Curtea Constituțională a anulat statutul special al limbii ruse pe teritoriul Republicii Moldova. Explicația Domnicăi Manole, președinta CC

Curtea Constituțională (CC) a anulat, astăzi, statutul special al limbii ruse pe teritoriul Republicii Moldova. În context, Președinta Curții Constituționale Domnica Manole a venit cu explicații, relatând în cadrul unui briefing de presă care au fost motivele ce au stat la baza deciziei.

Unul dintre aspectele luate în considerație de către CC sunt datele statistice pe care Curtea le-a utilizat în scopul soluționării cauzei, și anume cele referitoare la structura populației după limba maternă, colectate la Recensământul populației și al locuințelor din anul 2014, adică ultimele date statistice disponibile.

Potrivit datelor, limba română (inclusiv termenul ,,moldovenească”) este limba maternă a cel puțin 77,86 % din cetățenii Republicii Moldova. Doar 9,39% dintre cetățenii Republicii au declarat că limba rusă este limba lor maternă. Pe lângă limba rusă, în Moldova mai există și alte etnii minoritare: limba găgăuză este limba maternă a cel puțin 4,08 % din cetățeni, limba ucraineană este limba maternă a cel puțin 3,82 % din cetățeni, iar limba bulgară este limba maternă a cel puțin 1,48 % din cetățeni. 

Curtea a mai observat că ponderea limbii ucrainene în profil teritorial este mai mare decât ponderea limbii ruse în nouă raioane. În afară de aceste raioane, diferența dintre ponderile limbii ruse și a celei ucrainene nu este mai mare de 2 % în 15 raioane din cele 32. 

Mai jos, întregul discurs al Domnicăi Manole.

„Stimați cetățeni,

Stimați reprezentanți ai media, 

Astăzi, Curtea Constituțională și-a exercitat controlul asupra Legii cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova. Curtea a fost sesizată de câțiva deputați din Parlamentul Republicii Moldova. 

Trebuie menționat că, în Republica Moldova, conținutul unei asemenea legi a constituit și constituie o chestiune complexă și sensibilă, care a fost transformată periodic în subiect politic. 

Totuși, Curtea este în afara oricărei dezbateri politico-electorale. Una din funcțiile ei principale, stabilite în articolul 134 din Constituție, este garantarea supremației Constituției. Din acest motiv, subliniez că orice hotărâre a Curții Constituționale trebuie analizată în special prin prisma argumentelor pe care le oferă, fără ură și părtinire și fără prejudecăți. 

După cum știți, pe 16 decembrie 2020, Parlamentul a adoptat Legea cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova. 

Procedând la efectuarea controlului acestei Legi, Curtea s-a raportat, în primul rând, la articolul 13 din Constituție. Potrivit acestui articol, în interpretarea Hotărârii Curții Constituționale nr. 36 din 5 decembrie 2013, limba de stat a Republicii Moldova este limba română. Cel de-al doilea alineat al său prevede că statul recunoaşte şi protejează dreptul la păstrarea, la dezvoltarea şi la funcţionarea limbii ruse şi a altor limbi vorbite pe teritoriul ţării. Menționarea limbii ruse are, în acest text constituțional, un caracter exemplificativ și nu îi conferă acestei limbi un statut deosebit de cel al altor limbi minoritare vorbite pe teritoriul țării (ucraineană, găgăuză, bulgară, romani etc.). 

Așadar, din articolul 13 din Constituție se poate deduce că acesta recunoaște și protejează două valori: (i) caracterul oficial al limbii române ca limbă de stat și (ii) dreptul la păstrarea, dezvoltarea și funcționarea altor limbi vorbite pe teritoriul țării. 

Datele statistice pe care Curtea le-a utilizat în scopul soluționării cauzei din fața sa au fost cele referitoare la structura populației după limba maternă și cele referitoare la structura populației după limba maternă în profil teritorial, colectate la Recensământul populației și al locuințelor din anul 2014, adică ultimele date statistice disponibile. Curtea a utilizat aceste statistici, nu statisticile referitoare la limba vorbită de obicei, pentru că și-a raportat analiza la drepturile persoanelor aparţinând minorităţilor etnice. Curtea a reținut că obligația impusă statului prin articolul 13 alin. (2) din Constituție de a recunoaște și de a proteja dreptul la păstrarea, la dezvoltarea și la funcționarea altor limbi vorbite pe teritoriul țării are în vedere limbile materne ale cetățenilor ei, nu limbile vorbite de obicei de cetățeni

