Cimitir masiv cu trupuri ale soldaților ,,Wagner”, descoperit în Rusia

17/03/2023

News

La unul dintre cimitirele din regiunea Sverdlovsk, Rusia, potrivit jurnaliştilor, un sector separat a fost alocat pentru înmormântarea mercenarilor Wagner decedați pe teritoriul Ucrainei. Sunt deja 69 de morminte, iar gropile funerare continuă să fie săpate de muncitori.

În orașul Berezovsky, Regiunea Sverdlovsk, aproximativ 70 de morminte proaspete au fost găsite la cimitirul local, unde se presupune că au fost îngropați soldați din gruparea paramilitară rusă Wagner.

Acest lucru a fost raportat de publicația locală „Zolotaya Gorka” din 16 martie. Potrivit jurnaliştilor, aici au început să apară morminte la începutul lunii februarie. Acum se observă două rânduri, iar al treilea rând este săpat în mod activ de către angajații serviciului ritual.

Presa mai notează că pe 14 martie, pe rețelele de socializare a apărut un videoclip în care autorul arată o serie de morminte proaspete la cimitirul Berezovsky și spune că „aici sunt îngropați aproximativ 100 de wagneriți”.

Jurnaliştii au decis să meargă acolo şi au confirmat că există morminte. La cimitir li s-a alocat un sector separat, unde în prezent sunt 69 de morminte ale unor bărbați, a căror vârstă medie este de 30-40 de ani. Judecând după semne, majoritatea deceselor au avut loc în decembrie-februarie. Publicația spunea că toate mormintele arată la fel: o cruce, o tăbliță, două coroane, dintre care una „împodobită” cu steagul Rusiei și un vultur cu două capete, toate acestea sunt acoperite cu ramuri de conifere.

În plus, pe 15 martie, reporterii au asistat la exhumarea unuia dintre bărbații îngropați. Rudele au spus că este militar de la Wagner și au reușit să-l îngroape la locul de baștină. ,,L-am căutat de o lună, ancheta s-a făcut de către biroul de înmatriculare și înrolare militară. A fost înmormântat și abia două zile mai târziu am aflat că a murit. Am aflat pur întâmplător”, a spus un ruda defunctului.

Angajații serviciului de înmormântare au explicat că în acest cimitir au fost aduși morții, ale căror rude nu au fost găsite. Printre morți se numără mulți locuitori din regiunea Chelyabinsk, Perm și Tyumen.

Mulți dintre ei ar fi foști deținuți. De exemplu, un rezident al regiunii Kurgan care în 2017 a ucis un veteran al celui de-al Doilea Război Mondial. Sau un bărbat care a fost condamnat la nouă ani de închisoare într-o colonie cu regim strict pentru o serie de jafuri în magazine de telefoane mobile.

Pe 7 martie, presa a relatat că în regiunea Moscovei au fost găsite 27 de morminte cu militanți de la Wagner. Potrivit localnicilor, mormintele identice au apărut literalmente peste noapte și, se pare, nimeni nu le vizitează. Pe 5 martie, rețelele de socializare au scris că aproape 30 de morminte noi cu „wagneriți” care au murit în Ucraina au fost descoperite în satul Bakuskaya din teritoriul Krasnodar al Federației Ruse.

Polonezii sunt, în medie, cu 40% mai bogați decât ar fi fost dacă țara nu ar fi aderat la Uniunea Europeană

Polonezii sunt, în medie, cu circa 40% mai bogați decât ar fi fost dacă țara nu ar fi aderat la Uniunea Europeană, potrivit unui nou raport al Institutului Economic Polonez (PIE), publicat înaintea celei de-a 20-a aniversări a aderării Poloniei la UE, care va avea loc în mai 2024, relatează Notes from Poland, citat de g4media.ro.

Conform sursei citate, analiștii de la PIE au calculat că PIB-ul Poloniei în termeni de paritate a puterii de cumpărare (PPP) – o măsură a activității economice care ține cont de mărimea populației unei țări și de costul vieții – a fost în 2022 cu 39,6% mai mare decât dacă țara nu ar fi aderat la UE.

