Creștere spectaculoasă a exporturilor Republicii Moldova în primele trei luni ale anului

Exporturile Republicii Moldova, în primele trei luni ale anului 2022, au cunoscut o creștere spectaculoasă. Importurile, s-au majorat și ele, însă nu ca volum, dar în ceea ce privește prețul. Comerțul extern al Republicii Moldova a fost influențat atât la capitolul exporturi, cât și la capitolul importuri, de contextul internațional legat de creșterea prețurilor, dar și de războiul din Ucraina. Despre aceasta a comunicat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în cadrul ediției de vineri, 20 mai, a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

post-img

Veaceslav Ioniță a declarat că, în primul  trimestru din acest an, exporturile moldovenești au ajuns la 898 de  milioane de dolari, față de 685 de milioane de dolari în primul  trimestru din 2021. Am mai fost o asemenea creștere în 2011, dar a fost  mai degrabă o recuperare după o criză puternică. Acum, după doi ani de  criză, în perioada ianuarie-martie a fost o creștere de 213 milioane de  dolari, sau +36,2%. În primele trei luni din 2020 exporturile au  totalizat 675 de milioane de dolari.

Economistul spune că sunt patru factorii care au  stat la baza creșterii exporturilor Republicii Moldova, doi sunt  evidenți și doi – probabili. Astfel, primul lucru care a dus la  creșterea exporturilor este majorarea prețurilor la produsele exportate.  În prezent, la nivel mondial, este înregistrată o inflație, care a dus  la o creștere accelerată a prețurilor. Respectiv, se plătește mai mult  pentru lucrurile importate, dar și se câștigă mai mult pentru cele  exportate, scrie viitorul.org.

Al doilea factor, susține economistul, este legat  de recordul fără precedent al producției agricole din 2021, care va  intra în istorie ca anul de aur al agriculturii moldovenești. Pentru  prima dată, de la obținerea independenței, producția agricolă în  întreprinderile agricole a depășit producția agricolă din cele  individuale. „Agricultura noastră începe să fie ceea ce trebuie să fie.  Sper că anul 2022 nu va fi unul prost pentru agricultură. Avem prețuri  foarte bune, avem volume foarte mari de produse agricole, iar producția  agricolă a fost cea care a constituit baza exporturilor noastre”, a spus  expertul.

Analistul economic afirmă că acești doi factori nu  explică în totalitate fenomenul creșterii fără precedent al  exporturilor Republicii Moldova. Astfel, consideră că sunt alți doi  factori, mai puțin evidenți, care merită să fie analizați. „În opinia  mea, în prezent, la creșterea exporturilor moldovenești contribuie și o  anumită producție din stânga Nistrului, care este exportată ca producție  din Republica Moldova. Stânga Nistrului avea niște căi tradiționale de a  exporta prin intermediul Ucrainei. Acum, din cauza războiului din  Ucraina, multe posibilități de a exporta au dispărut și la noi  exporturile au crescut în special în luna februarie și mai mult în luna  martie. Noi vedem o legătură directă dintre creșterea puternică a  exporturilor și începutul războiului din Ucraina”, a afirmat analistul  economic.

Alt factor, remarcă analistul economic, despre  care crede că va lua amploare, este legat de reexportul anumitor produse  din Ucraina. „Agenții noștri economici, cel mai probabil, procură  anumite bunuri din Ucraina, după – sunt reexportate, și în felul acesta  ele sunt reflectate ca exporturi ale noastre”, a remarcat analistul  economic.

Expertul a remarcat faptul că, în primul trimestru  al acestui an, volumul comerțului extern al Republicii Moldova în  valoare anuală a ajuns la 11,2 miliarde de dolari, în creștere cu 900 de  milioane de dolari față de primele trei luni ale anului 2021. Creștere  determinată de majorarea exporturilor cu 400 de milioane de dolari în  valoare anuală și de majorarea importurilor cu 500 de milioane de dolari  în valoare anuală. „În prezent avem un ritm de creștere al exporturilor  cu mult mai mare decât al importurilor, ceea ce ne face să credem că la  noi încet va începe să se îmbunătățească balanța comercială, care în  Republica Moldova este una pur și simplu catastrofal de proastă. Noi  exportăm de două ori mai puțin decât importăm. Un așa deficit al  balanței comerciale este greu să găsești într-o altă țară din Europa”, a  remarcat expertul.

