ipiccy_image-2023-03-10T120857.743

Agenția NAgenția Națională pentru Siguranța Alimentelor a venit cu o reacție, după ce 11 inspectori din cadrul PIF Giurgiulești au fost reținuți de CNA pentru 72 de ore, fiind bănuiți că ar fi pretins și acceptat bani de la diferiți agenți economici pentru facilitarea tranzitului de mărfuri, în cadrul mai multor dosare ce vizează fapte de corupere pasivă, scrie unimedia.info.

„Vom acorda tot suportul și vom colabora activ cu organul de urmărire penală în partea ce ține de investigarea angajaților, în strictă conformitate cu prevederile legislației în vigoare”, au scris reprezentanții Agenției.

„Totodată, conducerea Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor menționează că se disociază de angajații care admit manifestări coruptibile în activitatea lor, precum și reiterează angajamentul de a continua activitatea în spiritul legalității, transparenței, corectitudinii și responsabilității, inclusiv declară toleranța zero la actele de corupție”, se arată în comunicat.

La fel, ANSA îndeamnă persoanele fizice și juridice să sesizeze conducerea Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, pe adresa de e-mail: info@ansa.gov.md, privitor la orice abatere admisă în procesul examinării cererilor și a petițiilor de către angajații Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, pentru a fi investigate în limitele prevederilor legale.

În această dimineață, au avut loc percheziții la Postul de Inspecție la Frontiera (PIF) Giurgiulești al Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) în cadrul unor dosare, pornite pe fapte de corupere pasivă. În urma acțiunilor de urmărire penală, 11 angajați ai ANSA au fost reținuți pentru 72 de ore, fiind bănuiți că ar fi perceput plăți ilegale de la diferiți agenți economici pentru facilitarea tranzitului de mărfuri.

Liliana Railean, mama lui Valerian, a oferit un interviu după ce și-a pierdut fiul de 12 ani în urma unui accident teribil.

Femeia a povestit despre cum și-a pierdut cei trei copii: pe Maria, Ciprian și Valerian, transmite Știri.md.

Pe Maria, prima fiică, Liliana a născut-o la vârsta de 26 de ani. „Era un copil dorit. Până în a 27-a săptămână, sarcina a decurs normal, după care am avut o intoxicație și medicii au decis ca Maria să se nască prematur”.

Însă, fetița a fost infectată în burtica mămicii sale de peritonită, ceea ce a provocat o hidrocefalie avansată.

Pe Ciprian l-a născut perfect sănătos, însă peste o lună de la naștere femeia a chemat medicii după ce acesta a făcut o febră mare.

„În dimineața zilei de 25-26 mai s-a ridicat brusc febra, iar a doua zi a decedat la spital în reanimare. Medicii au spus că avea pneumonie bilaterală care nu a fost tratată la timp”, povestește femeia.

În cazul lui Valerian femeia spune că l-a născut perfect sănătos. 

„Era foarte bun la suflet, ambițios, curajos, foarte sociabil. Toți care l-au cunoscut pe Valerian nu pot să creadă încă”, spune ea.

Cât despre accidentul care i-a luat viața lui Valerian, doamna Liliana povestește că nici nu s-a gândit că putea fi unul grav: „La spital medicii nu ne-au permis să-l vedem. Valerian era pregătit pentru operație. Trauma era foarte gravă. După cinci ore de operație, medicii au ieșit și au spus că totul a decurs normal, dar șanse sunt puține, trauma fiind incompatibilă cu viața. Când am auzit asta eu totuși speram la o minune. Îmi era foarte greu”.

„Sper că se va face dreptate. Dar îmi este frică că nu va primi o pedeapsă corespunzătoare”, a spus femeia.

Știri.md reamintește că tragedia s-a produs pe 21 februarie, în jurul orei 17:00, în comuna Stăuceni.

Șoferul vinovat se află în arest preventiv. Acesta avea permisul de conducere suspendat din 2022.

Valerian Railean (Coșcodan) avea 12 ani și era campionul Moldovei la ciclism pentru anul 2022.

El fusese selectat în echipa națională a Republicii Moldova pentru sezonul 2023. Băiatul urma să reprezinte țara noastră la competițiile internaționale din acest an, dar a fost înmormântat în orașul Codru pe data de 27 februarie.

Crescătorii de vite din sate susțin că se descurcă din ce în ce mai greu. Din cauza secetelor, nu au suficientă hrană pentru animale, iar prețurile care li se oferă pentru lapte și carne nu le acoperă cheltuielile, astfel încât tot mai mulți țărani își scot vacile la vânzare, scrie moldova.europalibera.org.

Natalia Chiriac din satul Călinești, din raionul Fălești, se trezește în fiecare dimineață la ora 4:00 ca să mulgă la 5:00 cele patru vaci pe care le crește în gospodărie. Le mulge mai întâi mecanizat, apoi manual, pentru că laptele rămas în ugere ar putea afecta animalele. La ora 6:00, femeia duce circa 55 de litri de lapte la centrul de colectare din localitate, unde lucrează de 9 ani, de când acesta a fost deschis.

