Un val de atacuri ucrainene fără precedent asupra infrastructurii militare ruse, inclusiv asupra componentelor strategice ale „triadei” nucleare, a fost urmat de o intensă campanie mediatică și retorică agresivă din partea Rusiei. Mass-media de stat, analiști pro-Kremlin și bloggeri militari au încercat să utilizeze acest moment pentru a justifica o posibilă reacție nucleară, potrivit unei analize publicate de Institutul pentru Studiul Războiului din Statele Unite.
Atacurile Ucrainei: o lovitură simbolică asupra disuasiunii nucleare a Rusiei
Duminică, Ucraina a lansat atacuri cu drone asupra mai multor baze aeriene rusești unde sunt găzduite bombardiere strategice – un element-cheie al arsenalului nuclear rusesc. Analiștii occidentali și ucraineni susțin că aceste lovituri vizează atât capacitățile reale, cât și imaginea invincibilității forțelor nucleare ale Rusiei.
Publicația rusă Moskovskii Komsomolets a amplificat afirmațiile politologului Serghei Markov, care a susținut că aceste atacuri ar putea justifica – conform doctrinei nucleare ruse – folosirea armelor nucleare, deoarece ar fi vizat potențialul strategic nuclear al țării.
Retorica nucleară: o armă propagandistică
Potrivit Institutul pentru Studiul Războiului, Kremlinul utilizează constant amenințarea nucleară ca instrument psihologic pentru a descuraja sprijinul occidental acordat Ucrainei. Versiunea actualizată a doctrinei nucleare, promulgată de Vladimir Putin în noiembrie 2024, nu reflectă, însă, o schimbare reală de strategie. Sursa citată consideră că utilizarea armelor nucleare în Ucraina rămâne „puțin probabilă”, fiind vorba mai degrabă despre o intensificare a intimidării retorice.
Critici interne: armata rusă, acuzată de incompetență
Pe fondul acestor tensiuni, mai mulți bloggeri militari ruși și chiar oficiali, precum generalul în retragere Andrei Gurulev, au criticat dur ineficiența serviciilor speciale și a armatei, acuzând lipsa de apărare a infrastructurii militare și expunerea vulnerabilă a bombardierelor în spații deschise. Ei susțin că aceste greșeli repetate reflectă incapacitatea conducerii militare de a învăța din precedentele atacuri ucrainene.
Rusia acuză Ucraina de sabotaje interne
În paralel, Moscova a acuzat Ucraina pentru prăbușirea a două poduri feroviare în regiunile Briansk și Kursk, în urma cărora mai multe trenuri au deraiat. Deși nu a prezentat dovezi concrete, Rusia afirmă că aceste acte fac parte dintr-o campanie ucraineană de destabilizare internă.
Unii analiști ucraineni, precum locotenentul Andrii Kovalenko, avertizează că Rusia ar putea recurge la operațiuni sub steag fals pentru a justifica extinderea războiului și a sabota orice potențial proces de pace.
Viziunea Kremlinului: transformarea Ucrainei într-o „zonă tampon vastă”
Retorica agresivă s-a intensificat în cercurile de putere de la Moscova. Andrei Klișas, președintele Comitetului pentru Legislație Constituțională al Consiliului Federației, a cerut oficial transformarea Ucrainei într-o „zonă tampon vastă”, o enclavă controlată de Rusia, cu un guvern obedient și o capacitate militară limitată.
Bloggerii afiliați Kremlinului au mers chiar mai departe, sugerând ca „statul rezidual ucrainean” să fie redus la o mică regiune în jurul orașului Liov – o idee ce reflectă viziunea vicepreședintelui Consiliului de Securitate, Dmitri Medvedev.
Rusia încearcă să transforme un eșec militar într-o oportunitate propagandistică, folosindu-se de atacurile ucrainene asupra infrastructurii nucleare pentru a relua amenințările cu folosirea armelor de distrugere în masă. În același timp, criticile interne tot mai vocale și incapacitatea de a proteja activele strategice sugerează tensiuni și slăbiciuni în interiorul complexului militar rus.
