Cum se face școală în teritoriile ocupate din Ucraina: „Soția ținea cursul online, soțul stătea de pază la fereastră, s-o anunțe dacă vin rușii”

Mii de profesori și de elevi care trăiesc sub ocupație se confruntă cu presiuni pentru a trece la învățământul rusesc. Pentru cei care se împotrivesc, cursurile sunt o provocare și vin cu riscuri uriașe, scrie Politico.

Cum se face școală în teritoriile ocupate din Ucraina: „Soția ținea cursul online, soțul stătea de pază la fereastră, s-o anunțe dacă vin rușii”

Când rușii au venit prima dată la școala unde Larysa preda istoria, în sud-estul Ucrainei, au cerut toate manualele de istorie și de limbă ucraineană. Directorul instituției a refuzat să le predea.

Școala s-a închis, iar când s-a redeschis, la 1 septembrie, în noul an școlar, a intrat direct în sistem online. Mai avea 80% din 700 de elevi, cu peste jumătate dintre ei în orașul ocupat Berdiansk din regiunea Zaporojie. Restul de 20% plecaseră cu familiile spre zone din Ucraina neocupate de ruși. La fel ca Larysa, care a părăsit în aprilie regiunea, mutându-se la Odesa.

Larysa a povestit cât de greu – și de riscant – este să predai în ucraineană și după manuale ucrainene în zonele ocupate de ruși.

„Unii copii merg la școala rusă și își fac temele cu noi, online”, a spus ea. „Facem tot ce putem pentru a lucra «incognito». Am șters toate listele electronice, nu am pus niciodată fotografii sau capturi de ecran și nu am scris nume”, a mărturisit profesoara.

Larysa nu și-a dat numele de familie și nici nu a dezvăluit numele școlii la care predă, din motive de securitate. Jumătate dintre colegii ei încă se află pe teritoriul ocupat, unde continuă să predea online. Dacă sunt prinși de ruși, riscă să fie încarcerați. Doi dintre ei au fost deja reținuți și apoi eliberați în septembrie.

„Profesorii din teritoriile ocupate țin cursurile efectiv în teroare. Unii au fost salvați la limită doar pentru că cineva «ținea de șase»”, spune Larysa, dând și un exemplu în acest sens: „Soția preda lecția, iar soțul ei stătea de pază la fereastră, să anunțe dacă vin rușii. Așa au avut timp să ascundă totul înainte ca ei să ajungă”.

„Acești copii au fost transformați în ruși”

Peninsula Crimeea, aflată sub controlul rușilor de mai bine de opt ani, este un bun exemplu al modului în care educația rusă în teritoriile ocupate urmărește să șteargă identitatea ucraineană și să-i militarizeze pe copii, scrie Politico.

În lecțiile de istorie predate acolo, profesorii susțin că Ucraina a făcut întotdeauna parte din Rusia.

Cursurile de cadeți susținute de armată și orele sponsorizate de agențiile de aplicare a legii le sunt ținute copiilor de la șase ani, spune Maria Sulyanina, de la Grupul pentru drepturile omului din Crimeea.

„Vedem cum acești copii, care erau mici când a început ocupația, au fost transformați, după opt ani, în ruși”, explică ea.

În restul Ucrainei, autoritățile din educație au făcut tot posibilul pentru a se îndepărta de sistemul de învățământ moștenit de la Uniunea Sovietică. Guvernul ucrainean a reintrodus limba rusă la predarea limbilor străine, a mutat literatura rusă în cadrul studierii literaturii universale și a revizuit cursurile de istorie pentru a include evenimente precum Holodomorul, foametea cauzată de sovietici în anii 1930 care a ucis milioane de ucraineni și care este încă negată în mare parte în Rusia.

Însă în zonele ocupate de ruși din februarie 2022 încoace se fac presiuni pentru reintroducea predării în rusă.

Începând din septembrie, părinții din teritoriile recent ocupate primesc o plată unică de 10.000 de ruble (aproximativ 145 de euro) pentru a-și trimite copiii la școala rusă, plus 4.000 de ruble pe lună dacă copiii rămân acolo.

O parte acceptă. Însă sunt și multe familii care nu renunță la o educație ucraineană pentru copiii lor, iar profesorii continuă să predea, cu toate riscurile.

Războiul a făcut însă ca educația ucraineană să fie extrem de fragilă, constată Politico.

