Creștinii catolici sărbătoresc în această duminică Paștele

08/04/2023

News

Creștinii romano-catolici din toată lumea sărbătoresc în această duminică, 9 aprilie, Învierea Domnului. Sărbătoarea Paștelui începe de sâmbătă seara, când creștinii vin la Vigilia Pascală. La Catedrala „Providența Divină” din Chișinău Vecernia Pascală va fi celebrată începând cu ora 20.00, transmite IPN.

„Postul Mare a ajuns la sfârșit și suntem în Săptămâna Sfântă. Practic, sărbătoarea Paștelui va începe de sâmbătă seara. La ora 20.00 în Catedrala noastră, în general cam pe la aceeași oră va fi celebrată Vecernia Pascală în celelalte biserici din țară. Această celebrare este deosebită întrucât cuprinde mai multe părți, ceea ce nu este la fel în cazul celebrărilor liturgice obișnuite, duminicale. Ea începe afară, în afara bisericii, cu ritul numit Sfințirea Focului. De la acest Foc Sfințit se aprinde lumânarea pascală, iar de la ea își aprind lumânările credincioșii care se află în biserică”, a declarat pentru IPN Anton Coșa, episcopul Bisericii Romano-Catolice din Republica Moldova.

Celebrarea continuă cu proclamarea solemnă a Învierii în fața lumânării pascale. Această proclamare solemnă este făcută în general de un preot sau, dacă nu, de un cântăreț care va sublinia importanța lumânării și a luminii sfinte, a simbolismul luminii sfinte și anume Cristos care este lumina. După aceea, vor fi proclamate lecturile biblice, mai multe lecturi decât altădată – șapte lecturi din Vechiul și din Noul Testament, cu niște rugăciuni care se spun la finalul acestor lecturi din Sfânta Carte.

„În sfârșit, se ajunge la proclamarea Învierii printr-o cântare solemnă Aliluia. Această proclamare a Învierii este urmată de ultima citire din Noul Testament, din scrisorile sfântului Pavel. Va continua celebrarea cu ritul sfințirii apei și botezul, dacă există candidați. Anul acesta nu sunt candidați adulți pentru botez. Oricum se celebrează acest rit al sfințirii apei cu reînnoirea făgăduințelor de la botez. Orice botezat, în numele lui copil fiind, părinții și nașii fac niște promisiuni. Aceste promisiuni sunt reînnoite în acest moment al liturghiei pascale. Este o reînnoire a promisiunilor noastre de botez tocmai pentru a ne întoarce mereu la originea noastră de creștini, de unde am început să existăm ca și creștini”, a menționat episcopul Bisericii Romano-Catolice.

După acest eveniment, va continua liturghia, în mod obișnuit cum se celebrează în duminici și sărbători, iar la sfârșit, urmează procesiunea cu statuia lui Cristos înviat cu Sfânta Taină – Euharistia. Acest lucru va avea loc în jurul bisericii. După această procesiune urmează sfințirea alimentelor pascale pe care le-au pregătit și le-au adus oamenii în coșuri. Cu acest moment se încheie celebrarea de seară, care durează în jur de trei ore.

Episcopul spune că în duminica de Paști continuă celebrarea liturghiei pascale, de data aceasta în mod obișnuit, care ca de obicei se celebrează în patru limbi – poloneză, rusa, româna, dar și ucraineană pentru greco-catolicii ucraineni, în ritul oriental bizantin, ca la ortodocși. Nu este o comunitate prea mare, dar inimoasă, mai ales că s-au adăugat refugiați greco-catolici din Ucraina, spune Anton Coșa.

Liturghia solemnă de Paști va începe la ora 10.30. După fiecare liturghie pascală va fi posibilă iarăși sfințirea alimentelor pentru acei care nu au reușit să vină în ajun la Vigilia Pascală. „Toată săptămâna care urmează după Paști este Săptămâna Sfântă, Săptămâna Albă. Va fi sărbătoare, solemnitate. În fiecare zi se vor celebra două liturghii – dimineața la ora 10.00 și seara la ora 18.00. Până sâmbătă viitoare, iar duminică intrăm în programul obișnuit”, a mai spus episcopul Bisericii Romano-Catolice din Moldova.

În unii ani, cum este și acesta, catolicii și ortodocșii sărbătoresc Paștile în duminici diferite, întrucât bisericile se conduc de calendare diferite. În Republica Moldova sunt în jur de 20 de mii de creștini catolici. Creștinii ortodocși vor sărbători Paștile peste o săptămână, pe 16 aprilie.

