Curtea Supremă de Justiție: CEC e obligată să deschidă mai multe secții de votare în diasporă

23/06/2021

News

Curtea Supremă de Justiție a respins recursul depus de Comisia Electorală Centrală care a contestat hotărârea Curții de Apel Chișinău privind constituirea secțiilor de votare în străinătate.

„Prima instanță corect a stabilit că Comisia Electorală Centrală cât și Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova, în detrimentul alegătorilor și a cerințelor legale imperative, au conlucrat în mod defectuos și, în consecință, nu au atins scopul urmărit, adică nu au identificat condițiile impuse de legiuitor pentru a fixa cu o precizie maximă numărul necesar de secții de votare în străinătate, pentru buna desfășurare a scrutinului parlamentar și asigurarea dreptului la vot prin crearea condițiilor decente pentru alegători, fără a ține cont de experiența negativă acumulată la alegerile precedente și fără a lua în mod serios situația pandemică, afectată de virusul COVID-19”, se menționează în hotărârea CSJ, transmite deschide.md.

Potrivit magistraților, CEC și-a depășit dreptul discreționar la luarea deciziei privind constituirea secțiilor de votare peste hotare „prin discrepanța” dintre propunerea Ministerului de Externe și cea aprobată de Comisia Electorală Centrală.

„Este neclară hotărârea Comisie Electorale Centrale care a aprobat inițial doar 139, ulterior modificând hotărârea nr. 4966 din 05 iunie 2021 și aprobând 146 de secții de votare, și din ce motiv nu a acceptat propunerea Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene, or numărul secțiilor de votare a fost redus considerabil.

Mai mult, din analiza înscrisurilor anexate la dosar, rezultă că propunerea Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene a fost luată după analiza minuțioasă a posibilităților reale și a proceselor de vot precedente”, precizează CSJ.

La fel, magistrații CSJ au criticat și argumentele Comisiei Electorale Centrale care au atras atenția asupra expirării termenului-limită de 35 de zile de la data alegerilor pentru constituirea secțiilor de votare în străinătate: „Acest termen a fost încălcat chiar de CEC prin hotărârea din 8 iunie 2021, deschizând suplimentar 7 secții de votare cu 32 de zile până la data alegerilor anticipate”.

CEC a contestat la Curtea Supremă de Justiție hotărârea Curții de Apel Chișinău prin care a fost anulată decizia Comisiei Electorale Centrale de constituire a 146 de secții de votare peste hotare pentru alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie.

Magistrații CA au obligat autoritatea electorală să aprobe deschiderea a nu mai puțin 190 de secții de votare.

Curtea Constituțională se va pronunța astăzi asupra inițiativei de revizuire a Constituției

Curtea Constituțională urmează să se pronunțe astăzi, la ora 14, privind propunerea majorității parlamentare de inițiere a referendumului republican de revizuire Constituției, transmite Radio Chișinău.

Potrivit proiectului, referendumul privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană urmează să aibă loc pe 20 octombrie. Întrebarea supusă referendumului va fi „Sunteți pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Eropeană?”, potrivit proiectului prezentat de grupul parlamentar PAS.

Constituția va fi completată cu un nou titlu: ”Integrarea în Uniunea Europeană”.

Prin acest proiect, deputații propun mai întâi de toate reconfirmarea identității europene a R. Moldova și declararea integrării în Uniunea Europeană drept obiectiv strategic.

În nota informativă a proiectului se subliniază că aspirațiile R. Moldova de a stabili relații politice, economice, culturale și în alte domenii de interes comun cu țările europene și orientarea spre spațiul valoric democratic european au fost consfințite încă în actul de constituire a statului – Declarația de independență a R. Moldova, adoptată în 1991.

Referendumul privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană a fost inițiat de Maia Sandu și se va desfășura odată cu alegerile prezidențiale. Două sondaje de opinie date publicității la sfârșitul lunii martie arată că aproximativ jumătate din cetățenii moldoveni care s-ar prezenta la urne ar vota pentru aderarea țării la Uniunea Europeană.

