Cu sprijinul Uniunii Europene și OMS, a fost lansat Centrul operativ de coordonare în urgențe de sănătate publică

26/08/2020

News

Centrul operativ de coordonare în urgențe de sănătate publică din cadrul Agenției Naționale pentru Sănătate Publică a fost inaugurat astăzi la Chișinău. Acesta a fost creat cu sprijinul financiar și tehnic al Uniunii Europene și Organizației Mondiale a Sănătății în cadrul inițiativei UE „Solidari pentru Sănătate” de combatere a pandemiei COVID-19 în țările Parteneriatului Estic.

Centrul operativ de coordonare în urgențe de sănătate publică este primul de acest gen în domeniul sănătății publice din țară și va asigura legătura dintre partenerii din sistemul de sănătate, dar și specialiștii din alte domenii implicați direct sau indirect în măsurile de răspuns ale țării. Centrul corespunde cerințelor moderne de comunicare, fiind dotat cu echipamente performante, sisteme audio și video, computere, fapt ce va permite implementarea rapidă și eficientă a măsurilor de răspuns la urgențele de sănătate publică la nivel teritorial și național, organizarea ședințelor operative în regim online, a teleconferințelor, colectarea și monitorizarea în timp real a datelor epidemiologice.

Nu în ultimul rând, fiind Punctul Focal Național pentru implementarea Regulamentului Sanitar Internațional (IHR 2005) la nivelul țării, noul centru va asigura o mai bună comunicare cu organizațiile internaționale, precum Organizația Mondială a Sănătății, Centrul European pentru Controlul Bolilor, Centrul pentru Controlul Bolilor din Atlanta.

Prezent la evenimentul de inaugurare, Prim-ministrul Ion Chicu a subliniat: „Lansarea Centrului a fost condiționată de necesitatea perfecționării sistemului național de răspuns la urgențele de sănătate publică, o măsură stringentă, mai ales acum, când suntem puși în fața pandemiei COVID-19. Noul coronavirus a afectat viața economică și socială la nivel mondial, de aceea eforturile trebuie conjugate, iar acțiunile întreprinse trebuie să fie operative și să genereze un răspuns imediat pentru protecția sănătății populației”.

„În aceste vremuri de criză, Uniunea Europeană susține Republica Moldova în implementarea unui sistem de reacție și de gestionare a răspunsului la situații de urgență. Acest suport este posibil grație inițiativei UE „Solidari pentru Sănătate”, prin intermediul căreia UE oferă asistență țărilor din Parteneriatul Estic în combaterea pandemiei COVID-19. Scopul final este de a contribui la salvarea vieților și protejarea sănătății oamenilor, precum și la contracararea consecințelor acestei pandemii”, a spus Peter Michalko, Ambasadorul Uniunii Europene în Republica Moldova.

La rândul său, Dr Hans H. Kluge, directorul regional al Biroului regional OMS pentru Europa a salutat evenimentul de la Chișinău: „Prin inaugurarea Centrului, Republica Moldova face încă un pas concret în ceea ce privește îmbunătățirea eforturilor de coordonare și răspuns la pandemia COVID-19 atât la nivel național, cât și internațional. Centrul va permite accesul la date în regim real pentru a monitoriza epidemiile și situațiile de risc, a informa deciziile, a evalua riscurile pentru sănătate publică, a iniția măsurile de control și pentru a argumenta implementarea intervențiile rapide de răspuns”.

Inaugurarea Centrului operativ de coordonare în urgențe de sănătate publică face parte din răspunsul Uniunii Europene și al Organizației Mondiale a Sănătății la pandemia COVID-19, ce a înregistrat până la ora actuală peste 23 milioane de cazuri în 216 de țări și teritorii în întreaga lume.

La 27 martie 2020, Uniunea Europeană a anunțat un pachet de asistență în valoare de 30,5 de milioane EURO pentru a contribui la acțiuni de prevenire, detectare și răspuns la pandemia de COVID-19 în țările Parteneriatului Estic. Fondurile inițiale au fost utilizate pentru a răspunde necesităților imediate de urgență, precum procurarea de echipamente personale de protecție, instruirea lucrătorilor medicali și alt personal implicat în lupta cu COVID-19 și informarea populației despre măsurile de protecție. Pe termen lung, asistența va fi destinată fortificării capacității țării de a răspunde la situațiile de urgență în sănătate publică.

Proiectul are la bază sprijinul continuu al Uniunii Europene, OMS și Națiunile Unite acordat Republicii Moldova.

Suspectul în cazul răpirii și uciderii cu cruzime a tinerei gravide de la Orhei a rămas fără avocat

Avocatul lui Gheorghe Cotorobai, bărbatul reținut în dosarul omorului tinerei de 19 ani din Orhei, nu-i mai reprezintă interesele. Solicitat de ZdG, acesta susține că persoanele care l-au angajat să presteze servicii juridice pentru principalul suspect în producerea crimei, au reziliat contractul cu acesta, luni, 22 aprilie.

Ion Stegărescu, care a declarat anterior că a ajuns să fie hărțuit din cauza că a acceptat să-l reprezinte pe Gheorghe Cotorobai, a declarat că a fost reziliat contractul de către client, fără să specifice cine l-a contractat sau care a fost motivul de reziliere. „Cu mine beneficiarii, deja, au reziliat contractul de prestare a serviciilor juridice, nu mai sunt avocatul acestuia, cine este acum avocat, nu cunosc. Chiar dacă mi-au explicat motivul de reziliere, nu pot să-l comunic, deoarece sunt date cu caracter personal și nu pot fi divulgate. Contractul s-a reziliat prin cererea depusă”, a declarat Ion Stegărescu.