Veaceslav Ioniță a realizat un top al țărilor unde  Republica Moldova a avut cea mai mare creștere a exporturi în primul  trimestru din 2022. Este vorba de România, unde exporturile au crescut  cu 101,9 milioane de dolari, ajungând la 285 de milioane de dolari;  Italia – unde exporturile au crescut cu 58,6 milioane de dolari, până la  100 de milioane de dolari; Turcia – care a importat produse  moldovenești cu 34,8 milioane de dolari mai mult decât anul trecut;  Bulgaria – de 29,7 milioane de dolari; Elveția – de 20,1 milioane de  dolari; Regatul Unit – de 9,3 milioane de dolari; Cipru – de 5,8  milioane de dolari; Grecia – de 4,6 milioane de dolari; SUA – de 4  milioane de dolari, iar Franța – de 1,2 milioane de dolari etc.

Economistul, analizând situația din 1997 și până  în prezent, a constatat că înainte de criza din Federația Rusă din 1998,  comerțul moldovenilor cu rușii era de 58%. Așa o dependență de o  singură țară Republica Moldova nu a avut nici până atunci, nici după.  România deținea la acea vreme o cotă de 6,7%. După criza din 1998, din  2006, din 2013 și acum în 2022 după criza războiului din Ucraina,  comerțul moldovenilor cu rușii a scăzut constant. Din 2006 și până în  2012 a avut o recuperare, dar nu de durată. Din 2014, când Republica  Moldova a semnat Acordul de Asociere cu UE, Federația Rusă a impus  sancțiuni Chișinăului, este în scădere continuă comerțul dintre cele  două părți. În primele trei luni ale anului curent ponderea Federației  Ruse în exporturile Republicii Moldova a ajuns la 5,4%.

Potrivit analistului economic, acum la capitolul  piața de desfacere a mărfurilor moldovenești, Federația Rusă nu mai  contează pentru Republica Moldova, cu excepția a două produse de bază:  merele și strugurii. În schimb, România a crescut constant. După  intrarea României în UE, Republica Moldova a fost beneficiarul indirect  al acestui fapt. Companiile care au mers cu investiții în România s-au  extins și în Republica Moldova. În prezent, ponderea României în  exporturile Republicii Moldova este de 31,7%, sau o creștere de 4,7 ori  față de 1997 și de 3 ori mai mult decât următoarele țări din clasament,  Turcia și Italia, care deține câte 11% din cotă de export a Republicii  Moldova.

Vorbind despre bunurile care au contribuit la  creșterea exporturilor în primele trei luni ale anului 2022, expertul a  spus că este vorba de cereale și preparate pe bază de cereale, care au  crescut cu 125,3 milioane de dolari sau de 5,2 ori mai mult față de anul  trecut și au ajuns la 155 de milioane de dolari; de semințe și fructe  oleaginoase, o creștere  de 67,1 milioane de dolari, până la 124 de  milioane de dolari; și de grăsimi și uleiuri vegetale, creștere de 60,7  milioane de dolari până la 85 de milioane de dolari. „Putem afirma că  avem o situație fără precedent, când produsele agricole au asigurat 100%  din creșterea exporturilor moldovenești. Republica Moldova încă nu și-a  utilizat potențialul său agricol în tot ceea ce înseamnă creșterea  producției de export. Sper foarte mult că vom reuși să integrăm și  partea stângă a Nistrului în tot ceea ce înseamnă capacitatea de export a  Republicii Moldova”, a declarat expertul.

Veaceslav Ioniță a menționat că importurile în  Republica Moldova la fel au înregistrat o creștere puternică, de aproape  500 de milioane de dolari. Au crescut cu 250,8 milioane de dolari  importurile din Federația Rusă și cu 85,9 milioane de dolari cele din  România și este vorba de importul de gaz și produse industriale obținute  din gaz; de petrol și produse petroliere; și de îngrășăminte minerale  s-au chimice. „Importurile noastre în primele trei luni ale anului nu au  crescut în volume cât au crescut în prețuri. Inflația, care este acum  una fără precedent pentru ultimii 22 de ani, este din cauza sectorului  energetic. Resursele energetice importate de către Republica Moldova  s-au scumpit de patru ori. Și acestea sunt din Federația Rusă. Cea mai  mare parte a produselor petroliere noi le importăm din România. Din  cauza scumpirii lor, importul petrolului a crescut cu 100 de milioane de  dolari față de primele trei luni ale anului trecut”, a menționat  Veaceslav Ioniță.

Liste cu victimele deportărilor sovietice din Basarabia, făcute publice

Numele victimelor regimului sovietic, care au fost deportate în Siberia în perioada 6-9 iulie 1949, au fost făcute în premieră publice.

Se împlinesc 79 de ani de la primul val de deportări sovietice din  Basarabia și Nordul

Potrivit lui Igor Cașu, directorul Agenției Naționale a Arhivelor din Republica Moldova, listele, pe eșantioane și vagoane, pot fi găsite pe site-ul instituției, relatează InfoPrut.ro.