În octombrie anul trecut, aproximativ 1.300 de școli din Ucraina se aflau pe teritoriile ocupate de Rusia. Profesorii au fost luați în vizor pentru colaborare și au fost reținuți, amenințați și maltratați. Personalul didactic a fost trimis în Rusia sau în Crimeea ocupată de ruși pentru a se recalifica în sistemul de învățământ rusesc. Li s-a spus că vor fi înlocuiți cu profesori din Rusia, dacă refuză să lucreze.

sursa

Criză de bucătari în grădinițele din Chișinău: O directoare gătește bucate pentru copii

Grădinițele din Capitală se confruntă cu o lipsă acută de angajați în bucătării. Cel puțin 80 de funcții sunt vacante în acest moment, iar la unele instituții lucrează și câte o singură persoană, scie tv8.md

Gradinita Paradisul Prichindeilor - bucatarie

Pentru ca mesele copiilor să fie servite la timp, la grădinița numărul 56 din Capitală și directoarea îmbracă uneori șorțul de bucătar. Managerii instituțiilor preșcolare spun că tinerii bucătari nu vor să lucreze în grădinițe din cauza salariului prea mic.

„Nu-i așa de greu. Pur și simplu la prima vedere îți pare că nu o să reușesc. Dar de fapt reușești, dacă îți programezi. Ce trebuie mai repede, pui mai înainte. Așa se face. Mie de-o pildă îmi este ușor deja”.

O doamnă are vârsta de 72 de ani și este singura bucătăreasă de la grădinița cu numărul 56 din sectorul Râșcani, unde sunt înscriși aproximativ 100 de copii. 

Din experiența sa de peste 34 de ani în cantina grădiniței spune că, de fapt, doar la prima vedere munca pare grea. 

Cu timpul te obișnuiești cu volumul mare de lucru. Femeia abia așteaptă să mai vină și angajați tineri. La fel, ca și directoarea instituției care este și ea de ajutor la bucătărie.

„Și de mine, și de magazineră, și de asistenta medicală. Cine vine primul, acela pune pestelca și trece la bucătărie. Altfel nu ne descurcăm. Cu un singur bucătar funcționăm deja de opt ani, ne descurcăm foarte greu. Nu vin pentru că salariile nu sunt absolut motivante”, a declarat directoarea grădiniței nr. 56, Elena Rusu.

Situația este și mai complicată la grădinița cu numărul 174 din sectorul Centru, unde zilnic cu trei mese principale și două gustări trebuie să fie hrăniți peste 230 de copii. La bucătărie este doar o singură persoană, deși ar trebui să fie trei. Din luna noiembrie nu se mai găsesc oameni dornici de a lucra.

„Ținem cont și de faptul că el vine la muncă la ora șase dimineața. Lucru bucătarului este specific. El trebuie să vină dimineața, ca la ora 08:30 deja pe masa copilului să fie pregătit dejunul calitativ și gustos”, a menționat directoarea grădiniței nr.174, Ludmila Garștea.

Conform datelor pe care ni le-a oferit Direcția municipală de Educație, în prezent, grădinițele din Chișinău au nevoie de 39 de bucătari și ajutori de bucătar, dar și de 33 de persoane care să spele vesela. 

Cel mai mare deficit de bucătari se atestă în sectorul Râșcani. Urmat de sectoarele Ciocana și Buiucani, unde sunt vacante nouă locuri pentru gătit și circa 12 pentru spălat vasele. În sectorul Centru sunt libere 12 funcții. Situația este mai bună la Botanica, unde nu se ajung patru bucătari și cinci persoane la spălat vesela.

O altă parte a problemei este că 70 la sută din personalul deja angajat are vârsta mai mare 60 de ani, adică sunt pensionari. Șeful adjunct de la direcția Educație spune că problema principală este salariul mult prea mic, care nu atrage tineri din domeniu. Mai exact, un angajat la cantinele din grădinițe primește între 2200 și 3500 de lei pe lună.

„- Ca și soluție suplimentară ar fi un salariu mult mai mare pentru această categorie de angajați. În caz contrar în câțiva ani practic vom rămâne fără angajați în cadrul blocurilor alimentare.
 – Ați făcut astfel de solicitări la Guvern?
 – Noi am făcut solicitări de modificare a legii 270, care ne interzice să achităm din bugetul primăriei salarii suplimentare pentru angajați din blocurile alimentare”, a vorbit șeful adjunct direcția Educație, Andrei Păvăloi.

Păvăloi nu a putut să ne spună dacă a primit răspuns din partea autorităților centrale. Am cerut mai multe detalii de la Ministerul Educației, dar ni s-a spus că vor reveni mai târziu cu un comentariu. 