Curtea Constituţională a României a reluat azi discuția despre sesizarea privind anularea alegerilor, în timp ce BEC renumără voturile din primul tur

Curtea Constituţională a reluat astăzi, de la ora 14.00, discuțiile privind cererea de anulare a rezultatelor din primul tur de scrutin al alegerilor, depusă de Cristian Terheș, candidat la prezidențiale din partea Partidului Național Conservator Român, scrie digi24.ro.

Cu o zi în urmă, judecătorii Curții au luat o decizie fără precedent în România și au cerut Biroului Electoral Central renumărarea tuturor voturilor, proces care este acum în desfășurare. Pe ordinea de zi a plenului de vineri al Curții figurează și un punct care spune „confirmarea/validarea rezultatului alegerilor pentru funcția de Președinte al României în cadrul primului tur de scrutin din data de 24 noiembrie 2024”. Legea 370/2004 pentru alegerea președintelui României prevede că după soluţionarea cererilor de anulare a alegerilor, CCR se pronunță în ceea ce priveşte validarea rezultatului din primul tur de scrutin. În contextul în care CCR a solicitat BEC renumărarea tuturor voturi, este puțin probabil ca o decizie privind validarea să fie luată în ședința de vineri. Voturile din primul tur, renumărate BEC a stabilit joi seara cum va fi făcută renumărarea tuturor buletinelor de vot valabil exprimate și cele nule, sacii urmând a fi predaţi pe bază de proces verbal.

Până la 1 decembrie, ora 22:00, procesele verbale scanate trebuie să fie trimise BEC, iar originalele trebuie să ajungă până în 3 decembrie. Plenul Curții a respins joi, ca tardivă, cu unanimitate de voturi, cererea de anulare a alegerilor pentru funcția de Președinte al României formulată de Sebastian-Constantin Popescu, candidat al Partidului Noua Românie la prezidențiale.

Sebastian Popescu a declarat joi că nu a depus tardiv la Curtea Constituțională cererea de anulare a primului tur în termenul legal de trei zile de la încheierea votării, iar închiderea votării a fost pe 24 noiembrie ora 21.00. El a adăugat că a trimis contestația pe email pe 27 noiembrie, ora 9.31 dimineața și i-a acuzat pe judecătorii CCR că „ori nu știu să numere până la trei, ori sunt extrem de ticăloși și au inventat o chichiță care să îi scutească de a se pronunța pe fondul contestației”. De asemenea, Popescu a depus la CCR o contestație în anulare asupra căreia magistrații Curții vor lua o decizie. Pe 29 noiembrie ar trebui să înceapă campania electorală pentru al doilea tur de scrutin, care ar trebui să aibă loc pe 8 decembrie.

În ce condiții pot fi reluate alegerile.

Ce prevede legea Potrivit Legii 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, prevede la articolul 52: „Curtea Constituțională anulează alegerile în cazul în care votarea şi stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă de natură să modifice atribuirea mandatului sau, după caz, ordinea candidaţilor care pot participa la al doilea tur de scrutin”. „În această situaţie Curtea va dispune repetarea turului de scrutin în a doua duminică de la data anulării alegerilor”, mai spune legea. Cererea de anulare a alegerilor poate fi făcută de către partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale reprezentate în Consiliul Minorităților Naționale și de candidații care au participat la alegeri, în termen de cel mult 3 zile de la închiderea votării, iar cererea trebuie motivată și însoțită de dovezile pe care se întemeiază, potrivit legii menționate. „Soluționarea cererii de către Curtea Constituțională se face până la data prevăzută de lege pentru aducerea la cunoștința publică a rezultatului alegerilor”, mai arată legislația în vigoare. Curtea Constituțională validează rezultatul din primul tur, după ce soluționează cererile de anulare a alegerilor.

Mesajul Maiei Sandu înaintea turului II al prezidențialelor din România

Preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, care a venit cu un mesaj video înaintea turului II al prezidențialelor din România, informează unica.md.

„Cei care cred că România ar fi mai puternică şi mai prosperă fără Uniunea Europeană – priviţi spre Republica Moldova. Vedeţi cât de mult a avansat România în ultimele două decenii şi cu cât greu s-a descurcat Republica Moldova. Acum 18 ani noi nu am avut şansa să aderăm la Uniunea Europeană împreună cu România, dar nu ne-am pierdut speranţa, muncind din greu ca să ajungem parte a acestei familii mari, europene, cât de curând posibil. În această lume tot mai incertă avem nevoie unii de alţii, avem nevoie să ne susţinem reciproc. Împreună suntem mai puternici. Ştim ce înseamnă despărţirea – granițe închise şi tăcerea impusă de un regim ce ne-a vrut străini unul faţă de celălalt; interdicţia de a circula, comunica, de a ne îmbrăţişa. Nu daţi crezare celor care vă spun că apropierea de Kremlin aduce pace şi bunăstare. Vedeţi ce face Kremlinul cu vecinii săi. Îi şantajează, îi bombardează, îi ucide. Vedeţi ce face cu proprii cetăţeni. Îi pune la închisoare doar pentru că sunt împotriva războiului sau pentru că critică autorităţile.

