Tinerii reprezintă a treia parte din populația țării, numărul lor fiind în scădere continuă, comunică Biroul Național de Statistică. Fiecare al patrulea tânăr părăsește țara în căutarea unui loc de muncă, se stabilește cu familia în altă țară sau emigrează pentru a face studii peste hotare. Totodată, sursele principale de venit ale tinerilor sunt salariul și mijloacele financiare din partea părinților.
Numărul populaţiei stabile al Republicii Moldova la 1 ianuarie 2018 a constituit 3547,5 mii persoane, din care 1149,6 mii sau 32,4% sunt tineri cu vârsta14-34 ani2. Generaţia tinerilor este în descreştere în mod constant.
Pe parcursul ultimilor ani, s-a observat o descreştere a populaţiei cu vârsta de 14-19 ani cu 45,3 mii persoane, ponderea acestei categorii în numărul total al tinerilor s-a micşorat de la 22,0% la 01.01.2014, până la 19,8% la 01.01.2018.
Și numărul elevilor și studenților este în descreștere continuă, în Moldova.
Populația de vârstă școlară (14-23 ani) s-a redus în perioada anilor 2013-2017, constituind 477,3 mii persoane către începutul anului 2018, și înregistrând o reducere cu 7,5% față de anul 2013. Concomitent s-a produs și reducerea efectivelor de elevi/studenți cuprinși în sistemul de educație cu circa 20% față de anul 2013/14, numărul acestora constituind 186,5 mii persoane, în anul 2017/18.
Numărul studenților este în descreștere, doar fiecare al cincilea urmează ciclul II de master
La începutul anului de studii 2017/18, învățământul superior cuprindea 65,5 mii studenți, trei pătrimi dintre aceștia fiind în ciclul de licență. În ultimii cinci ani numărul de studenți în învățământul superior înregistrează o tendință descendentă la toate tipurile de programe de studii, totodată, evoluând negativ în cazul studiilor superioare de licență (față de anul de studii 2013/14 cu 28,4 mii sau 36,6% mai puțin).
Totodată, sursele principale de venit ale tinerilor sunt salariul și mijloacele financiare din partea părinților.
Principalele surse de venit a tinerilor (14-34 ani) sunt mijloacele financiare din activitatea salarială în sectorul non-agricol (32,1%) și din partea părinților/întreținere (23,8%), fiind urmate de transferurile din afara țării și plățile sociale (circa 11%), activitatea agricolă pe cont propriu (8,5%).