Curtea Constituțională, despre referendumul și alegerile în aceeași zi

22/03/2024

News

Curtea Constituțională a decis că sesizarea unor deputați privind controlul constituționalității unor prevederi din articolul 184 alin. (2) din Codul electoral, organizarea referendumului republican și a alegerilor parlamentare sau prezidențiale la aceeași dată, este inadmisibilă.

Decizia a fost luată de Înalta Curte pe data de 21 martie, iar sesizarea a fost depusă de către deputații Vladimir Voronin, Vlad Batrîncea și Diana Caraman, care au susținut că textul „decât dacă se desfășoară în aceeași zi cu alegerile parlamentare sau prezidențiale” din articolul 184 alin. (2) din Codul electoral vine în contradicție cu teza întâi din același alineat, care stabilește că referendumul republican nu poate avea loc cu 60 de zile înainte și la 60 de zile după ziua desfășurării alegerilor parlamentare sau prezidențiale, transmite Știri.md.

De asemenea, autorii sesizării au susținut că în Avizul nr. 1 din 22 septembrie 2014, Curtea Constituțională a precizat că dacă desfășurarea unui referendum este interzisă cu 60 de zile înainte și la 60 de zile după desfășurarea alegerilor, referendumul nu poate avea loc în ziua respectivă.

În jurisprudența sa, Curtea a notat că organizarea și desfășurarea concomitentă a mai multor scrutine reprezintă o practică uzuală în statele europene, existând numeroase exemple relevante.

De asemenea, Curtea Constituțională a menționat că rațiunea organizării în aceeași zi a alegerilor parlamentare și a referendumului ar putea fi determinată de necesitatea reducerii cheltuielilor, iar organizarea unui referendum concomitent cu alegerile poate să conducă la creșterea numărului de participanți la ambele scrutine. Prin urmare, având în vedere această jurisprudență, Curtea a respins argumentul autorilor sesizării care au afirmat existența unei ingerințe în articolul 38 din Constituție.

Autorii sesizării au susținut că Avizul nr. 1 din 22 septembrie 2014 și, în particular, §§ 102-104 din acesta, interzic organizarea concomitentă a referendumului cu alegerile prezidențiale.

Curtea Constituțională a notat că considerentele citate din Avizul nr. 1 din 22 septembrie 2014 reprezintă o interpretare a textului de lege pe care l-a considerat echivoc și față de care a formulat o adresă în vederea eliminării ambiguităților legale privind posibilitatea comasării alegerilor și referendumului.

Totodată, Curtea Constituțională a reținut că, ulterior adoptării Avizului nr. 1 din 22 septembrie 2014, legislatorul a stabilit în Codul electoral posibilitatea organizării referendumului și a alegerilor la aceeași dată. De asemenea, Curtea a subliniat raționamentele Hotărârii nr. 5 din 14 martie 2019, în care a constatat că organizarea concomitentă a referendumului cu alegerile este posibilă.

Mai mult, Curtea a subliniat că Codul bunelor practici în materie de referendum, revizuit de Comisia de la Veneția la 17-18 iunie 2022, nu exclude posibilitatea desfășurării alegerilor și a referendumului la aceeași dată.

Totuși, liniile directoare recomandă să nu se organizeze alegeri și referendumuri în aceeași zi, dacă referendumul vizează instituția care urmează a fi aleasă. În concluzie, Curtea a reținut caracterul nefondat al criticilor autorilor sesizării, declarând-o inadmisibilă.

De menționat că șeful statului, Maia Sandu, a inițiat referendumul privind aderarea R. Moldova la Uniunea Europeană în decembrie 2023. Președintele a spus că își dorește ca referendumul să aibă loc în aceeași zi cu alegerile prezidențiale, întrucât trebuie să avem o rată de participare cât mai înaltă la vot.

Curtea Constituțională a Republicii Moldova (CC) urmează să emită o hotărâre în acest sens. Tot atunci, în decembrie 2023, șeful statului a menționat că-și dorește un nou mandat de președinte pentru a contribui la agenda europeană a R. Moldova.

Pe data de 18 martie, Maia Sandu a cerut Parlamentului să inițieze procesul propriu-zis și să pornească activitățile pentru organizarea referendumului în această toamnă.