„Acesta mi-e lucrul, cu asta mă hrănesc. Am trei copii la școală. Trebuie încălcați, îmbrăcați, de plătit lumina, telefonul, mâncarea… Chiar dacă trăim la țară, tot avem nevoie de bani. Și datorită acestei activități, nu ne ducem peste hotare, stăm acasă, lângă copii”, povestește femeia.

De trei ori mai puține vaci la Călinești

Anii secetoși au uscat mai multe bazine acvatice din localitate, iar pășunile sunt cumpărate de fermierii mari pentru a fi transformate în terenuri arabile. Numai în ultimii 2 ani, numărul vacilor din Călinești s-a redus de trei ori, de la 600 la aproape 200.

„Nu știu dacă o să mai rămână vaci în sat… Cel care vrea să țină o vacă trebuie să aibă grijă de ea, nu numai s-o țină că o cheamă vacă. E un lucru greu”, spune Natalia.

Prețul la care este procurat laptele la centrul de colectare din Călinești pornește de la 4 lei și ajunge la 11 lei pentru un litru, în funcție de grăsime. Pentru oamenii care aduc laptele aici, banii obținuți din vânzare sunt o sursă importantă de venit.

Vera Velenciuc din Egorovca, Fălești, își întreține întreaga familie datorită celor cinci vaci pe care le ține în gospodărie. Și în satul ei, susține femeia, numărul vacilor a scăzut în ultimii ani, de la câteva sute până la 50, iar în acest an sunt scoase la vânzare încă 25.

Lipsa fânului, nutrețurile scumpe și prețurile mici care i se oferă pentru lapte sunt principalele probleme cu care se confruntă.

„Eu vreau să muncesc. Vreau să dau o mână de ajutor statului ca să ridice economia, dar și statul ar trebui să se întoarcă cu fața la noi. De ce fermele sunt susținute, dar noi – nu? Oare laptele nostru e mai rău decât la ferme? Noi îngrijim vacile mai tare decât cei de la ferme”, spune Vera Velenciuc.

Crescătorii de vite vor subvenții de la stat

Centrul de colectare din Călinești este unul dintre cele șapte de acest fel gestionate de Ludmila Susarenco, în care aduc lapte oameni din 14 localități. Administratoarea susține că producătorii casnici de lapte au foarte multe probleme și provocări: nu au suficientă hrană pentru animale din cauza secetei, au ajuns să ia credite mari pentru a face față cheltuielilor, primesc bani puțini pentru carne și lapte și nu beneficiază de subvenții de la stat.

„Cu părere de rău, eu simt că încă multe vaci o să fie vândute”, afirmă Ludmila Susarenco.

Antreprenoarea crede că producția de lapte din gospodăriile țărănești ar trebui să fie susținută de stat, așa cum se întâmplă în Ucraina, una dintre țările din care R. Moldova importă lapte. Potrivit ei, producătorii casnici de acolo sunt ajutați financiar în baza unui certificat eliberat de autoritățile locale, care confirmă că dețin mai multe vaci.

„Cred că ar fi un mare păcat să zic că de mâine nu mai lucrez. Parcă aș avea mustrări de conștiință. Îmi imaginez reacția oamenilor… E un lucru pe care nu toți au plăcerea să-l facă. Numai cei care sunt legați sufletește de animale le mai cresc. Adică, trebuie să fie și o stimulare financiară ca omul să suflece mânecile și să se apuce de treabă”, susține femeia de afaceri.

O ramură în declin

Potrivit datelor statistice, în anii 2012-2021, producția de lapte în R. Moldova a scăzut de aproape două ori, până la circa 295.300 de tone. Circa 90% din această cantitate este produsă în gospodăriile țărănești, iar restul – în întreprinderile agricole.

Comparativ cu anii 1989-1990, șeptelul de bovine s-a redus de la 1,1 milioane la 103.800 în 2022, iar de vaci în mod special – de la 402.000 la 68.000 de capete.

În același timp, importurile de lapte au crescut cu 75% între 2012 și 2021, ajungând la 172.500 de tone. România și Ucraina sunt principalele țări de unde este adus laptele.

La începutul anului curent, ministrul Agriculturii, Vladimir Bolea, anunța că sectorul zootehnic va fi reanimat, odată ce a fost aprobată legislația necesară și R. Moldova a obținut un credit de la Banca Mondială. Din suma totală de 55 milioane de dolari, 25 de milioane vor fi investite în dezvoltarea ramurii creșterii bovinelor.

Ministrul spunea că R. Moldova trebuie să acopere măcar parțial necesarul de consum de lapte și să fie redusă cota importurilor.