Creditare negativă în cazul agenților economici! Așa ceva nu s-a înregistrat în nicio țară din Europa! Situația din economie rămâne una complicată

„În prezent, asistăm la o înviorare a creditării de către sectorul bancar. Însă, dacă în cazul populației vorbim de o înviorare calitativă, în cazul agenților economici – creditarea este una negativă. Acest lucru nu a fost înregistrat vreodată în vreo țară din Europa. Aceasta arată că situația din economie rămâne una complicată”, a declarat vineri, 26 iulie, Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în cadrul ediției săptămânale a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, creditarea economiei de către sectorul bancar în anul 2000 a fost la nivelul de 2,3 miliarde de lei (mlrd/lei); în 2005 a ajuns la 9,5 mlrd/lei; 2010 – 25,5 mlrd/lei; 2014, anul jafului bancar – 48 mlrd/lei; anul 2017, după furtul miliardului – 33,5 mlrd/lei; 2020 – 46,5 mlrd/lei; 2023 – 63,9 mlrd/lei, 2024, trimestrul doi – 69,6 mlrd/lei. „Volumul creditelor oferite de către bănci economiei naționale se apropie de 70 mlrd/lei. În creștere, doar în acest an, cu 5,7 mlrd/lei. În jumătate de an a crescut cu 2,3 ori față de anul trecut”, a spus Veaceslav Ioniță.

Vorbind despre creșterea medie lunară a creditelor oferite de către sectorul bancar, expertul a spus că în 2010 media lunară a fost de 214 milioane de lei (mln/lei); 2013 – 600 mln/lei. În anii 2014, 2015, 2016 și 2017 media lunară era în descreștere continuă. Din 2018 a reînceput să crească și a ajus la 165 mln/lei; în 2021 – la 892 mln/lei; în 2023 a scăzut la 198 mln/lei; iar în 2024, trimestrul doi a ajuns la 953 mln/lei, media lunară.

„În 2021, persoanele fizice dominau puternic, iar persoanele juridice erau mai slabe. Până în 2013, 90% din tot portofoliul de credite era reprezentat de către persoanele juridice. Persoanele fizice aveau împrumuturi neesențiale. După jaful bancar din 2014, creditarea persoanelor juridice a încetinit, reducându-se ani la rând. Băncile practic și-au menținut activitatea datorită persoanelor fizice. Anul trecut, persoanele juridice, practic, portofoliul lor de credite nu a crescut deloc. Acum avem o înviorare a creditării persoanelor fizice. În acest an, înregistrăm o creștere a portofoliului de credite cu 449 mln/lei lunar pentru persoanele juridice și 504 mln/lei lunar a persoanelor fizice, în prima jumătate de an din 2024. Sub această creștere se ascund niște procese nu tocmai bune pentru economie”, a spus expertul.

Economistul susține că în 2010 portofoloul de credite era de de 14,5 mlrd/lei au fost credite acordate în lei și de 11 mlrd/lei au fost creditele acordate în valută străină. În 2014 (octombrie, perioada furdului mancar): 28,3 mlrd-credite acordate în lei și 19,7 mlrd/lei-credite acordate în valută străină; 2016: 19,4 mlrd/lei-credite în lei și 15,4 mlrd/lei-credite în valută străină; 2020: 31,7 mlrd/lei-credite în lei și 13,9 mlrd/lei-credite în valută străină; 2024, trimestrul doi: 53,6 mlrd/lei-credite în lei și 16 mlrd/lei-credite în valută străină.

„Până în 2012/2013 creditarea economiei în Republica Moldova era cam la același nivel. 55% erau creditele în lei, restul în valută. După 2014, practic, creditarea în valută a rămas la 13-14 mlrd/lei, iat tot ce a crescut au fost creditele acordate în lei. A fost criza din 2020 care a încetinit procesul de creditare, orientând tendințele oamenilor spre economii. Puțin a crescut creditarea în valută. Însă, acum creditarea în valută revine la nivelul care a fost anterior. Astăzi se înregistrează 77% din credite care sunt acordate în lei. Cel mai înalt nivel din istorie. Creditarea în valută străină înregistrează o scădere semnificativă. Toată creșterea se datorează exclusiv creșterii portofoliului de credite în lei”, a declarat economistul.