Adresarea PAS către Ceban: „Ion, nu pune mâna pe robinete și nu lipsi chișinăuienii de apă”

„Ion, nu pune mâna pe robinete și nu lipsi chișinăuienii de apă. În 3 ani de mandat Ion Ceban a băgat în datorii S.A. Apă-Canal și a dat-o în bară cu majorarea ilegală a tarifului pentru apă și canalizare, iar acum vrea să lipsească chișinăuienii de apă” este mesajul cu care se adresează partidul politic PAS către Ion Ceban.

De asemenea PAS îl învinuiește pe politician că a angajat în cadrul Întreprinderii „Apă-Canal”, persoane care îi sunt favorabile să fie în componenta acesteia „Ion Ceban și-a angajat nănașul și o persoană apropiată de la PSRM, fostul deputat Oleg Lipschi în funcție de director. Pentru a face ce vrea și pentru a nu fi monitorizată activitatea întreprinderii, acesta a scos din consiliul de administrare consilierii municipali PAS când au început a bate alarma despre ilegalitățile din întreprindere”, afirmă Dumitru Ivanov, consilier municipal PAS, conform zugo.md.

Amintim că, premier Energy a a anunțat pe data de 26 ianuarie ca urmează deconectarea instalațiilor de alimentare cu energie electrică ale SA „Apă-Canal Chișinău”. Motivul invocat a fost datoria în creștere, neachitată de întreprindere. Totuși, mai târziu, decizia a fost schimbată, ÎCS „Premier Energyˮ SRL anunțând că a decis amânarea deciziei până la data de 1 februarie 2023.

Nemulțumiți de cele întâmplate, partidul a postat vineri, 26 decembrie o declarație video:

Publicaţia online independentă Meduza, declarată „organizație indezirabilă” în Rusia

Autorităţile ruse au interzis joi de facto site-ul de ştiri Meduza prin clasificarea ca „organizaţie indezirabilă”, transmit Reuters şi AFP, citat de Agerpres.

Russia launches criminal probes on prominent Kremlin critics | PBS NewsHour

În urma deciziei anunţate de procuratura generală a Rusiei, este interzisă funcţionarea pe teritoriul ţării a site-ului gestionat din Letonia. Jurnaliştii care scriu pentru Meduza pot fi condamnaţi la pedepse cu închisoarea de până la patru ani, iar organizatorii – până la şase ani. Cetăţenilor ruşi le este interzis să colaboreze cu publicaţia sau cu jurnaliştii acesteia.

Procuratura a explicat că activitatea site-ului „reprezintă o ameninţare la adresa ordinii constituţionale şi a securităţii Rusiei„.

Meduza, lansată ca publicaţie în limba rusă în martie 2014 în Letonia, pentru a evita cenzura din Rusia, fusese deja clasificată ca „agent străin” de ministerul justiţiei de la Moscova încă din aprilie 2021.

La scurt timp după ce armata rusă a invadat Ucraina, în februarie anul trecut, parlamentul Rusiei a adoptat legi care pedepsesc cu închisoarea „discreditarea” armatei şi răspândirea de „informaţii intenţionat false” despre aceasta; maximele prevăzute sunt de cinci ani de detenţie pentru prima infracţiune, respectiv 15 pentru cea de-a doua.

Kremlinul duce însă de mai mulţi ani o campanie de reprimare a presei independente şi de blocare a accesului ruşilor la informaţii din media neagreate. Ceea ce s-a întâmplat după începutul războiului a fost doar o escaladare a acestei tendinţe, apreciază Reuters.

Printre cele peste 50 de organizaţii care se află în prezent pe lista celor „indezirabile” mai figurează şi alte publicaţii de investigaţie, cum ar fi iStories, Proekt sau Bellingcat – aceasta din urmă, cu sediul în Olanda.

Evgheni Prigojin, şeful grupării de mercenari Wagner, a cerut interzicerea site-ului Meduza prin această procedură încă din iulie anul trecut.

Meduza nu a reacţionat deocamdată la interdicţie, însă unele personalităţi din opoziţie au criticat deja în mediile sociale decizia autorităţilor. Ruslan Şaveddinov, aliat al disidentului Aleksei Navalnîi, a scris pe Twitter că „organizaţie indezirabilă este mâna de oameni care au acaparat puterea în Rusia„.

Un politician din Sankt Petersburg, pus sub acuzare pentru „discreditarea armatei ruse” după ce a cerut anchetarea masacrului de la Bucha
Articolul anterior
Alertă cu bombă la bordul unui avion din Rusia cu 244 de pasageri
Articolul următor