Doi magistrați, soț și soție, au depus jurământul solemn. Unde vor activa

În cadrul ședinței plenare a Consiliului Superior al Magistraturii din 15 aprilie 2024 în fața membrilor CSM au depus solemn jurământul magistraţii Alexandru Ciorba și Evelina Ciorba, care vor activa la Judecătoriile Cimișlia și Căușeni, respectiv, scrie unimedia.info.

Magistrații au fost numiți în funcție recent, prin Decretul Președintelui Republicii Moldova nr. 1399-IX din 11 aprilie 2024, până la atingerea plafonului de vârstă.

Judecătorii au jurat să respecte Constituţia şi legile ţării, drepturile şi libertăţile omului, să-și îndeplinească cu onoare, conştiinţă şi fără părtinire atribuţiile ce le revin. Depunerea jurământului a fost consemnată în procesul-verbal al ședinței plenare de Preşedintele ședinței Sergiu Caraman şi de judecătorii nou-numiți în funcție.

Conform prevederilor art. 12 din Legea privind statutul judecătorului, magistratul înainte de a începe exercitarea funcției este obligat să depună jurământul, deoarece actele efectuate de judecător înaintea depunerii jurământului se consideră nule.

Ceremonia de aprindere a Flăcării Olimpice are loc astăzi, în Grecia, ulterior va pleca spre Franţa

Ceremonia de Aprindere a Flăcării Olimpice va avea loc în Archaia Olympia, sanctuarul în care au avut loc Jocurile Olimpice Antice. În faţa Templului Herei, se va ridica un nou pod între Jocurile Antice şi cele Moderne, iar ceremonialul păstrează ritualul antic de aprindere a flăcării de la soare, scrie news.ro.

Marea Preoteasa, înconjurata de 20 de „vestale”, va adresa o rugăciune lui Apollo. „Apollo, Zeu al soarelui si al luminii, trimite razele tale si aprinde torţa sacră”.

Ceremonia va fi live pe Olympic Channel, marţi, de la ora 11.15

Grecul Stefanos Ntouskos, campion olimpic la canotaj în urmă cu trei ani la Tokyo, va fi primul purtător al torţei pentru Jocurile Olimpice de anul viitor, după ceremonia de aprindere a torţei, la Olympia.

Pe stadionul din Olympia, unde se desfăşurau Jocurile în antichitate, flacăra olimpică va fi aprinsă şi va începe o lungă ştafetă care o va duce la Paris, unde va lumina Jocurile Olimpice din 26 iulie până în 11 august. Flacăra va parcurge 11 zile în Grecia şi şapte zile pe anumite insule greceşti. Ultimul purtător al torţei pe pământ elen va fi Ioannis Fountoulis (35 de ani), medaliat cu argint la polo pe apă la Jocurile Olimpice din 2021.

Flacăra va pleca apoi spre Franţa la bordul navei Bélem, o navă cu trei catarge care datează de la sfârşitul secolului al XIX-lea. Ea va ajunge la Marsilia – oraşul care va găzdui probele de sailing din cadrul Jocurilor – de unde va pleca ştafeta franceză a torţei olimpice.

Conform armistiţiului olimpic, pe perioada Jocurilor Olimpice, armele trebuie să tacă.

În noiembrie 2023, Adunarea Generală ONU a lansat un apel oficial la armistiţiu pe durata Jocurilor Olimpice de vară de la Paris, în baza tradiţiei din Grecia antică de a renunţa la lupte pe durata competiţiei.

Armistiţiul olimpic grecesc, numit ekecheiria, s-a născut în secolul al optulea înaintea erei noastre, fiind reînnoit de Comitetul Internaţional Olimpic în 1992.

Jocurile Olimpice de la Paris încep la 26 iulie şi vor dura până la 11 august.