Creștinii ortodocși de rit vechi o sărbătoresc astăzi pe Sfânta Olga

Astăzi, creștinii ortodocși o sărbătoresc pe Sfânta Olga, împărăteasa Rusiei. Împreună cu nepotul său, Cuviosul Vladimir, Luminătorul Rusiei, prăznuit la 15 iulie, aceasta a făcut trecerea de la Rusia păgână la cea creștină.

separator

Trăgându-se dintr-o familie de neam ales din ținutul Pskov, din inițiativa căreia Varegii au venit în Rusia, prințesa Olga fusese înzestrată de la Dumnezeu cu o frumusețe rară și o inteligență strălucită.

Într-o zi, pe când traversa fluviul Pskov, ea întâlni pe tânarul prinț Igor care de îndată se îndrăgosti de ea. La putin timp dupa aceea, tutorele acestuia din urmă, prințul Oleg, veni să o ia pe prințesă și o duse la Kiev pentru a i-o da în căsătorie. În 945, marele prinț Igor a fost asasinat de Slavii din Volinia, iar regenta principatului Kiev a devenit Olga, până la majoratul fiului său Sviatoslav (945-960).

Guvernând cu înțelepciune și milă, știind în același timp să dovedească un caracter energic, prințesa a reușit să reunească puterea, până atunci împrăștiată, și a putut astfel să pună capăt invaziilor ucigătoare ale triburilor slave. Ea organiza comerțul și favoriza schimburile cu Bizanțul, în scopul de a procura poporului său germenii civilizației. Prin 955, a întreprins o călătorie la Constantinopol unde a fost primită cu fast de împăratul Constantin VII Porfirogenetul, care o plasa printre cele mai înalte doamne de la curte (957) și unde ea primi, se pare, Botezul de la Patriarhul Polieuct, sub numele de Elena.

La întoarcerea sa în Rusia, ea străbătu țara pentru a răspândi credința în Hristos și fonda orațul Pskov, în urma apariției unei triple raze de lumină ce cobora din cer. În lipsa fiului său Sviatoslav, care participa la misiunile militare, Sfânta Olga luă asupra ei educația celor trei fii ai acestuia : Iaropolk, Oleg și Vladimir, dar ea nu reuși să îi boteze din cauza refuzului tatălui lor, păgân convins.

Ea și-a dat sufletul în mâinile Domnului la 11 iulie 969. Moaștele sale, transferate la Kiev de Sfântul Vladimir, au fost ascunse cu ocazia frecventelor jafuri ale orașului și nu se mai știe unde se află.

În ciuda eforturilor prințesei de-o-seamă-cu-Apostolii, convertirea sa nu a avut consecințe imediate asupra poporului său; ea a pregătit totuși convertirea nepotului sau, Sfântul Vladimir (cf. 15 iulie) și reprezintă sămânța care a dat naștere vieții creștine în Rusia, „precum aurora precede ziua luminoasă”, informează noutăți-ortodoxe.ro.

Autoritățile facilitează accesul la datele publice pentru cetățeni și mediul de afaceri

Cetățenii și mediul de afaceri vor avea acces mai simplu la datele publice, iar protecția datelor cu caracter personal va spori. Guvernul a aprobat proiectul de lege privind datele deschise și reutilizarea informațiilor din sectorul public, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

Documentul reglementează procedura de depunere și de prelucrare a cererilor de reutilizare a datelor publice pentru alte scopuri decât cele în care acestea au fost colectate. Totodată, este prevăzut modul de contestare a refuzului privind comunicarea informațiilor. 

De asemenea, potrivit proiectului, instituțiile vor fi obligate să modernizeze procesele de colectare și publicare a datelor și să reducă costurile administrative și timpul necesar pentru gestionarea cererilor de informații. 

Impactul proiectului va fi unul major atât pentru sectorul privat, cât și la nivel social. Datele deschise vor putea fi folosite pentru identificarea unor noi oportunități de piață, îmbunătățirea strategiilor de marketing, dezvoltarea de noi produse, servicii și afaceri. De asemenea, utilizarea de date deschise va reduce costurile companiilor pentru realizarea cercetărilor și colectarea datelor.

Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării va coordona procesul de elaborare a politicilor în domeniul datelor deschise, iar Agenția de Guvernare Electronică va efectua o evaluare detaliată a portalului guvernamental unic de date deschise – www.date.gov.md pentru a determina necesitățile de dezvoltare și modernizare a acestuia.

Prețul aurului explodează, atingând un nou maxim istoric

Cotația aurului a atins miercuri un nou record, pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu și al incertitudinilor economice, care au crescut atractivitatea metalului galben ca activ de refugiu. Investitorii așteaptă decizia de politică monetară a Rezervei Federale americane, fiind tot mai îngrijorați de încetinirea economică și riscurile de recesiune, tarifele vamale impuse de președintele SUA, Donald Trump, fiind văzute ca un factor ce ar putea alimenta inflația, informează Reuters citat de digi24.ro.

Pe piaţa spot, în jurul orei 05:40 am GMT, uncia de aur era cotată la 3.041,37 dolari, după ce anterior a atins un maxim istoric de 3.042,95 dolari. „Traderii văd aurul ca un activ care este bine echipat pentru a face faţă incertitudinii economice provocate de tarife”, susţine analistul şef de la KCM Trade, Tim Waterer. Investitorii sunt îngrijoraţi de încetinirea economică şi riscurile ridicate de recesiune, din cauza tarifelor vamale ale preşedintelui SUA, Donald Trump, care se estimează că vor alimenta inflaţia.