Mai exact, în listele respective apare o bună parte din cei care au fost deportați în Siberia în cadrul Operațiunii „SUD” din 6-9 iulie 1949.

„În total, în liste apar 35 mii 144 persoane. După un raport al poliției politice sovietice din iunie 1952, numărul total al celor deportați a fost de 35 mii 796 persoane, dintre care 14 033 femei, 11 899 copii și 8 864 bărbați. Prin urmare, listele pe care le oferim acum în premieră publicului larg conțin aproape 99 la sută din cei care au fost deportați. Puteți descărca toate listele în format pdf și găsi în câteva clipe printr-o căutare simplă, pe nume sau localitate, informația care vă interesează. Alternativ, puteți folosi opțiunea de căutare direct pe site după nume, prenume, localitate, anul de naștere”, a subliniat directorul Agenției Naționale a Arhivelor din Republica Moldova.

Amintim că la 6 iulie 2022 se împlinesc 73 de ani de la cel de-al doilea val de deportare în masă din RSSM, cunoscut sub denumirea codificată Operaţiunea „Sud”. Noaptea din 5 spre 6 iulie 1949 a fost una dintre cele mai dramatice din istoria românilor basarabeni, desemnând cea mai masivă deportare a familiilor din aceste ținuturi cu oameni harnici, vrednici și iubitori de neam.

Primul val al deportărilor sovietice a fost cel din 12 și 13 iunie 1940. Datele oficiale arată că atunci au fost deportate aproximativ 25 de mii de persoane. Au urmat alte doua valuri, – în 1949 și 1951, – în urma cărora au avut de suferit alte aproape 40 de mii de persoane.

Doliu! Decanul Facultății Urbanism și Arhitectură de la UTM s-a stins din viață

Durere nemărginită la Universitatea Tehnică din Moldova! La doar 36 de ani, s-a stins subit din viață Ruslan Bodros, decanul Facultății Urbanism și Arhitectură. Colegii acestuia au transmis un mesaj de condoleanțe:

,,O tristețe nemărginită ne-a lăsat fără grai la vestea fulgerătoarei treceri în neființă a tânărului nostru coleg, decanului Facultății Urbanism și Arhitectură – lector universitar, doctor în științe inginerești, Ruslan Bordos.

Ne vei lipsi mult, dragă colega. Mereu cu zâmbetul pe buze și inima deschisă, ne lași acum cu un gol imens în suflet, având drept tămadă doar speranța că acolo, sus, în ceruri, steaua ta va străluci mereu și ne va aminti că un suflet mare și bun ca al tău e de nestins…

Drum lin către stele. Condoleanțe familiei, prietenilor, colegilor și tuturor care te-au cunoscut…”.

Video. Shatunov, emoționat până la lacrimi în timp ce o arată pe fetița sa. Micuța i-a moștenit talentul

Fostul solist al grupului ,,Laskovîi Ma”, Iuri Shatunov, s-a stabilit definitiv la München în urmă cu peste 25 de ani. Cântărețul rus și-a cumpărat o casă spațioasă dotată cu propriul studio de înregistrare și chiar și-a deschis o mică afacere, o cafenea pentru un cerc apropiat de prieteni. În Germania, solistul locuia împreună cu familia sa, soția Svetlana, și copiii cuplului, fiul Denis, 15 ani, și fiica Estella, 9 ani.

Shatunov își iubea nespus copiii, erau întreg universul său. Artistul a oferit familiei sale multă afecțiune și dragoste, lucruri pe care însuși nu le-a avut în copilărie. Lipsit de familie, trimis la internat, iar apoi la orfelinat după decesul mamei, Shatunov a simțit greu amarul copilăriei, de aceea s-a străduit să ofere celor dragi tot ce era mai prețios.

Юрий Шатунов: биография, личная жизнь, новости, фото

În timpul unuia dintre ultimele sale concerte, Shatunov a vorbit publicului despre fetița sa, Estella. Emoționat la maximum, efectiv îi radia chipul. Artistul a mărturisit că împreună cu fiica sa obișnuiește să cânte, inclusiv piese în limba rusă. Tatăl a pornit telefonul, iar cei prezenți în sală i-au putut auzi vocea fetiței. Se pare că micuța a moștenit talentul tatălui său, este pasionată de muzică și are o voce dulce și melodioasă.

,,Casa Rusiei”, locul folosit de Moscova pentru a se promova la Forumul Economic Mondial, redenumită ,,Casa Rusă a Crimelor de Război”
Articolul anterior
Prima țară care introduce carantină obligatorie pentru pacienții infectați cu variola maimuței
Articolul următor