Dintre cele opt state membre estice care au aderat în 2004, doar Lituania (60,3%) a fost considerată de PIE ca având o primă de aderare la UE mai mare decât Polonia. Acestea au fost urmate de Letonia (32,2%), Slovacia (18,2%), Ungaria (13,4%), Republica Cehă (8,4%), Estonia (0,4%) și Slovenia (0,1%).

Pentru a crea un model care să le permită să calculeze beneficiile apartenenței la UE, PIE a folosit „metoda controlului sintetic”, care presupune crearea unui scenariu bazat pe reproducerea țării studiate dintre statele cu caracteristici similare care au rămas în afara UE.

Analiștii au constatat că creșterea medie anuală a PIB-ului Poloniei, între 2004 și 2022, de 4,2%, ar fi fost cu 1,7 puncte procentuale mai mică dacă Polonia ar fi urmărit dezvoltarea în afara UE.

„În cazul în care ar fi rămas în afara UE, nivelul de trai al Poloniei, măsurat prin PIB pe cap de locuitor, ar fi fost (în 2022) la același nivel ca în perioada 2014-2015”, se arată în raport. Pentru țările care au aderat la UE în 2004, „unul dintre cei mai importanți factori care au influențat dezvoltarea economică a regiunii a fost inserția în lanțurile de aprovizionare din UE”, a declarat Marek Wąsiński, șeful echipei de economie globală a PIE.

„Acest lucru a adus un aflux de investiții străine, a dus la o creștere de cinci ori a valorii exporturilor de mărfuri și a crescut nivelul de sofisticare a acestora”, a adăugat el. „Integrarea UE a transformat Europa Centrală într-un centru de export”, a continuat Wąsiński. „Deși majoritatea produselor și serviciilor au fost furnizate către UE, aproape jumătate din valoarea adăugată a ajuns în cele din urmă – și prin exporturi indirecte – pe piețele din întreaga lume.”În toate cele opt țări studiate, indicatorii care măsoară calitatea vieții au crescut semnificativ în ultimele două decenii, notează PIE.În cazul Poloniei, speranța de viață a crescut de la 75 de ani în 2004 la 77 de ani în 2022, numărul mediu de ani petrecuți la școală a crescut de la 14,8 la 15,9, iar venitul pe cap de locuitor a crescut de la 17 708 dolari în 2004 la 35 151 de dolari în 2024.

„În plus, riscul de sărăcie a scăzut sub media UE în cinci din cele opt state membre analizate, iar percepția corupției a scăzut peste tot, cu excepția Ungariei și Sloveniei”, scrie PIE.

Într-un raport publicat luna trecută, analiștii de la banca poloneză „Pekao” au calculat că, în ultimii 20 de ani, Polonia a înregistrat cea mai mare creștere cumulată a PIB-ului real dintre statele membre estice care au aderat la blocul comunitar din 2004 încoace, PIB-ul țării dublându-se între 2004 și 2022.

O expoziție dedicată culturii găgăuze, inaugurată la Parlament

În contextul Zilei scrisului și a limbii găgăuze, care este marcată anual pe 27 aprilie, la Parlament a fost inaugurată o expoziție tematică. Aceasta prezintă personalități, obiceiuri și tradiții culturale găgăuze și poate fi vizitată luni, 22 aprilie, de la ora 8.0 până la 17.00.

Expoziția include fotografii și documente despre:
– preotul și scriitorul Mihail Ciakir, care a fost inițiatorul primului ziar în limba găgăuză, unul dintre autorii dicționarului găgăuz-român și primul traducător al Bibliei în limba găgăuză;
– cercetătoarea, entografa, activista civică și politiciana Maria Marunevici;
– preotul, scriitorul și profesorul Dmitrii Caracioban, care a fost și autor al primelor filme găgăuze, dar și fondatorul primului muzeu al culturii găgăuze, situat în localitatea Beșalma;
– scriitorul, poetul, pedagogul și folcloristul Nikolai Baboglu, care a tradus în limba găgăuză operele lui Mihail Eminescu și Ion Creangă, dar și a participat activ la elaborarea primelor manuale găgăuze pentru școlile naționale;
– scriitorul și pedagogul Dionis Tanasoglu, care a contribuit la dezvoltarea alfabetului găgăuz și a fost rector al Universității de Stat din Comrat.