În paralel, Rezerva Federală americană, care miercuri seara va încheia o şedinţă de politică monetară de două zile, este aşteptată să menţină nemodificată dobânda de referinţă în intervalul 4,25%-4,50%. Aurul, o investiţie care oferă protecţie împotriva incertitudinilor geopolitice şi economice, se bucură de un interes crescut în perioadele când dobânzile sunt reduse. „Dacă reuniunea FOMC (comitetul de politică monetară de la Fed) va urma o abordare mai relaxată cu privire la intensificarea incertitudinilor cu privire la modul în care tarifele ar putea afecta creşterea economică, asta ar putea da un impuls preţului aurului pentru a trece dincolo de 3.050 dolari”, a spus Waterer. Pieţele financiare aşteaptă discursul preşedintelui Fed, Jerome Powell, programat să înceapă la ora 6:30 pm GMT, pentru noi indicii cu privire la direcţia viitoare a politicii monetare a băncii centrale americane.

Flota aeriană a Republicii Moldova – cimitir de vechituri: 25 de avioane şi elicoptere

Republica Moldova are 25 de avioane şi elicoptere, dar cele mai multe dintre ele sunt nefuncţionale şi zac în cimitirele de vechituri de pe aerodromurile din Chişinău, Bălţi şi Mărculeşti. Nu pot fi vândute, odată cu intrarea în vigoare, în 2017, a unor prevederi legislative. Nici readucerea lor în stare de zbor nu este rentabilă din punct de vedere economic, scrie tvrmoldova.md.

Statul deţine prin două intreprinderi 5 avioane cu destinaţie civilă, toate nefuncţionale şi 20 de elicoptere. Doar unul dintre acestea are certificat de navigabilitate şi este într-o misiune umanitară a Organizaţiei Naţiunilor Unite. Un elicopter de tip Mi-8 destinat transportului de persoane oficiale se află la Mărculeşti. Pe timpuri, cu el au zburat foştii preşedinţi ai Republicii Moldova, Vladimir Voronin şi Mihai Ghimpu.

NICOLAE CLICHICI, administrator, Aeroportul Internaţional Chişinău: „Cred că din 2015 – 2016 nu a mai fost utilizat deoarece nu au fost cerinţe. Zborul cu elicopterul este destul de costisitor, şi probabil că statul, la momentul actual nu are o cerere mare pentru astfel de servicii”.

Elicopterul produs în anul 1986 este întreţinut de către angajaţii aeroportului Mărculeşti. A fost achiziţionat din România, unde a fost folosit chiar de fostul preşedinte Nicolae Ceauşescu. Exteriorul si interiorul sunt într-o stare bună. Elicopterul a fost reparat capital în 2017 dar nu are certificat de navigabilitate.

NICOLAE BOICO, jurnalist TVR MOLDOVA: „Elicopterul a efectuat ultimul zbor de verificare în anul 2021. De atunci este parcat pe aeroportul din Mărculeşti. Lunar, personalul aeronautic îl menţine în stare de funcţionare şi îi porneşte motoarele”.

Şi la Aeroporul din Chişinău stă parcat, de mai mulţi ani, un avion de tip YAK-40 fabricat în anul 1979. În anul 2003, Vladimir Putin l-a dăruit preşedintelui de atunci al Republicii Moldova, Vladimir Voronin.

SERGHEI BURDUH, şef, Departamentul Operaţional, AIC: „Primii vreo doi ani, aeronava dată opera rute cu primele persoane din stat. Deci, preşedintele ţării, prim-ministrul, preşedintele Parlamentului. Mai apoi, în Europa au fost introduse nişte standarde mai stricte referitor la zgomot şi emisiile de CO2 şi aeronava dată, după caracteristicile tehnice, nu se încadra în parametrii daţi”.

Pe 2 ianuarie 2007, aeronava a efectutat ultimul zbor pe cursa Chișinau-Praga având 22 de pasageri la bord. Pe atunci, era în gestiunea fostei companii de stat AIR MOLDOVA și făcea curse regulate spre România, Cehia, Ucraina și Cipru. În 2010, avionul a fost scos în vânzare pentru suma de 430 de mii de dolari, dar nu s-au găsit cumpăratori.

Avionul are nevoie de reparatii substanţiale care nu mai sunt rentabile. Acum este in gestiunea Întreprinderii de Stat Moldaeroservice, aflată in insolventa.

Nouă elicoptere sunt și pe aerodromul din Bălţi. Doar câteva dintre ele mai pot fi repuse în funcţiune. In prezent, statul nu poate vinde aparatele de zbor pe care le are în proprietate şi nici ceea ce a mai rămas din ele din cauza unor ambiguităţi legislative.

ROMAN COJUHARI, director, APP: „Anterior, până în 2017, întreprinderile puteau să vândă ei singuri bunurile cu permisiunea fondatorului. Astăzi doar APP-ul poate vinde bunurile imobile care sunt în proprietatea statului. Respectiv niciun act normativ nu se face referire şi la aeronave. Acum noi pe de o parte analizăm şi legislaţia şi am făcut şi nişte interpelări la ministere să vedem ce se întâmplă cu aeronavele când urmează a fi valorificate”.

Uniunea Veteranilor Aviaţiei Civile „Aviator” din Republica Moldova a propus autorităţilor construcţia unui muzeu al aviaţiei civile, unde pot fi expuse aeronavele nefunctionale.

Atenționare! O nouă alertă de călătorie în Grecia
Articolul anterior
Cristina Gheiceanu a dezvăluit secretele părului său catifelat. Află ce combinații de uleiuri naturale folosește bloggerița
Articolul următor