Analizând creditele bancare acordate raportate la Produsul Intern Brut (PIB), analistul economic a afirmat că în 2000 a reprezentat 12%; 2008 – 32,1%; 2010 – 29,6%; 2014 (octombrie) – 36%; 2018 – 18,4%; 2021 – 23,3%; 2023 – 20,5%; 2024, trimestrul doi – 21,3%. „Din 2014 a fost schimbată metodologia de calculare. Calculând după metodologia veche, procesul de creditare de 21,3% din PIB, care este înregistrat în prezent, este cel mai mic din ultimii 25 de ani. Înăsprirea politicii monetare după 2014 a dus la o încetinire a procesului de creditare. Acum avem o ușoară înviorare, dar până la revenirea la nivelul din 2014 este nevoie de încă mulți ani. Nu cred că vom reuși să recuperăm nivelul de atunci nici până în 2030”, estimează analistul economic.

Cu referire la depozitele și creditele în sistemul bancar, expertul a menționat că în 2005: depozite s-au făcut de 11, 3 mlrd/lei, iar credite s-au acordat de 9,5 mlrd/lei. Astfel, surplusul de lichidități a fost de 1,8 mlrd/lei. În 2010: depozite – 28,7 mlrd/lei, credite – 25,3 mlrd/lei, iar surplusul de lichidități – 3,2 mlrd/lei. În 2013: depozite – 51,9 mlrd/lei, credite – 42,2 mlrd/lei, surplusul de lichidități – 9,7 mlrd/lei; 2015: depozite – 50,2 mlrd/lei, credite – 38,2 mlrd/lei, surplusul de lichidități – 12 mlrd/lei; 2020: depozite – 79,6 mlrd/lei, credite – 45,6 mlrd/lei, surplusul de lichidități – 34 mlrd/lei; 2023: depozite – 113,9 mlrd/lei, credite – 63,0 mlrd/lei, surplusul de lichidități – 50 mlrd/lei; 2024, trimestrul doi: depozite – 120,5 mlrd/lei, credite – 69,6 mlrd/lei, surplusul de lichidități – 50,8 mlrd/lei.

„Până în 2013, băncile acumulau depozite de la populație și ofereau credite agenților economici. Volumul de credite era egal cu volumul depozitelor. După 2014, depozitele au înregistrat o creștere rapidă. Au crescut și creditele oferite, însă mai lent decât depozitele. Oamenii au adus mai rapid depozite la bănci, decât au accesat credite. Respectiv, avem un surplus, fără precedent în istoria țării, de lichidități în sistemul bancar. 50,8 mlrd/lei. 40% din toți bani sunt bani pentru care nu există capacitate de utilizare”, a menționat expertul.

Vorbind despre repartizarea portofoliului de credite din sistemul bancar, Veaceslav Ioniță a declarat că în 2010, 90% dintre credite erau accesate de către persoane juridice, iar 10% –  credite accesate de către populație; 2015: 84,2% – credite accesate de către persoane juridice, 15,8% – de către populație; 2020: 64,4% – credite accesate de către persoane juridice, 35,6% – de către populație; 2024, trimestrul doi: 59,3% – credite accesate de către persoane juridice, 40,7% – de către populație. „Mulți ani a dominat creditarea persoanelor juridice. Acum asistăm la o înviorare a creditării persoanelor fizice. Creditarea persoanelor juridice este într-o continuă scădere. Avem o accelerare a procesului de creditare, mai mult din contul persoanelor fizice”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, economiile nete, în bănci, ale persoanelor fizice (suma tuturor depozitelor la bancă, minus creditele luate de la bănci în anul 2000 au fost de 800 mln/lei; în 2010 – 15,6 mlrd/lei; 2020 – 34,5 mlrd/lei; 2024, trimestrul doi – 42,3 mlrd/lei. „Acestea au crescut stabil până în 2017. Datorită programului Prima Casă și înviorarea procesului de creditare, persoanele fizice au accesat mai multe credite de cât au depozitat bani în bănci. A fost o creștere a economiilor nete negativă. Oamenii și-au redus economiile, consumând mai mult. În 2022 au crescut economiile nete deoarece Banca Națională a înăsprit politica monetară. În acest an, oamenii continuă să-și crească economiile, însă i-au foarte activ și credite. Astfel, economiile nete s-au plafonat. Mulți fac depozite în bănci, dar la fel de mulți oameni i-au credite. Practic economiile nete ale populației nu cresc”, a constatat expertul.

