În Chișinău s-a deschis Centrul Municipal de Tineret. Ce servicii pentru tineri va promova organizația guvernamentală?

O eventuală revenire a Marii Britanii în Uniunea Europeană, de unde ea a ieşit după referendumul privind Brexit-ul din 2016, nu va fi posibilă decât după mulţi ani, consideră fostul premier britanic Tony Blair.

„Chestiunea de a şti dacă şi cum Marea Britanie ar putea reveni în UE aparţine unei generaţii viitoare. Cred că asta e realitatea”, a afirmat Tony Blair într-un interviu pentru agenţiile de presă AFP, ANSA, DPA şi EFE, de la biroul Institute for Global Change pe care îl conduce, în centrul Londrei.

Fostul lider laburist în vârstă de 69 de ani s-a opus ferm Brexit-ului, făcând în special campanie în Irlanda de Nord pentru a preveni consecinţele unei ieşiri din UE asupra păcii în provincie, zguduită de trei decenii de violenţe până la acordul de pace semnat în aprilie 1998, în urmă cu aproape 25 de ani.

Instituţiile din această provincie sunt paralizate de un an, în faţa boicotului partidului unionist DUP, care se opune dispoziţiilor post-Brexit în Irlanda de Nord.

„Cred că în prezent dezbaterea din Regatul Unit este mai degrabă despre cât de mult dorim să reconstruim o relaţie strânsă cu Europa, ceea ce cred că ar trebui să facem, şi sper că Partidul Laburist este de aceeaşi părere”, a spus Blair, conform ziare.com.

„Cred că sunt multe lucruri pe care le putem face împreună”, a adăugat el.

În opinia sa, Marea Britanie şi UE au multe subiecte comune de discutat, cum ar fi energia şi clima, cercetarea sau apărarea şi securitatea după invazia rusă din Ucraina.

„Cred că este foarte important să încercăm să cooperăm în materie de tehnologie”, a adăugat el.

„Dacă nu vom face asta, Europa, din care Regatul Unit face parte, va fi zdrobită de cei doi giganţi ai tehnologiilor, care sunt SUA şi China, şi poate chiar şi de un al treilea, India”, a mai spus fostul premier britanic.

„Sarcina imediată este de a regla problemele Brexit-ului, deoarece daunele sunt evidente”, a mai insistat Tony Blair, invocând dezamăgirea britanicilor faţă de dificultăţile economice, imigraţia ilegală sau problemele cu sistemul public de sănătate, despre care susţinătorii Brexit-ului au spus că vor fi rezolvate prin ieşirea din UE.

După tensiunile dintre UE şi Marea Britanie în timpul lui Boris Johnson, care a fost adeptul unei linii dure privind Brexit-ul, apoi în timpul mandatului efemer de premier al lui Liz Truss, actualul lider din Downing Street, Rishi Sunak, pare să îşi dorească o relaţie mai liniştită cu blocul comunitar.

El a încheiat recent un acord cu Bruxellesul pentru a ajusta regulile comerciale post-Brexit în Irlanda de Nord, precum şi un nou acord cu Franţa pentru a lupta împotriva imigraţiei clandestine.

Opoziţia laburistă, aflată pe primul loc în sondaje, cu mai puţin de doi ani până la viitoarele alegeri legislative, nu pune în discuţie ieşirea din UE, liderul său Keir Starmer promiţând „să facă să funcţioneze Brexit-ul” dacă va ajunge la putere.

„Cred că există o ambivalenţă în rândul multor oameni din Regatul Unit în privinţa Brexit-ului. Însă cred că, dacă oamenii văd problemele (determinat de Brexit), nu vor să se întoarcă la diviziunile create de această dezbatere”, a explicat Tony Blair.

„Prin urmare, înţeleg pe deplin poziţia laburiştilor”, a adăugat el.

Riscul ca Istanbulul să fie lovit de un cutremur cu magnitudine peste 7,3 în următorii 30 de ani este de 47%, anunțau seismologii. Cutremurul care a devastat însă Turcia la începutul lunii februarie a crescut panica în rândul locuitorilor și nivelul de alertă.

Oamenii spun că au început să stea cu sticle cu apă și pachete cu biscuiți la picioarele paturilor, în cazul în care un mare seism va veni. Vânzările pachetelor de urgență, cu pături și truse medicale, au crescut vertiginos în ultima lună, transmite Digi24.ro.

În Istanbul locuiesc până la 20 de milioane de oameni, mulți încă fiind marcați de amintirile ultimului cutremur major, din 1999. Peste 17.000 de oameni au murit atunci în Turcia, dintre care 1.000 în Istanbul.

De atunci, orașul s-a dezvoltat, devenind un magnet pentru oamenii atrași de economia în plină expansiune, iar teama de un cutremur major a început să se estompeze.

Lucrurile s-au schimbat însă în 6 februarie, când cutremurul cu magnitudinea de 7,8 a ucis peste 48.000 de persoane în sud-estul Turciei și aproape 6.000 peste granița cu Siria, lăsând orașe întregi în ruine. De atunci, o stare de panică colectivă i-a cuprins pe oamenii din Istanbul, care au făcut peste 140.000 de cereri de verificare la blocurile în care locuiesc.

