Festivalul „DeVin&DeGust”: ce trebuie să știi despre rachiul de vin produs în regiunea cu IGP „Divin”?

25/08/2017

News

IGP „Divin” este una dintre cele patru regiuni care vor fi reprezentate la festivalul ,,DeVin&DeGust”, primul festival al deliciilor oeno-gastronomice din regiunile cu Indicație Geografică Protejată ale Moldovei. La eveniment, vei avea ocazia să savurezi cocktail-uri pe bază de divin și ciocolată, aceasta este doar una dintre surprizele pe care le pregătesc organizatorii. Iată ce trebuie să știi despre vinurile produse în regiunea cu indicație geografică protejată (IGP) „Divin”!

Și Divinul este produsul care a evoluat în timp odată cu progresul tehnologic. „Divin” a devenit atât denumirea producției, cât și marca comercială de stat pentru a evita confuzia cu băutura înrudită din Franţa – „cognac”, dar şi pentru a evidenţia specificul, personalitatea şi originalitatea băuturii care, la sfârşitul secolului XX, devine cunoscută ca divinul moldovenesc.

Arealul geografic delimitat pentru producerea rachiului de vin cu indicaţie geografică protejată (IGP) Divin se extinde pe toată suprafaţa Republicii Moldova, între zona continentală, amplasată la nord între podişurile Carpatine, cuprinzând în Centru zona Codru, iar la sud – stepele Bugeacului. Rachiul de vin învechit constituie, în prezent, un produs de elită pe piaţa autohtonă, care este apreciat atât acasă, cât și în ţări importatoare, precum Rusia, Ucraina, Belarus, China, Germania, Polonia, Cehia, România şi altele.

Mediul de cultură al IGP „Divin”

Calitatea, reputaţia şi caracteristicile organoleptice distinctive a rachiului de vin cu IGP „Divin” sunt favorizate de factori naturali şi umani (sol, climă, pedologie, soi, tradiţii, know how etc), ceea ce se numește terroir.

Relief puternic fragmentat cu o reţea de văi, vâlcele şi ravene;

Clima, influenţată de râurile Prut şi Nistru, asigură condiţii optime de maturare a strugurilor;

Soluri cenuşii, cernoziomuri obişnuite, tipice, stanice şi cambine, bine aerate şi uşoare în zonele de Nord şi Centru, mai grele şi mai bogate în cele de Sud şi Est;

Înălţimea medie a plantaţiilor este de 150-250 m.

Vegetaţie spontană bine păstrată şi răspândită pe suprafeţe relativ mari. Prezenţa surselor acvatice, dar şi relieful specific asigură un impact pozitiv asupra calităţii şi stării sanitare a strugurilor.

Rachiul de vin cu IGP „Divin” se obţine din vinul materie din soiuri de viţă de vie europene şi autohtone cultivate în Republica Moldova, distilat la instalaţii tradiţionale de distilare şi învechit cel puţin 3 ani în contact cu lemnul de stejar.

Soiuri de struguri cultivate pe teritoriul Republicii Moldova și utilizate la producerea vinului materie primă pentru producerea divinului sunt: Aligote, Chardonnay, Feteasca Albă, Luminiţa, Perveneţ Magaracea, grupa Pinot, Riesling de Rhin, Riton, Rkaţiteli, Sauvignon, Silvaner, Suholimanski belîi, Ugni Blanc, Bianca, Alb de Oniţcani, Alb de Suruceni, precum şi amestec de aceste soiuri.

Simte diferența!

Rachiul de vin cu IGP „Divin” are un aspect plăcut, lucios, fără particule în suspensie şi fără sediment, culoarea căruia variază de la aurie deschisă până la chihlimbarie, în funcție de gradul de maturare, cu un buchet impresionant compus din nuanţe de flori, fructe, eteri în primii ani de învechire, care se completează cu nuanţe de vanilie, ciocolată, balsam, lemn aromat, cocos, boabe de cafea odată cu creşterea termenului de învechire.

În funcţie de calitatea şi termenul de învechire a distilatelor rachiul de vin cu IGP „Divin” poate aparţine următoarelor categorii:

V.S. (Very Special) – termen minim de învechire de 3 ani

V.S.O.P. (Very Super Old Pale) – cu termen minim de 5 ani.

X.O. (Extra Old) – termen minim de învechire de 7 ani.

X.X.O. (Extra Extra Old) – termen minim de învechire de 20 de ani.