Veaceslav Ioniță a mai afirmat că gradul de îndatorare al gospodăriilor casnice, raportat la PIB, în anul 2000 a fost de 0,9%; în 2005 – 2,3%; 2007 – 9,6%; 2010 – 4,5%; 2015 – 6,3%; 2020 – 10%; 2021 – 13,1%; 2013 – 11,5%; 2024, trimestrul doi – 12,2%. „În anul 2000 populația practic nu avea datorii față de bănci, s-au erau nesemnificative. Politica monetară înăsprită în 2021 a afectat procesul, dar după relaxarea ei în 2023 avem o înviorare. Totuși, rata de îndatorare a populației este de 5 ori mai mică față de cea din UE. În regiune, rata de îndatorare a populației este de 12-15%”, a afirmat Veaceslav Ioniță.

Despre creditarea netă a mediului de afaceri de către sistemul bancar (creditele accesate de către agenții economici minus depozitele), economistul a declarat că în anul 2000 a fost de 1,1 mlrd/lei; în 2005 – 4,1 mlrd/lei; 2010 – 12,4 mlrd/lei; 2012 – 18,8 mlrd/lei; 2015 – 11,2 mlrd/lei; 2020 – 0,5 mlrd/lei; 2021 – a fost înregistrată o rată de creditare negativă a mediului de afaceri, de minus 0,7 mlrd/lei. În 2022 s-a îmbunătățit situația și s-a ajuns la 2,4 mlrd/lei. În 2023 și 2024 s-a înregistrat o prăbușire a tot ce înseamnă creditarea businessului minus 8,2 mlrd/lei în 2023 și minus 8,5 mlrd/lei în trimestrul doi din 2024.

„Agenții economici au depus mai mulți bani în bănci decât au luat credite. Agenții economici nu că nu i-au credite pentru dezvoltarea afacerilor, dar și banii pe care îi au, preferă să-i țină în bănci și nu-i investesc. În 2023 agenții economici practic nu s-au creditat. În acest an, în jumătate de an, și-au crescut brusc portofoliul de împrumut, însă situația nu s-a ameliorat. Această situație arată starea dramatică din economia noastră. Dacă în toată lumea populația duce banii în bancă, iar agenții economici i-au credite pentru investiții, la noi este o situație inversă. Agenții economici duc banii în bancă, iar populația accesează credite de consum al produselor de import. Creditele cresc, dar mai lent decât depozitele. În trimestrul doi din acest an, persoanele juridice a însumat 49,8 mlrd/lei depozite și 41,3 mlrd/lei credite”, a declarat economistul.

Silviu Prigoană a fost înmormântat în mare secret, departe de ochii lumii

Trupul neînsuflețit al lui Silviu Prigoană a fost depus, astăzi, 14 noiembrie, la capela Cimitirului Evanghelic Lutheran din București, care se află în vecinătatea Cimitirului Bellu, și a fost înmormântat în secret, departe de ochii lumii. Aici, afaceristul are un cavou cumpărat acum 30 de ani în care sunt înmormântați și membri ai familiei sale, scrie presa de peste Prut.

Asta după ce trupul său a fost dus la IML Brașov marți, în jurul orei 17:00, de unde i s-a făcut autopsia, urmând ca miercuri să plece spre București.

Miercuri după-amiază, un Mercedes albastru a preluat trupul lui Prigoană și a plecat spre București, unde a ajuns în jurul orei 18:00 și a depus corpul răposatului la capela Cimitirului Evanghelic Lutheran.

Ceremonia funerară a fost privată, așa cum și-a dorit afaceristul, transmit fii afaceristului într-un comunicat.

„Profund îndurerați, anunțăm ca trupul neînsuflețit al tatălui nostru, Silviu Prigoană, a fost depus în cavoul familiei din Cimitirul Evanghelic Lutheran din București (șoseaua Giurgiului nr. 4). 

Ceremonia s-a desfășurat într-un cadru restrâns, de familie, conform cu dorința tatălui nostru.

Mulțumim pentru mesajele de condoleanțe, susținere și empatie – pe care le-am primit în aceste zile și datorită cărora simțim că nu suntem singuri în acest moment greu.

Trecut în neființă în urma unui infarct miocardic, Silviu Prigoană lasă în urmă nenumărate fapte și amintiri luminoase, pe care noi, cei patru fii ai săi, vom încerca întotdeauna să le onorăm„, au transmis fii omului de afaceri, Honorius, Silvius Maximus și Eduard Prigoană.