Durmus Uygun, un inginer care face astfel de verificări, spune că se teme că un cutremur mare va lovi Istanbul. „Dacă rezultatul este bun, vom trăi liniștiți. Dar cine știe unde vom fi când va lovi cutremurul? S-ar putea să fim la supermarket sau la serviciu, iar asta ne sperie”, spune el, citat de France24.ro.

Autoritățile din Istanbul au recunoscut că aproape 100.000 de clădiri se vor prăbuși sau vor fi grav avariate în cazul unui cutremur cu magnitudinea de 7,5. Cincizeci de echipe de ingineri cutreieră orașul de la dezastrul de luna trecută, măsurând calitatea betonului și armăturile.

Locuitorii Istanbulului au cerut peste 140.000 de controale de siguranță la casele lor de la cutremurul mortal de luna trecută. Dacă riscul pentru o clădire este considerat „foarte mare”, ea ar putea fi demolată, iar oamenii obligai să își caute altă locuință.

Seismologii au calculat un risc de 47% ca un cutremur cu o magnitudine de peste 7,3 să lovească Istanbulul în 30 de ani.

La două străzi de clădirea lui Uygun, proprietarul unui magazin, Ali Nezir, a început să vândă fluiere localnicilor care se tem că ar putea rămâne prinși sub tone de beton.”Oamenii sunt speriați”, a spus Nezir, al cărui mic magazin se află la parterul unui turn de 12 etaje.

Unii locuitori spun că au început să stea cu biscuiți și sticle de apă la picioarele patului, ca să fie pregătiți în cazul în care un cutremur va avea loc în miezul nopții și ar rămâne blocați.

Ugur Erisoglu, un comerciant din Istanbul, vinde pungi de supraviețuire la cutremur pentru 200 de lire. „Obișnuiam să vindem 1.000 pe lună”, a spus Erisoglu. „Am primit 15.000 de comenzi de la cutremur, inclusiv 8.000 de la Istanbul”.

Sub amenințarea bruscă a cutremurului, mulți locuitori din Istanbul se gândesc să se mute din centru. „Există o cerere puternică pentru cartierele din nordul Istanbulului și pentru case individuale”, a declarat Mehmet Erkek, directorul unui site cu oferte imobiliare. În topul căutărilor sunt orașe precum Edirne și Kirklareli, situate într-o regiune mai puțin predispusă la cutremure, la 200 de kilometri nord-vest de Istanbul.

Psihologul Nil Akat spune că are pacienți care îi vorbesc despre planul de a se muta din Istanbul. „Mulți nu se mai simt în siguranță acasă. Sunt în alertă maximă, mereu în alertă. Pe stradă, aleg trotuare care par mai sigure în cazul în care o clădire s-ar prăbuși”.

Akat a spus că a vorbit cu niște colegi care i-au spus: „Unii (dintre pacienții noștri) nu mai pot gândi rațional”.

Această frică poate cuprinde pe oricine, fără deosebire de vârstă sau clasă socială, a spus psihologul.

O tânără care locuiește la etajul 12 al unui bloc din Istanbul se bucură acum de o priveliște uluitoare asupra orașului, dar de la o vreme se gândește să se mute. Dezastrul de luna trecută a făcut ca mutarea să devină o „prioritate”, a spus ea. „Chiar dacă nu s-ar întâmpla nimic cu clădirea mea, probabil că nu aș putea suporta ceea ce văd”, a declarat tânăra.

În ajunul Zilei Internaționale a Francofoniei, șefa statului a avut o întrevedere Secretarul General al Organizației Internaționale a Francofoniei (OIF), Louise Mushikiwabo, aflată într-o vizită la Chișinău.

Republica Moldova este una dintre cele 88 de țări membre ale marii familii OIF – francofonia reprezentând un spațiu de solidaritate și cooperare din care facem parte.

„Avem un parteneriat de durată cu Agenția Universitară a Francofoniei care, în 2022, a deschis la Chișinău un birou național, iar studenții de la șase universități au oportunitatea de a se forma ca specialiști în limba franceză. În opt licee din țară sunt clase bilingve francofone, iar din acest an, Universitatea de Stat din Moldova a început pregătirea viitoarelor cadre didactice pentru predarea în limba franceză a matematicii, fizicii, biologiei, în clasele bilingve. Și funcționarii publici pot studia limba franceză în cadrul programului Initiative francophone nationale”, a menționat șefa statului. 

Președinta Maia Sandu a mulțumit doamnei Secretar General pentru susținerea de către OIF a sectorului asociativ, dar și pentru pregătirea lingvistică a carabinierilor din cadrul Ministerului de Interne. 

„Mizăm pe sprijinul OIF în lupta contra propagandei și a dezinformării. În context, am menționat că, recent, operatorul Francofoniei TV5Monde a fost inclus în lista obligatorie de canale TV a distribuitorilor de servicii media prin cablu”, a mai spus șefa statului.