Da, democraţiile noastre nu sunt perfecte, dar revenirea la un regim care este de partea agresorului este un pas înapoi, către izolare, sărăcie, dictatură. Nu vrem să fim din nou separaţi. Nu vrem ca Kremlinul să dicteze din nou relaţia Bucureștiului cu Chișinăul. Dimpotrivă, avem şansa să ne regăsim în marea familie europeană. Şi nu vrem să ratăm această şansă. Pe 1 şi 8 decembrie mergem la vot. Alegem Parlamentul României şi președintele României. Eu voi merge la vot pentru că vreau o Românie care să trăiască în pace cu o voce puternică în lume şi cu un nivel înalt de trai pentru toţi cetăţenii săi. Bunicii mei, care s-au născut în România, sigur ar fi mers la vot. Poporul român are puterea și înțelepciunea de a-și apăra locul în lume, iar soarta și această putere stă doar în vot. Poporul român este liber! Vă îndemn să votăm pentru o Românie puternică, europeană, pentru o țară liberă”, a spus preşedintele Maia Sandu.

De ziua leului, BNM pune în circulație monede comemorative „Aniversarea monedei naționale”

Începând cu 29 noiembrie 2024, Banca Națională a Moldovei pune în circulație ca mijloc de plată și în scop numismatic monede comemorative „Aniversarea monedei naționale”, emisiunea anului 2024, din seria „Altele”. Monedele comemorative „Aniversarea monedei naționale” sunt dedicate aniversării monedei naționale – leului moldovenesc, celebrată anual pe 29 noiembrie, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

Cu această ocazie, guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei, Anca Dragu, a declarat că Leul moldovenesc este mai mult decât o monedă – este parte din povestea noastră: „…este martorul transformărilor prin care a trecut Republica Moldova, de la începuturile independenței până la parcursul său spre integrarea europeană. Astăzi, când ne aflăm la intersecția dintre tradiție și inovație, leul moldovenesc continuă să ne însoțească în viața de zi cu zi și să scrie povestea noastră. Îmi doresc ca această zi să fie un prilej de a privi înainte, cu încredere, spre un viitor în care Moldova își va găsi locul firesc în Uniunea Europeană – un spațiu al păcii, al prosperității și al oportunităților pentru fiecare cetățean”.

Monedele au fost lansate în circuitul numismatic începând cu 29 noiembrie 2023. Tirajul anului 2024 este identic celui din anul precedent și numără 300 monede cu valoarea nominală de 100 lei confecționate în aur și 500 monede cu valoarea nominală de 50 lei în argint, cu posibilitatea emisiunilor suplimentare până la 5 000 monede.

Monedele sunt ambalate în capsulă de metacrilat transparent și în cutii de prezentare, fiind însoțite de un certificat de autenticitate cu un cod QR, care la scanare redirecționează către pagina web a Băncii Naționale cu informația despre caracteristicile monedelor. Certificatele de autenticitate sunt semnate de guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei.

Monedele și bancnotele comemorative, precum și alte articole numismatice emise de Banca Națională a Moldovei sunt comercializate prin intermediul băncilor licențiate.

Totodată, cu acest prilej, Banca Națională anunță în premieră că începând cu data de 2 decembrie 2024, publicul larg va avea posibilitatea de a depune cereri online pentru achiziționarea monedelor jubiliare și comemorative direct de la ghișeul Băncii Naționale a Moldovei. În conformitate cu modificările aduse la art. 62 din Legea nr. 548/1995 cu privire la Banca Națională a Moldovei, în vigoare din 2 august 2024, Banca Națională poate comercializa bancnote și monede metalice jubiliare și comemorative, precum și alte articole numismatice puse în circulație de aceasta.

Pentru a depune o cerere de procurare a monedelor jubiliare și comemorative, solicitantul trebuie să acceseze rubrica „Monede și bancnote comemorative” din compartimentul „Moneda” de pe pagina web oficială a Băncii Naționale, să consulte termenii și condițiile stabilite de BNM pentru comercializarea monedelor jubiliare și comemorative și să introducă datele personale indicate. Cererea este transmisă Băncii Naționale doar după confirmarea mesajului recepționat prin poșta electronică de către solicitant.

Cererile se procesează de către Banca Națională timp de 5 zile lucrătoare, după care solicitantul va fi informat despre rezultatele soluționării cererii, data și ora programării pentru ridicarea monedei de la ghișeul BNM (bd. Grigore Vieru nr. 1, MD-2005, Chișinău).