Cum a început “o adevărată revoluţie” la Liceul de fete din Soroca

Rebeliunea armată a grupării de mercenari Wagner în Rusia s-a încheiat abrupt așa cum a început. Evgheni Prigojin s-a răzgândit şi şi-a chemat înapoi oamenii de la porțile Moscovei.

Compromisul negociat îl silește însă să se exileze în Belarus, dar scapă de dosarul penal. Luptătorii implicați în puci au fost la rândul lor iertați. Doar că pentru 24 de ore, Vladimir Putin a arătat ca un lider depășit complet de situație, fragilizat, chiar umilit.

Când unităţile Wagner mai aveau vreo 200 de km până la Kremlin, şeful mecenerilor le-a ordonat abrupt să se întoarcă din drum, ca să nu se ajungă la vărsare de sânge a motivat el. Totul în urma unor negocieri cu președinția rusă, mediate de liderul bielorus, Alekandr Lukașenko, scrie protv.ro.

Prigojin: ”A venit momentul când ar putea avea loc vărsare de sânge. Conștienți de toată responsabilitatea care ne-ar reveni pentru vărsare de sânge rusesc, în ambele tabere, am decis să întoarcem convoaiele și să revenim în tabere, conform planului”.

În Rostov-pe-Don şi Voronej, oraşele pe care gruparea Wagner le controla deja combatanţii s-au pregătit de retragere.

Au plecat în aclamaţiile localnicilor care, de ore întregi, se arătau foarte prietenoşi şi îşi făceau selfiuri cu mercenarii ori pe vehiculele acestora. Cu alte cuvinte, ruşii n-au fost câtuşi de puţin alarmaţi de deranj. Ba dimpotrivă.

În acest timp, pe șoselele care duc la Moscova, angajații de la drumuri începuseră deja să repare spărturile făcute în asfalt cu doar câteva ore înainte, ca să împiedice înaintarea convoaielor Wagner.

Kremlinul a lămurit de îndată termenii compromisului. Ori măcar o parte.

Dmitry Peskov: „Vreți să știți ce se va întâmpla cu Evgheni Prigojin? Dosarul penal deschis pe numele lui va fi închis, iar el va pleca în Belarus”.

Cât despre mercenarii Wagner… aceștia se vor întoarce în taberele lor. Cine doreşte poate încheia contracte cu Ministerul Apărării. Nu însă şi cei care au luat parte la ceea ce Prigojin numise „marşul dreptăţii”.

Mark Voyger, specialist armata SUA: ”Sistemul prin care Putin controlează lucrurile este puternic şubrezit. În calculele sale a comis cea mai gravă eroare, în sens strategic, aceea de a fi creat o grupare înarmată până-n dinţi, o armată privată de merceneri şi infractori, care nu raportează decât comandantului lor, Prigojin. Se pare că nu recunosc nicio altă autoritate, ceea ce contravine flagrant tradiţiei sovietice de a concentra toate pârghiile puterii într-o singură mână”.

Într-adevăr, rebeliunea de o zi a expus dramatic slăbiciunea forţelor de securitate şi a demonstrat incapacitatea lui Putin de a-şi folosi rapid forţele ca să îndepărteze o ameninţare internă.

Exista însă şi o altă perspectivă, aceea că ruşii au avut ocazia să vadă o alternativă la domnia lui Putin, una marcată de anarhie şi haos.

Oricum, rămâne neclar ce l-a mânat în lupta pe Prigojin şi de ce s-a răzgândit. Putem bănui că a mizat pe dezertări masive din amata rusă.

Diana Magnay, corespondent Sky news la Moscova: ”Poate Prigojin a înţeles că nu are suficient sprijin din partea armatei ruse pentru a continua (rebeliunea). Totuşi, mi se pare o rezolvare prea abruptă ca să fie adevărată. De asemenea, nu cred că Prigojin era prieten la cataramă cu Lukasenko, aşa cum a sugerat Kremlinul”.

Prigojin și-a programat din timp puciul

Evoluţia vijelioasă a situaţiei demonstrează că Prigojin și-a planificat din timp puciul. De altfel, potrivit The New York Times, serviciile de informații americane aveau indicii de vreo două săptămâni că el plănuia această „răfuială” cu Moscova.

William Taylor, ambasador SUA în Ucraina: ”Ruşii se sfâşie între ei. Când inamicul ajunge în faza asta, nu-l deranjezi”.

Rămân însă o sumedenie de întrebări şi dubii.

Magnay: ”N-ar trebui să uităm că, practic, Putin a anexat pe nesimţite Belarusul, dovada fiind staţionarea de arme nucleare tactice acolo. Iar Lukasenko e sub controlul lui Putin de la protestele de după alegerile din august 2020. Pe de altă parte, Lukasenko n-a stat prea bine cu sănătatea în ultima vreme, de unde şi întrebarea unora dacă nu cumva Kremlinul îi caută un succesor. Motivul pentru care am suspiciuni este că Putin chiar a ieşit public (sâmbătă dimineaţa), vorbind ferm despre trădare şi pedepse. Pur şi simplu, Putin iese foarte fragilizat după ce l-a lăsat liber pe Prigojin„.