Pornind de la premisa că glotonimul „română” include termenul „moldovenească”, în Republica Moldova limba română este limba maternă a cel puțin 77,86 % din cetățenii Republicii Moldova. Limba rusă este limba maternă a cel puțin 9,39 % din cetățenii Republicii Moldova, limba găgăuză este limba maternă a cel puțin 4,08 % din cetățeni, limba ucraineană este limba maternă a cel puțin 3,82 % din cetățeni, iar limba bulgară este limba maternă a cel puțin 1,48 % din cetățeni

Curtea a mai observat că ponderea limbii ucrainene în profil teritorial este mai mare decât ponderea limbii ruse în nouă raioane. În afară de aceste raioane, diferența dintre ponderile limbii ruse și a celei ucrainene nu este mai mare de 2 % în 15 raioane din cele 32

Curtea a verificat, în baza articolului 13 din Constituție: (a) dacă există un echilibru între limba română, limba de stat a Republicii Moldova, și limba rusă, limbă a unei minorități etnice; și (b) care este poziția legală a altor limbi ale minorităților etnice din Republica Moldova, având în vedere garanțiile constituționale.  

Scopul urmărit prin reglementarea articolelor 10 și 13 în Constituție se explică prin necesitatea de a garanta identitatea și unitatea poporului Republicii Moldova. Limba de stat este considerată, sub acest aspect, ca având o valoare constituțională, de simbol al unității poporului, fiindparte integrantă a identității constituționale a Republicii Moldova

Protecția și instituirea unei limbi de stat urmărește să răspundă nevoii identitare a majorității cetățenilor statului și urmărește stabilirea unei limbi care să asigure comunicarea dintre diferitele părți ale populației în toate domeniile vieții și pe întreg teritoriul statului. Posibilitatea cetățenilor de a utiliza limba oficială în întreaga țară poate urmări, deopotrivă, evitarea unei discriminări a acestora în exercitarea drepturilor lor, în regiunile în care persoanele care aparțin minorităților etnice dețin o poziție majoritară. Protecția și promovarea limbii oficiale a statului mai urmărește realizarea coeziunii sociale și integrarea minorităților etnice și contribuie la evitarea situațiilor în care persoanele aparținând minorităților etnice sunt limitate în arii geografice precise, unde le este vorbită limba, fapt care îi poate împiedica să circule sau să se stabilească oriunde pe teritoriul statului lor, pentru a se dezvolta pe plan profesional sau personal. 

În același timp, Curtea a reținut că nici limba de stat, nici limbile minorităților nu trebuie prejudiciate prin politici lingvistice neglijente. Curtea a observat că echilibrul dintre interesele protecției limbii române ca limbă de stat și protecției limbilor minorităților etnice nu este asigurat de prevederile Legii contestate. 

Astfel, articolul 2 al Legii îi conferă limbii ruse un statut privilegiat în raport cu alte limbi ale minorităților etnice în Republica Moldova, statut care nu decurge din Constituție. Așa cum a observat Curtea din datele colectate în contextul Recensământului din 2014, există raioane în care limba ucraineană, de exemplu, are o pondere mai mare decât limba rusă. Din aceleași date, se poate observa că în unele raioane limba rusă are o pondere mică, de nici 3 %. Cu toate acestea, fiind ridicată la nivel de limbă de comunicare interetnică, limba rusă, limbă a unei minorități etnice, dobândește alături de limba română un statut cvasioficial. 

În termeni formali, unele articole din Legea contestată subliniază rolul dominant al limbii ruse pe întreg teritoriul Republicii Moldova în raport cu limbile altor minorități etnice, fără să distingă între raioanele în care ponderea ei este neînsemnată și raioanele în care ponderea ei este semnificativă, pentru a fi instituite obligații legale atât de stricte.

Curtea a reținut că articolul 13 din Constituție recunoaște doar o singură limbă de stat și nu conține sintagma limbă de comunicare interetnică”.Statutul constituțional al limbii de stat implică funcția limbii de stat de a fi limba de comunicare între toți cetățenii Republicii Moldova, indiferent de originea lor etnică. În acest sens, articolul 10 alin. (1) din Constituție prevede că statul are ca fundament unitatea poporului Republicii Moldova, care este patria comună şi indivizibilă a tuturor cetăţenilor săi. În pofida acestui fapt, Legea contestată îi acordă limbii ruse un statut similar cu cel al limbii române. Acest statut se observă din articolul 2 alin. (2) din Lege, care menționează că limba rusă este limbă de comunicare interetnică pe teritoriul Republicii Moldova, folosindu-se la același nivel cu limba de stat.