Comisia pentru decernarea Premiului Național a desemnat laureații din acest an

Membrii Comisiei pentru decernarea Premiului Naţional s-au întrunit, astăzi, într-o şedinţă, prezidată de prim-ministrul Dorin Recean, pentru a selecta câştigătorii ediției 2024. În acest an, au fost depuse 24 de dosare care vizează realizările din 2023 ale participanților în domeniile: artă, știință, literatură, cinematografie, cultură, medicină și sport, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

Șeful Executivului a subliniat aportul candidaților la dezvoltarea domeniilor în care aceștia activează, accentuând că oamenii care aduc o plusvaloare societății noastre trebuie să fie susținuți. „Este necesar să vorbim mai mult despre aceste realizări și să comunicăm cetățenilor despre valoarea noastră ca societate. Avem talente, inovații și oameni extraordinari care înregistrează performanțe importante pentru viitorul Republicii Moldova”, a spus premierul Dorin Recean.

Membrii comisiei au examinat dosarele participanților și au desemnat câștigătorii concursului prin vot secret. Lista laureaților va fi făcută publică după aprobarea acesteia în cadrul ședinței de Guvern. Ulterior, vor fi anunțate detaliile privind data și locul desfășurării ceremoniei de decernare a premiului.

Anual, Guvernul decernează până la zece premii care includ diploma, medalia și recompensa bănească în valoare de 100 de mii de lei.

Camerele de supraveghere în trafic: Ce încălcări fixează și care e procedura de achitare a amenzilor

Este cunoscut faptul că aproape orice deplasare cu mașina e supravegheată de agenții de circulație cu ajutorul camerelor de monitorizare. Igor Postu, șeful Direcției monitorizare și documentare a traficului rutier, a precizat la emisiunea „Bună dimineața” de la Moldova 1 că printre cele mai frecvente încălcări sancționate se numără depășirea vitezei, trecerea la roșu și neacordarea de prioritate pietonilor. Amenzile pot ajunge la 5000 de lei și includ, în unele cazuri, suspendarea permisului de conducere, scrie radiochisinau.md.

Potrivit lui Igor Postu, odată cu modificarea Codului contravențional, începând din iunie 2024, termenul de atragere la răspundere contravențională este de 18 luni. După primirea avizului despre încălcări, proprietarul automobilului are termen de 60 zile să se prezinte la organul de poliție.

Pentru a comunica datele în cazul în care s-a aflat o altă persoană terță la volan în momentul comiterii contravenției, respectiv la expirarea celor 60 de zile dacă proprietarul nu s-a prezentat și nu a comunicat date despre alte persoane terțe, se întocmește un proces verbal cu privire la contravenție proprietarului în lipsa acestuia și se expediază la domiciliu. Toate scrisorile și toate actele care sunt emise sunt expediate prin intermediul Poștei Moldovei cu aviz recomandat. Odată cu primirea amenzii respective, proprietarul este în drept să achite 50% din amenda stabilită de către agentul constatator sau în termen de 30 de zile să achite amenda în întregime. Un alt drept este să conteste în termen de 15 zile de la data recepționării”, a declarat Igor Postu.

În context, șeful Direcției monitorizare și documentare a traficului rutier a informat că, pentru depășirea limitei de viteză, amenzile încep de la 600 de lei până la 5000 de lei, precum și suspendarea dreptului de a conduce pe un termen de la 60 la 90 de zile. Traversarea la culoarea roșie a semaforului percepe o amendă de 900 de lei și trei puncte de penalizare. Pentru neacordare de prioritate pietonilor – pentru prima dată se stabilește o amendă de 1800 de lei și cinci puncte de penalizare, iar dacă în decursul unui an de zile această contravenție se repetă, se suspendă dreptul de a conduce pe un termen de 45 de zile.

Poliția recomandă conducătorilor auto să fie extrem de atenți la semnalele de circulație, trecerile de pietoni și limitele de viteză.

Fani din toată lumea au așteptat-o cu flori la hotel pe Celine Dion, la Paris. Artista, emoționată de valul de susținere
Articolul anterior
Sală de fitness pentru amatori, deschisă la Ciocana! Tinerii pot adopta un stil de viață sănătos
Articolul următor