L-a mituit Putin pe Prigojin ca să părăsească Rusia?

Presupusa revoltă a lui Evgheni Prigojin începută vineri noapte a ținut prima pagină a ziarelor din întreaga lume. Publicaţiile germane Die Welt și Der Spiegel vorbesc la unison despre o „luptă pentru putere” în Rusia. În schimb, The Mail on Sunday se întreabă dacă nu „l-a mituit Putin pe Prigojin ca să părăsească Rusia?” și citează surse anonime din domeniul securității britanice pentru a argumenta ideea că Putin i-ar fi oferit şefului Wagner milioane de lire sterline ca să dea înapoi.

Magnay: ”Nu cred că Prigojin şi-a spus ultimul cuvânt. Şi nu cred că e de bine pentru Ucraina dacă Prigojin ar ajunge influent în Belarus”.

Până una-alta, profitând de tensiunile interne din Rusia, forțele ucrainene au lansat sâmbătă contraofensive simultane în mai multe direcții, obţinând avansuri notabile.

Mikhail Kasyanov, fost prim-ministru Rusia: ”Ar trebui să ne aşteptăm la tot mai multe probleme în Rusia. Mai ales că, la toamnă, Putin ar urma să anunţe dacă va candida pentru încă un mandat prezidenţial. I-ar trebui sprijin deplin din partea armatei şi a populaţiei. Iar ce s-a întâmplat acum joacă împotriva lui”.

Două avioane, folosite de președintele rus Vladimir Putin, s-au întors la Moscova în noaptea de 25 iunie. Aceasta rezultă din datele serviciului Flightradar24 asupra cărora Agenstva a atras atenția, scrie Meduza, preluată de Newsmaker. 

Vajnîie istorii a scris că aeronava Il-96-300 PU a lui Vladimir Putin a decolat de pe aeroportul Vnukovo în direcția Sankt-Petersburg, pe 24 iunie, la ora 14:16. Iar în regiunea Tver, unde se află una din reședințele lui Putin, avionul a dispărut de pe radar. 

Agenstvo scrie că este vorba despre două avioane Il-96-300 PU cu numărul RA-96021 și Il-96-300PU cu numărul RA-96022. 

Potrivit serviciului Flightradar24, prima aeronavă a pornit sistemul de detectare în noaptea de 25 iunie, în jurul orei 02:00, peste regiunea Tver. După ce a ajuns la Moscova, a înconjurat orașul Cehov timp de 15 minute și a aterizat la ora 03:43. Avionul a plecat de la Moscova sâmbătă la ora 18:43. 

Cealaltă aeronavă a pornit sistemul de detectare la 01:13, tot în regiunea Tver. A aterizat la Moscova la 01:50. De unde zburau ambele avioane, a menționat sursa, nu se cunoaște.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului Dmitri Peskov a negat că Putin a părăsit Moscova pe 24 iunie. El a spus că președintele lucrează la Kremlin.

Producătorul danez de bere Carlsberg a informat că a semnat un acord privind vânzarea afacerii sale din Rusia, dar nu a dat publicităţii numele cumpărătorului sau valoarea tranzacţiei, care face obiectul unei analize extinse a autorităţilor de reglementare de la Moscova, transmite Reuters, citată de Agerpres.

Carlsberg, producătorul occidental de bere, avertizase anul trecut că se aşteaptă la deprecieri de active de aproximativ 9,9 miliarde de coroane daneze (1,45 miliarde de dolari) în urma vânzării afacerii, după invadarea Ucrainei de către Rusia.

Compania a dat asigurări că acordul nu va afecta perspectivele privind câştigurile Carlsberg în 2023.

„Semnarea acordului pentru vânzarea afacerii din Rusia este un eveniment important, într-un proces complex de separare şi vânzare”, a afirmat directorul general al Carlsberg Cees ‘t Hart. Acesta a adăugat: „Deşi a fost un proces extins, a fost important pentru noi să ajungem la cea mai bună soluţie posibilă pentru toate părţile implicate, inclusiv pentru cei peste 8.000 de angajaţi din Rusia”.

În martie, Carlsberg informase că ar urma să anunţe vânzarea afacerii din Rusia până în iulie, şi analizează opţiuni pentru a răscumpăra afacerea în viitor.

Un purtător de cuvânt al Carlsberg nu a dorit să precizeze numele cumpărătorului, citând analiza în derulare a autorităţilor de reglementare de la Moscova.

În 2021, Carlsberg a generat 10% din veniturile sale în Rusia, înainte de a exclude ţara din piaţa sa din Europa Centrală şi de Est, în 2022.