat că o va aproba în curând.

La scurt timp după Summitul de la Madrid din 28-30 iunie 2022, Suedia şi Finlanda au ajuns la un acord cu Ankara. Cele două ţări nordice şi-au exprimat sprijinul pentru Turcia în combaterea ameninţărilor la adresa securităţii sale naţionale şi au promis că vor facilita expulzarea suspecţilor urmăriţi de autorităţile turce.

Ulterior, Turcia le-a prezentat celor două ţări nordice cereri de extrădare pentru 33 de persoane, majoritatea considerate ”terorişti” de către Ankara. Extrădările militanţilor kurzi sau ale personalităţilor ostile regimului turc refugiate în Suedia constituie aspectul cel mai delicat al cererilor formulate de Turcia.

Decizia Suediei de a autoriza în luna ianuarie o manifestaţie în faţa ambasadei Turciei la Stockholm, în cursul căreia a fost ars un exemplar din Coran, a cauzat o reacţie dură din partea Ankarei, care practic a suspendat ratificarea aderării celor două ţări la NATO.

În urma începerii invaziei ruse în Ucraina în februarie anul trecut, Suedia şi Finlanda – ce are o frontieră terestră cu Rusia cu o lungime de 1.340 de kilometri – au prezentat o candidatură comună pentru a deveni membre ale Alianţei Nord-Atlantice, abandonând deceniile de nealiniere militară.

Secretarul General al Organizației Internaționale a Francofoniei, la Chișinău
Articolul anterior
Când ar putea intra din nou Marea Britanie în Uniunea Europeană
Articolul următor