Avocatul a reiterat că atât el, cât și familia sa a fost supusă presiunilor din partea societății după ce a acceptat să ofere servicii juridice pentru Gheorghe Cotorobai. „Presa ar trebui un pic să se abțină de la atacurile acestea psihice asupra avocatului, deoarece el e la serviciu, ca oricare om. Avocatul își face datoria, conform legii. Atât timp când lumea m-a atacat, într-un mod neîntemeiat, nefondat și ilegal, prin urmare, statul nu are decât să caute avocat. Noi nu suntem pentru faptul ca să împiedicăm organul de urmărire penală să descopere o infracțiune, asta e competența lor, noi suntem ca observatori pe dosar și procesul penal, ca persoana să nu fie bătută, torturată. Dar aici, s-a luat invers, că eu sunt criminal, familia mea”, a punctat el.

Corpul neînsuflețit al tinerei din Orhei a fost găsit la 19 aprilie într-o fâșie forestieră din apropierea localității Chițcanii Vechi, Telenești. Despre dispariția tinerei de 19 ani oamenii legii au fost anunțați la 12 aprilie.

Potrivit surselor ZdG, cauza prealabilă a decesului tinerei de 19 ani din Orhei, este traumă cranio-cerebrală deschisă. Surse din cadrul Centrului de medicină legală au declarat pentru ZdG că pe corpul tinerei însărcinate au fost depistate mai multe semne de tortură.

Tratament pentru un român, adus din Republica Moldova, pentru că în România nu s-a găsit. Pacientul a făcut botulism după ce a mâncat conserve de pește

Un bărbat din oraşul prahovean Urlaţi a fost internat la Spitalul Judeţean de Urgenţă Ploieşti, cu diagnosticul de botulism. El le-a spus medicilor că a mâncat conserve cu peşte, iar a doua zi au început simptomele. Tratamentul necesar a fost adus de la un spital din Republica Moldova, scrie digi24.ro.

Pacientul are 51 de ani, este din oraşul Urlaţi, iar pe 9 aprilie a mâncat două conserve cu peşte, primele simptome apărând în ziua următoare, a declarat, marţi, pentru News.ro directorul medical al Spitalului Judeţean Ploieşti, Andrei Ilinca.

Iniţial, bărbatul a mers la Spitalul orăşenesc Urlaţi, a primit tratament pentru simptomele digestive, însă în timpul tratamentului au apărut şi simptomele neurologice – nu putea înghiţi şi ridica pleoapele – el fiind trimis la spital la Ploieşti. Reprezentanţii Spitalului Judeţean au solicitat antitoxină botulinică, însă pentru că aceasta nu s-a găsit în România, spitalul a primit două doze de la Spitalul de boli infecţioase din Chişinău.

Bărbatul este internat la Secţia de boli infecţioase din Ploieşti, a primit o doză adusă cu sprijinul Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, starea lui s-a îmbunătăţit. Marţi, la Ploieşti va fi adusă şi a doua doză de antitoxină de la spitalul din Republica Moldova.

Toate persoanele care vor purta pe 9 mai panglica „Sfântul Gheorghe” vor fi documentate de poliție

Aproape două săptămâni au mai rămas până la data de 9 mai, când susținătorii și liderii partidelor pro-ruse din R. Moldova vor ieși la parade organizate în contextul „Zilei Victoriei”. Șeful Inspectoratului General al Poliției (IGP), Viorel Cernăuțeanu, anunță ca oamenii legii vor documenta toate persoanele care vor purta panglica „Sfântul Gheorghe” și celelalte însemne ale războiului, interzise în R. Moldova, scrie ziua.md.

„Atât timp cât legea reglementează expres că acestea cumva cad sub incidența însemnelor interzise, cu siguranță, vom documenta toate aceste acțiuni. Îndemn toți cetățenii, indiferent de viziuni, să respecte legea. Cei care nu o vor respecta, vor fi documentați”, a precizat Cernăuțeanu în cadrul unei emisiuni de la Radio Moldova.

Amintim că, în primăvara anului 2022, la scurt timp după invazia Rusiei în Ucraina, R. Moldova a interzis confecționarea și arborarea simbolurilor rusești „V”, „Z” și panglica „Sfântul Gheorghe”, utilizate de participanții la acțiuni de agresiune militară, crime de război și crime împotriva umanității.

Totuși, în 2023, Curtea Constituțională a decis că panglica negru-oranj poate fi purtată atât timp cât nu promovează agresiunea militară. Premierul Dorin Recean și șeful IGP, Viorel Cernăuțeanu, au avertizat atunci că purtarea acesteia oricum va fi sancționată.

Anul trecut, membrii și simpatizanții Partidului Socialiștilor și cei ai fostului Partid „ȘOR” au elogiat trecutul sovietic, mărșăluind în centrul capitalei cu garoafe, drapele roșii ale URSS și panglici negru-oranj agățate la piept.

Printre cei care au participat la manifestații, purtând panglica „Sfântul Gheorghe” se numără foștii președinți Vladimir Voronin și Igor Dodon, deputații socialiști Vlad Batrîncea, Constantin Starîș, Vladimir Odnostalco, Bogdan Țîrdea și Grigore Novac, precum și deputații fostului Partid „ȘOR” Reghina Apostolova, Denis Ulanov și Vadim Fotescu.

Conform legii, pentru confecționarea, vânzarea și deținerea simbolurilor respective, persoanele fizice riscă o amendă de la 4.500 până la 9.000 de lei sau muncă neremunerată în folosul comunității de la 30 până la 60 de ore. Persoanele juridice și cu funcții publice, care vor încălca prevederile respective, riscă o amendă de la 9.000 până la 18.000 de lei.