Dificultăţi de ultim moment în semnarea acordului dintre Ucraina şi SUA

Ucraina a declarat miercuri că este pe punctul de a semna un acord cu Statele Unite pe tema mineralelor, în mod iminent, după luni de negocieri uneori tensionate, dar o sursă familiarizată cu această chestiune a declarat că a apărut o piedică de ultim moment. Şi „Financial Times” a relatat că semnarea acordului-cadru privind utilizarea resurselor subsolului dintre Ucraina şi SUA este în pericol de a fi anulată în ultimul moment, deşi o delegaţie ucraineană era în drum spre Washington, transmite news.ro

Prim-ministrul Ucrainei a anunţat că prim-viceprim-ministrul Iulia Svîrîdenko este în drum spre Statele Unite pentru a semna acordul, care este esenţial pentru eforturile Kievului de a repara legăturile cu Donald Trump şi Casa Albă, în timp ce preşedintele american încearcă să asigure o soluţie de pace în războiul Rusiei din Ucraina.

Două surse au declarat pentru Reuters că semnarea ar putea avea loc mai târziu miercuri. Dar o sursă a declarat că SUA face presiuni asupra Ucrainei să semneze două documente suplimentare, precum şi acordul principal privind minereurile, în timp ce Kievul simte că nu este încă pregătit pentru aceasta. „Cine ştie – poate că astăzi vor lua (aceste) două documente şi le vor finaliza şi pe acestea”, a declarat sursa.

Un proiect al acordului privind principalele minerale, consultat de Reuters, arată că Ucraina a obţinut eliminarea oricărei cerinţe de a rambursa SUA pentru asistenţa militară acordată în trecut, lucru la care Ucraina se opusese cu fermitate.

Oficialii ucraineni speră că semnarea acordului promovat de Trump va contribui la întărirea sprijinului american – mai slab pentru Kiev de când a venit Donald Trump la putere – în războiul care durează de peste trei ani.

CE PREVEDE PROIECTUL DE ACORD

Proiectul de acord oferă Statelor Unite acces preferenţial la noi acorduri privind resursele naturale ucrainene, dar nu oferă automat Washingtonului o parte din bogăţiile minerale ale Ucrainei sau din infrastructura sa de gaze, se arată în proiectul văzut de Reuters.

„Într-adevăr, este un acord strategic, este un acord internaţional cu adevărat egal, bun, privind investiţiile comune în dezvoltarea şi redresarea Ucrainei”, a declarat prim-ministrul Denîs Şmîhal.

Proiectul prevede crearea unui fond comun SUA-Ucraina pentru reconstrucţie, care va primi 50% din profiturile şi redevenţele care revin statului ucrainean din noile permise de exploatare a resurselor naturale din Ucraina.

Proiectul nu precizează cum vor fi cheltuite veniturile fondului comun, cine beneficiază de acestea sau cine controlează deciziile privind cheltuielile.

Şmîhal a declarat în cadrul unor comentarii televizate că, odată ce acordul principal va fi semnat, cele două părţi vor conveni asupra altor două documente tehnice suplimentare care vor sublinia aspecte precum modul în care sunt acumulate fondurile. El a spus că Ucraina va păstra controlul asupra tuturor resurselor sale în cadrul acordului, în timp ce fondul va investi în dezvoltarea Ucrainei pentru o perioadă de 10 ani.

„Ucraina va aduce o contribuţie doar din noile licenţe, din noile redevenţe pe resursele minerale. Aceasta va fi contribuţia noastră, din care 50% va fi dată acestui fond”, a spus el.

Statele Unite ar putea utiliza viitoarea asistenţă militară acordată Ucrainei drept contribuţie la fond, a mai declarat Şmîhal, fără ca acordul să reflecte vreun ajutor militar anterior acordat ţării.

Cele două părţi au semnat un memorandum, publicat la 18 aprilie, ca un prim pas spre încheierea unui acord privind dezvoltarea resurselor minerale în Ucraina. În memorandum, acestea au afirmat că urmăresc să finalizeze discuţiile până la 26 aprilie şi să semneze acordul cât mai curând posibil.

Trump şi oficiali din administraţia sa au ameninţat luna aceasta că vor renunţa la eforturile de a negocia un acord de pace dacă nu vor exista semne clare de progres în curând.

Ucraina s-a bazat pe ajutorul militar din partea SUA, de la apărare aeriană la rachete cu rază lungă de acţiune, pentru a respinge atacul Rusiei de la invazia la scară largă a Moscovei în februarie 2022.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat în luna februarie a acestui an că ajutorul american reprezintă aproximativ 30% din armele şi echipamentele utilizate pentru apărarea ţării.