Curiozități despre rachiul de vin cu IGP „Divin”

Producerea acestei băuturi pe actualul teritoriu al Republicii Moldova datează din secolul al XIX-lea.
Între 1896 și 1929 are loc fondarea primelor întreprinderi defabricare a rachiului de vin. În perioada postbelică, unităţile de producere a rachiului de vin au fost dotate cu utilaj de producere performant, ceea ce sporește calitatea produsului finit. În această perioadă au fost produse cele mai preţioase loturi de rachiu de vin care astăzi au un termen minim de maturare de 40 de ani, precum Prezident, Aroma, Ambasador, Călăraşi, etc.
În 1925 – prinţul moștenitor al României Carol al II-lea, iar în 1963 – primul explorator al cosmosului – Iurie Gagarin, precum şi alte personalităţi marcante ale timpului au degustat şi au elogiat licoarea aurie din Moldova.
În 1990, volumul total de distilat pus la maturare constituia în jur de 3 mln. Dal alcool absolut, dintre care 70% revenea distilatelor cu termen de maturare de 3-7 ani, iar restul era repartizat pentru distilatele cu termen de învechire de 15,20, 30 şi 40 ani. Acest potenţial a permis lansarea pe piaţă a produselor de calitate înaltă, compus din rachiu de vin cu diferite vârste, ajungând chiar şi la 50 de ani, după anii 2000.

Companii producătoare de Divin

Aroma SA., Barza Alba SA, IM Calarasi Divin, Vinaria Bardar, Castel Mimi, Migdal-P SA, SA Ungheni Vin, Vismos SA, Kvint SA.

Vino la festivalul „DeVin&DeGust” și savurează licorile Moldovei!

Pe 26 august 2017, ești invitat să „călătorești” imaginar și gustativ în fiecare regiune IGP la festivalul „DeVin&DeGust”, care va avea loc la Complexul Etno-Cultural VATRA (șos. Chișinău-Ungheni, km 32).

Evenimentul oferă posibilitatea unică de a descoperi vinurile de calitate cu IGP, dar și potențialul vitivinicol, gastronomic, turistic și cultural caracteristice regiunilor IGP.

Festivalul „DeVin&DeGust” este organizat de Oficiul Național al Viei și Vinului, Uniunile Viti-Vinicole cu IGP „Codru”, „Ștefan Vodă” , „Valul lui Traian” și Asociația Producătorilor de Brandy și Divin, cu suportul Proiectului USAID Agricultură Performantă în Moldova (APM), a Proiectului de Competivitate din Moldova, finanțat de USAID și Guvernul Sudiei și cu susținerea partenerilor: Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării. Scopul evenimentului este de a pune în valoare potențialul oeno-gastronomic al regiunilor cu Indicație Geografică Protejată, sporind notorietatea brandului de țară Vinul Moldovei și a vinurilor de calitate cu IGP.

Premierul Recean a încurajat dezvoltarea potențialului turistic în localitățile de pe malul Nistrului

Premierul Dorin Recean a vizitat pensiunea „Căsuța din deal” din satul Pohrebea, care dispune de zece locuri de cazare. Proprietarul afacerii de familie, Ion Repida, a relatat că, deși a avut solicitări să plece peste hotare, acum, cinci ani, el a decis să rămână în Republica Moldova și să deschidă o casă rurală.

Casa pe care a transformat-o în pensiune a fost părăsită încă în timpul războiului de pe Nistru. Pentru renovarea acesteia, întreprinzătorul a beneficiat și de granturi externe, care au permis construcția foișoarelor și a stației de epurare a apei. „Ne–am străduit să menținem farmecul ornamentelor locale, am dat o a doua viață casei, am avut vizitatori de peste hotare și solicitări de a găzdui filmări”, a menționat antreprenorul.

La întâlnire au fost prezenți și alți antreprenori din domeniu, care au lansat afaceri de succes: „Casa familiei Iarmurati”, „Casa părintească” și pensiunea „Activis”. În discuții, premierul a mulțumit întreprinzătorilor și a încurajat valorificarea potențialului turistic al localităților pe malul Nistrului. Oficialul a menționat Programul guvernamental 373, care oferă posibilități de dezvoltare, inovare și extindere a afacerilor. „Vom fi și în continuare alături de cei care aleg să investească acasă și să dezvolte economia locală”, a accentuat prim-ministrul.

Recent, autoritățile au semnat o rezoluție pentru un turism durabil în Moldova, care să sprijine dezvoltarea regională integrată a sectorului și să sporească eforturile de stimulare a investițiilor, lansarea de noi afaceri, diversificarea produselor turistice și promovarea regiunilor frumoase din țară.

Generația Z, mai mult decât niște stereotipuri. Cine sunt și ce fac tinerii din ziua de azi

Când vorbim despre Generația Z, gândurile noastre se îndreaptă spre o serie de preocupări și stereotipuri legate de tinerii din ziua de azi. Smartphone-urile, rețelele sociale, anxietatea, și schimbările climatice sunt doar câteva dintre subiectele care par să definească experiența lor, scrie tvrmoldova.md.