Așadar, tratamentul preferențial al limbii ruse în comparație cu celelalte limbi ale minorităților etnice, prin poziționarea ei la nivelul limbii de stat, contravine articolului 13 din Constituție. Acest tratament nu este conform cu principiile enunțate de Preambulul Constituției și face ca prescripția articolului 10 alin. (2) din Constituție să fie golită de substanță în privința celorlalte minorități etnice care vorbesc o altă limbă decât limba rusă. 

Curtea a reținut că în vederea asigurării aplicării prevederilor Legii contestate autoritățile statului trebuiau să aloce mijloace financiare suplimentare, care, la data adoptării Legii, nu au fost estimate,pentru traducerea actelor oficiale ale organelor puterii de stat și ale administrației publice, pentru traducerea denumirilor instituțiilor publice, pentru pregătirea înscrisurilor de pe plăcile cu denumirea autorităților publice, pentru traducerea denumirii mărfurilor, a instrucțiunilor, precum și a oricărei alte informații vizuale referitoare la mărfurile fabricate în Republica Moldova, pentru instruirea funcționarilor în sensul cunoașterii limbii ruse, pentru angajarea și remunerarea traducătorilor ș.a. 

În conformitate cu prevederile articolului 131 alineatele (4) și (6) din Constituție, orice propunere legislativă care atrage majorarea cheltuielilor bugetare poate fi adoptată numai după ce este acceptată de Guvern și nici o cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanţare. 

Pentru că avizul Guvernului lipsește, Curtea a constatat încălcarea articolelor 6 și 131 din Constituție. 

În consecință, Curtea a declarat neconstituțională Legea cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova.”

sursa: www.stiri.md

Înmormântare de lux la Iași. Cavoul a costat o avere, iar autoritățile au trebuiat să ia măsuri speciale

Sicriul cu trupul lui Costel Corduneanu a fost depus la un local de lux din Iași. Familia a decis ca acesta să rămână închis pe parcursul priveghiului. Apropiații și-au motivat această hotărâre, precizând că boala și-a pus amprenta asupra fostului luptător, scrie evz.ro.

Costel Corduneanu, înmormântare de lux la Iași

Apropiații lui Costel Corduneanu a decis să păstreze sicriul închis pe durata priveghiului. Astfel, cei care au mers la localul de la marginea Iașiului pentru a-și lua rămas bun de la fostul luptător nu l-au putut vedea pentru ultima dată.

Rudele spun că trupul său a fost măcinat de boală și își doresc ca acesta să rămână în amintirea oamenilor cu o altă imagine.

Priveghi de lux

În memoria acestuia, familia a organizat un priveghide lux, la care au luat parte cei mai cunoscuți maneliști din România. De asemenea, aceștia vor cânta la căpătâiul lui Costel Corduneanu și în această seară, ultima de priveghi.

Înmormântarea fostului luptător va avea loc mâine. Pe lângă priveghi, familia s-a ocupat de toate detaliile legate de înmormântare. Sicriul va fi depus într-un cavou impunător din marmură neagră, care ar fi costat câteva mii de euro.

Pe crucea care va fi pusă la mormântul acestuia a fost scris mesajul: „Nu te vom uita niciodată, Legenda noastră!”.

Măsurile luate de autorități pentru înmormântarea lui Costel Corduneanu

Oamenii legii au măsuri suplimentare pentru siguranța publică, având în vedere că la înmormântare vor lua parte capi ai lumii interlope. Pe parcursul funeraliilor, polițiștii și jandarmii vor  fi prezenți pe străzile din Iași.

„În cadrul activităților curente desfășurate la nivelul Inspectoratului de Poliție Județean Iași se vor dispune măsuri legale pentru menținerea unui climat de ordine și siguranță publică corespunzător. În acest sens, dispozitivul de ordine și siguranță publică va fi adaptat situației operative din teren și va acționa în dinamică, conform competențelor legale”, au precizat reprezentanții Inspectoratului de Poliție Județean Iași.

Forme de cancer care pot fi depistate din timp. Care sunt simptomele

A avea cancer nu înseamnă neapărat o condamnare la moarte. De regulă, medicul pune diagnosticul crunt doar după apariția primelor simptome, după ce boala s-a răspândit în corp sau tumora a crescut astfel încât să poată fi detectată la testele imagistice.

Cum se manifestă diferitele forme de cancer

Cu toate acestea sumt mai multe forme de cancer care pot fi diagnosticate înainte de primele simptome. Evident șansele de supraviețuire cresc pe măsură ce boala este diagnosticată încă din stadii incipiente.