La 28 aprilie, Şmîhal a declarat că Kievul a obţinut ca ajutorul american acordat Kievului în trecut să nu fie luat în considerare ca parte a unui acord privind mineralele.

Aflat în vizită în SUA săptămâna trecută, Şmîhal s-a întâlnit cu secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, şi a anunţat „progrese bune” în privinţa acordului.Şmîhal a mai spus că Kievul a definit clar liniile roşii privind conformitatea acordului cu obligaţiile europene ale Ucrainei şi cu legislaţia ucraineană.

DIFICULTĂŢI DE ULTIM MOMENT

Potrivit Financial Times, care citează trei surse, în timp ce avionul în care se afla prim-viceprim-ministrul Ucrainei, Iulia Svîrîdenko, se îndrepta spre SUA, reprezentanţi ai secretarului Trezoreriei SUA i-au spus acesteia că trebuie „să fie pregătită să semneze toate acordurile sau să se întoarcă acasă”.

Americanii doresc ca ucrainenii să semneze miercuri atât acordul-cadru, cât şi un acord detaliat privind fondul de investiţii, care ar completa acordul privind mineralele, au declarat doi oficiali ucraineni pentru FT.O persoană familiarizată cu gândirea SUA a declarat miercuri că negocierile nu s-au încheiat deoarece Ucraina a încercat să revizuiască termenii conveniţi la sfârşitul săptămânii. Persoana respectivă a declarat că înalţii oficiali americani erau îngrijoraţi de faptul că acest lucru ar reduce transparenţa şi responsabilitatea, dar acordul ar putea fi totuşi semnat încă de miercuri, dacă Ucraina revine la termenii iniţiali.

„Statele Unite sunt hotărâte să încheie rapid acest acord vital şi să asigure o pace durabilă în Ucraina”, a declarat un purtător de cuvânt al Trezoreriei SUA.

Ucrainenii au declarat că versiunea SUA este inexactă şi că nu pot semna ambele documente miercuri, deoarece acordul privind fondul trebuie să fie ratificat de parlamentul ţării înainte de a putea fi semnat.Un oficial ucrainean implicat în discuţii şi-a exprimat frustrarea faţă de SUA, spunând că se teme că „ei nu vor fi mulţumiţi cu nimic”.

„Suntem pregătiţi să semnăm astăzi acordul-cadru”, a declarat oficialul, dar a adăugat că şansele erau puţin mai mari de „50-50”.

Deşi acordul-cadru nu oferă în mod explicit garanţii de securitate americane pentru Ucraina, oficialul a numit acordul drept „o expresie a unei alinieri strategice mai largi, pe termen lung şi o demonstraţie concretă a sprijinului Statelor Unite ale Americii pentru securitatea, prosperitatea, reconstrucţia şi integrarea Ucrainei în cadrele economice globale”.

„Credem că echipele au făcut o treabă bună, iar acordul este mult mai bun pentru ambele ţări”, a declarat unul dintre oficialii ucraineni familiarizaţi cu această chestiune.

Deputat în lacrimi la tribuna Parlamentului

Astăzi, la ședința Legislativului, în timpul adoptării Legii privind extinderea votului în diasporă, deputatul PAS Vasile Grădinaru a izbucnit în lacrimi.

În discurs acesta și-a amintit de fratele său plecat și a spus:„E foarte uşor să vorbeşti şi e foarte greu să faci. Anul 2001, în familia mea, fratele meu mijlociu pleca în afară. În 2002, acelaşi lucru. Deşi, în 2002, am absolvit Colegiul de Ecologie cu 9,8, riscam să ajung şi eu din urmă”.

În discursul său, deputatul PAS a menţionat că „votul în diasporă este o datorie morală față de oamenii care au ținut Moldova în viață atunci când alții o ruinau”.

Lovit mortal pe trecerea de pietoni. Unde a avut loc accidentul

Astăzi, în jurul orei 15:20, în satul Măgdăcești, raionul Criuleni, a avut loc un accident foarte grav în care un tânăr a fost lovit mortal chiar pe trecerea de pietoni.

Din informații preliminare se cunoaște că un microbuz, condus de un bărbat de 52 de ani, a tamponat un pieton. Şoferul care se deplasa din direcția Orhei-Chișinău nu s-a asigurat corespunzător și a lovit cu partea laterală stângă a vehiculului un băiat de 18 ani, originar din raionul Florești, în momentul în care acesta traversa regulamentar partea carosabilă pe trecerea de pietoni.

Din nefericire, în urma traumelor primite, tânărul a decedat pe loc, până la sosirea ambulanței.