Realitatea este însă nuanțată, iar uneori teribil de diferită față de ceea ce știm până acum, în multe privințe. Zoomerii sunt departe de a fi condamnați și se descurcă surprinzător de bine. La nivel global, aproximativ 2 miliarde de oameni s-au născut între 1997 și 2012 și, prin urmare, fac parte din „Generația Z”, arată jurnaliștii de la The Economist.

Este important să recunoaștem faptul că mare parte dintre cei cu vârste cuprinse 12 și 27 de ani din întreaga lume trăiesc în economii emergente. Acești tineri beneficiază de creșterea și răspândirea tehnologiei într-un mod care îi depășește adesea pe părinții lor. Sunt mai bogați, mai sănătoși și mai educați, și sunt optimiști în privința viitorului lor și al comunităților lor.

Cu toate acestea, există și aspecte mai puțin optimiste. În China, de exemplu, incertitudinea economică și presiunea asupra sistemului de învățământ superior au creat îngrijorări cu privire la viitorul tinerilor.

Preocupările tinerilor din ziua de azi

În pofida acestor provocări, Generația Z în lumea bogată se descurcă surprinzător de bine în ceea ce privește piața muncii. Generația Z nu doar că are locuri de muncă, dar se remarcă și în domeniul profesional. Abilitățile lor antreprenoriale și dorința de a urmări cariere în domenii precum știința, ingineria și medicina îi fac pe mulți dintre ei să fie prețuiți în economiile actuale.

În plus, salariile lor cresc într-un ritm mai rapid decât al predecesorilor lor, iar rata șomajului este la un minim istoric. Cu toate acestea, există și provocări evidente. Preocupările legate de schimbările climatice și impactul social al tehnologiei sunt doar două aspecte ale unei realități complexe cu care se confruntă Generația Z.

Anxietatea și depresia sunt în creștere în rândul tinerilor, iar impactul rețelelor sociale asupra sănătățîi mintale este subiectul unor dezbateri aprinse.

Cu toate acestea, există semne încurajatoare că tinerii din Generația Z încep să își regândească utilizarea rețelelor sociale și să își pună sănătatea mentală pe primul plan. În plus, angajamentul lor față de problemele sociale și politice arată că sunt gata să facă schimbări în lumea lor.

Generația Z este mult mai mult decât o simplă poveste despre smartphone-uri și anxietate. Sunt tineri înzestrați cu o serie de abilități și pasiuni care îi pregătesc să modeleze societatea într-un mod unic și neobișnuit. Este important să recunoaștem atât provocările, cât și succesele lor și să lucrăm împreună pentru a le oferi suportul și resursele de care au nevoie pentru a prospera în lumea modernă.

Incident în România. Un cortegiu funerar a fost fugărit de un urs. A fost la un pas să se transforme într-o tragedie colectivă

Un cortegiu funerar a fost fugărit de un urs. Incidentul a avut loc în localitatea Bordoșiu, județul Mureș. Evenimentul a fost la un pas să se transforme într-o tragedie colectivă, după ce un urs a gonit spre oameni.

Mai mult de 70 de persoane participau la înmormântarea din județul Mușreș, moment în care un urs s-a apropiat de acestea și a început să îi fugărească. Speriați de apariția animalului, localnicii, care nici nu știau că animalul a coborât din pădure, au fugit de la înmormântare.

„Caii au simţit. Am auzit ho, ho, ho. Zic că ăsta e ursul şi chiar ursul a fost”, povesteşte un bărbat. „Cum am mers cu mortul, a venit ursul. Cred că dacă eram mai puţini, intra în noi”, a spus un localnic care a participat la înmormântare, potrivit Observator.

Îngroziți de frică, cei prezenți la înmormântare au început să facă zgomot pentru a speria ursul, dar acesta s-a apropiat și mai mult, determinându-i să fugă. Cu toate acestea, ursul a renunțat și s-a întors în pădure. Familia a reluat ceremonia funerală imediat ce ursul s-a îndepărtat.

În ultimele zile tot mai mulți urși au fost surprinși în apropierea unor localități din țară. Pe 17 aprilie, un urs a fost văzut la Tâncăbești, județul Ilfov. Animalul sălbatic a tăiat calea unui șofer, iar acesta a sunat la 112 pentru a cere ajutorul poliției. La fața locului s-au dus jandarmii și pădurarii.

La finalul săptămânii trecute, un alt urs a ajuns în localitatea Ciolpani, Ilfov, iar autoritățile au trimis un mesaj RO-Alert către locuitorii din zonă să stea departe de urs și să nu îi dea de mâncare. „Tocmai ne-a sărit în fața mașinii un urs, la pădurea Ciolpani“, a scris o femeie sâmbătă pe Facebook.

A fost constituită o celulă de criză la nivelul Inspectoratului pentru Situații de Urgență, iar jandarmii au plecat în căutarea animalului.