Sunt câteva forme de cancer de piele pe care medicul le poate depista cu ochiul liber, dar diagnosticul îl pune doar după biopsie. Din păcate, boala poate recidiva, iar tumora crește nedetectată chiar și zece ani. Cazul Ronei Hartner este cât se poate de elocvent.

În stadiul incipient, cancerul nu se manifestă în vreun fel anume, încă un motiv în plus pentru pacienți să respecte indicațiile medicului și să se prezinte regulat la cabinet pentru controalele periodice. Formele de cancer  simptomatic sunt formele care se manifestă prin simptome evidente și care trebuie diagnosticate din timp pentru ca tratamentul să aibă efect.

Simptomele diferă în funcție de tipul și stadiul bolii. De exempu, cancerul vezicii urinare se manifestă prin urinare cu sânge, în timp ce migrenele teribile constante pot indica prezența unui cancer cerebral

Simptomele se dezvoltă odată cu tumora sau masa canceroasă, care a crescut suficient de mult încât să împingă organele și țesutul. Acest lucru impică o durere insuportabilă pentru pacient și totodată schimbă modul cum acționează organele din apropierea tumorii. Ca în cazul tumorii cereblare care pune presiune asupra efectului, iar pacientul ajunge să-și piardă vederea.

Alte forme de cancer, cum sunt cele hepatice sau pancreatice sunt în mișcare constantă. Pe când cancerul prostatic se manifest și dezvoltă lent. De atlfel, una din cauzele pentru care pacienții în vârstă refuză să mai urmeze tratamentul pentru că riscă să moară din alte cauze.

Forme de cancer pe care doctorii le pot diagnostica din timp

Sunt forme de cancer pe care doctoriile pot diagnotica înainte ca primele simptome să afecteze calitatea vieții pacientului. Și aici vorbim de afecțiunile canceroase care afectează prostata, sânii, colonul, rectul, uterinul sau piele. Afecțiuni care pot fi depistate la testele de rutină.

Istoricul medical, vârsta, sexul sau moștenirea genetică sunt factori indicatori care dictează când ar trebui să se înceapă screeningul și frecvența de asemenea. Semne care arată că trebuie să mergi la un control:

  • tuse cu sânge,
  • sânge în scaun sau urină,
  • nodul la sân, testicule, sub braț,
  • pierdere inexplicabilă, dar vizibilă în greutate,
  • durere inexplicabilă severă de cap, gât, piept, abdomen sau pelvis.
  • Aceste și alte semne și simptome vor fi evaluate.

Dacă vrei să abordezi un stil de viață sănătos, solicită o consultație gratuită cu un specialist care să te ajute să abordezi corect pașii. Nu ezita, accesează Centrul Onlin de Nutriție și Sport al Galinei Tomaș, din orice colț al lumii, pentru a găsi răspuns la orice întrebare și a primi ghidare corectă!

sursa

Un tânăr moldovean a murit în Franța, în urma unui accident de muncă. Familia cere ajutor

Un tânăr moldovean de 26 de ani a murit în urma unui tragic accident la locul de muncă în Franța. Cazul a avut loc pe 16 aprilie, scrie zugo.md

Anunțul a fost făcut de către prietenul lui Dan Buzdugan, Daniel Balan, într-un mesaj pe rețelele sociale.

„La data de 16 aprilie, hînceșteanul Dan Buzduganu, în vârstă de 26 de ani, a murit subit în  urma unui accident la locul de muncă. Pentru a-i repatria trupul neînsuflețit din Franța în Republica Moldova, este nevoie de o sumă mare de bani, sumă de care familia acestuia nu dispune. Orice mică donație, contează!”, se arată în mesajul prietenului tânărului.

Toți cei care vor să ajute familia lui Dan Buzdugan pot dona la următoarele date bancare:

Titular de cont: Bogdan Buzduganu

BIC: TRWIBEB1XXX

IBAN: BE47 9675 7960 5880

IBAN:FR35 3000 2006 0400 0001 9451 J18

Code B.I.C: CRLYFRPP

Olga Cojuhari

Cont Lire Sterline.

Daniel Balan

Codul băncii: 04-00-75

Număr cont: 62602888

16 persoane, răpuse de covid în 24 de ore. Un bărbat de 29 de ani este cea mai tânără victimă
Articolul anterior
Țările care vor să primească doar turiști vaccinați anti-Covid-19
Articolul următor