Totodată, în cadrul expoziției sunt prezentate și elemente ale culturii materiale a găgăuzilor, precum costume populare, covoare, prosoape, basmale brodate, vase și altele.

Sursă: Facebook/Parlamentul Republicii Moldova

În 2024 se împlinesc 30 de ani de la adoptarea Legii privind statutul special al UTA Găgăuzia. Cu această ocazie, sunt planificate mai multe evenimente în cadrul unei campanii de informare dezvoltate în parteneriat cu Grupul de lucru parlamentar privind UTA Găgăuzia. Scopul acesteia este să contribuie la coeziunea socială și la pacea interetnică în țara noastră.

Când ar urma să fie pregătită Rusia pentru a ataca NATO

Când ar urma să fie pregătită Rusia pentru a ataca să NATO. Anunțul a fost făcut de cel mai înalt oficial militar german: „Vedem că Rusia produce mult material de luptă… aşa că în 2029 trebuie să fim pregătiţi”.

Rusia ar putea fi pregătită din punct de vedere militar să atace ţările NATO în decurs de 5 până la 8 ani, dacă va alege să facă acest lucru, după ce îşi va reconstrui forţele afectate de impactul războiului din Ucraina, a declarat cel mai înalt oficial militar german, citat de Reuters.

„Până atunci, pe baza analizei noastre, Rusia (îşi va fi) reconstituit propriile forţe într-o măsură în care un atac împotriva teritoriului NATO ar putea fi posibil”, a declarat comandantul armatei germane, generalul-locotenent Carsten Breuer, în timpul unei vizite în Polonia.

„Nu spun că va avea loc, dar că ar putea fi posibil”, a precizat el. „Vedem că Rusia produce mult material de luptă şi nu pune tot acest material pe linia frontului în Ucraina… aşa că în 2029 trebuie să fim pregătiţi”, a declarat Breuer, şeful apărării germane. „Ceea ce vedem este o ameninţare în cinci până la opt ani”, a precizat el.

Invazia Rusiei în Ucraina în februarie 2022 a declanşat cea mai profundă criză în relaţiile Moscovei cu Occidentul de la Criza rachetelor din Cuba din 1962. Dar Moscova a respins în mod regulat sugestiile occidentale potrivit cărora ar putea lua în considerare un atac asupra NATO, spunând că ar fi un nonsens total. Liderul rus Vladimir Putin a reiterat luna trecută că Rusia nu are planuri de atac asupra niciunei ţări NATO, deşi a declarat că va doborî orice avion de luptă F-16 furnizat de Occident Ucrainei.

Dintre cei 32 de membri ai NATO, şase ţări europene au o graniţă comună cu Rusia: Norvegia, Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania şi Polonia.

În prezent, Rusia pare din ce în ce mai mult în ofensivă în Ucraina, unde conflictul este caracterizat atât de lupte de uzură din tranşee, care amintesc de Primul Război Mondial, cât şi de războiul cu drone de înaltă tehnologie.

Moscova controlează în prezent aproape o cincime din teritoriul ucrainean, inclusiv peninsula Crimeea, pe care a anexat-o în 2014.

Oficialii ucraineni au declarat că forţele lor armate numără aproximativ 800.000 de oameni, în timp ce, în decembrie, Putin a ordonat ca forţele Rusiei să fie mărite cu 170.000 de soldaţi, ajungând la 1,3 milioane.

Dincolo de personal, cheltuielile de apărare ale Moscovei sunt mai mari decât cele ale Ucrainei. În 2024, aceasta a alocat 109 miliarde de dolari pentru acest sector, mai mult decât dublu faţă de obiectivul echivalent al Ucrainei, de 43,8 miliarde de dolari.