Bilanţul deceselor în urma cutremurului de magnitudine 7,7 care a lovit Myanmar vineri a crescut la 694 iar cel al răniților la 1.670, a anunţat sâmbătă junta militară a ţării, conform CNN, citat de hotnews.md
Cifrele se referă doar la regiunea Mandalay, situată în centrul ţării şi aproape de epicentrul seismului, notează News.ro.
Junta a mai declarat că 68 de persoane sunt date dispărute în regiunea Mandalay.14 replici
Cel puţin 14 replici au lovit Myanmar de la cutremurul de 7,7 magnitudine de vineri, arată o hartă interactivă de pe site-ul United States Geological Survey.
Majoritatea replicilor – care au avut loc pe parcursul mai multor ore după cutremurul principal, produs puţin după prânz, ora locală – au avut magnitudini cuprinse între 3 şi 5. Cea mai puternică a fost de 6,7 magnitudine şi s-a produs la aproximativ 10 minute după seismul principal.
Două dintre replici – una de 4,9 şi alta de 6,7 – au avut loc la aproximativ 32 de kilometri de Mandalay, al doilea cel mai mare oraş din Myanmar, care a suferit pagube semnificative.
Alte replici s-au răspândit spre nord şi sud de la epicentrul cutremurului principal, formând aproximativ o linie.
Seismul puternic s-a produs la o adâncime mică
Un cutremur cu magnitudinea de moment de 7,7, care s-a produs la numai 10 km adâncime, a lovit vineri centrul Myanmarului, fiind urmat la 12 minute de un alt seism, o replică, produsă la aceeaşi adâncime, care a avut magnitudinea de 6,4, potrivit USGS.
Seismul s-a resimţit puternic şi în ţările vecine, capitala Thailandei, Bangkok, fiind printre zonele afectate.
Adâncimea mică a acestui cutremur puternic este de natură să provoace pagube enorme, cu mai multe clădiri prăbuşite sau deteriorate, drumuri avariate şi rupte. Bilanţul victimelor este în creştere, cu decese raportate atât în Myanmar, cât şi în Thailanda.
Bill McGuire, profesor emerit specializat în evenimente geofizice şi climatice la University College London, spune că este foarte probabil ca, în general, calitatea construcţiilor să nu fie suficient de ridicată pentru a supravieţui acestui nivel de cutremur, iar numărul victimelor va creşte aproape sigur în mod semnificativ pe măsură ce se vor afla mai multe despre amploarea dezastrului.
Cutremurele se produc atunci când plăci uriaşe de rocă care alcătuiesc scoarţa terestră, cunoscute sub denumirea de plăci tectonice, se ciocnesc. Potrivit USGS, cutremurul din Myanmar s-a produs ca urmare a unei „falii de alunecare” între plăcile India şi Eurasia – ceea ce înseamnă că aceste două plăci tectonice s-au frecat lateral una de cealaltă.
Cutremurul a avut loc pe falia Sagaing, care marchează limita plăcii tectonice dintre placa indiană la vest şi placa eurasiatică la est. Placa indiană se deplasează spre nord de-a lungul faliei în comparaţie cu placa eurasiatică”, a explicat McGuire.
USGS spune că regiunea a fost afectată şi în trecut de mai multe cutremure de alunecare similare, şase cutremure cu magnitudinea 7 sau mai mare producându-se pe o rază de aproximativ 250 km de la epicentrul cutremurului actual, începând din 1900.
Ce arată magnitutdinea de moment a unui cutremur
Deşi mulţi oameni au auzit de scara Richter pentru a măsura dimensiunea unui cutremur, standardul actual este scara magnitudinii de moment folosită de USGS.
„Scara Richter este o scară veche dezvoltată pentru California. Este bună doar pentru cutremurele mai mici, dar nu este foarte bună pentru diferenţierea dimensiunilor şocurilor mai mari”, a explicat McGuire.
După cum se menţionează pe site-ul USGS, calculul magnitudinii momentului se bazează pe rezistenţa rocii în care a avut loc alunecarea, zona faliei care a alunecat şi distanţa pe care s-a deplasat falia.
„Astfel, un material stâncos mai puternic, o suprafaţă mai mare sau o mişcare mai mare în timpul unui cutremur vor contribui toate la producerea unei magnitudini mai mari”, arată USGS.
Cu toate acestea, la fel ca scara Richter, scara magnitudinii momentului este logaritmică, ceea ce înseamnă că, pe măsură ce magnitudinea creşte cu o unitate, gradul de zguduire a solului implicat creşte de 10 ori. (Pentru că este un logaritm, ca şi la scara Richter, vorbim de o valoare matematică şi de aceea nu este corect să se spună că un cutremur are „grade” – n.r.)
„Acesta este un cutremur major după orice standard, iar impactul său este cu mult mai grav din cauza faptului că a fost la adâncime mică – doar aproximativ 10 km. Dacă ar fi fost la 100 km adâncime, impactul ar fi fost mult mai mic, astfel încât adâncimea, precum şi dimensiunea, sunt esenţiale”, a explicat McGuire. Dar, a adăugat el, măsurătorile variază în funcţie de locaţiile reţelelor seismice utilizate.
Potrivit Centrului pentru Reţelele Seismologice din China, cutremurul din Myanmar a atins magnitudinea de 7,9, iar trepidaţiile au fost resimţite în provincia Yunnan din sud-vestul Chinei.Share
Donald Trump bate în retragere la întâlnirea cu Giorgia Meloni și se declară „100% sigur” că va ajunge la un acord cu UE
Președintele american Donald Trump, care a primit-o joi, la Casa Albă, pe șefa Guvernului italian Giorgia Meloni, s-a declarat „100% sigur” că va ajunge la un acord cu Uniunea Europeană (UE) pe tema taxelor vamale, relatează AFP.
„Nu vom avea probleme să ajungem la un acord cu UE pe tema tarifelor”, a spus Trump. Ba mai mult, președintele american a spus că este „100% sigur” în privința unui acord, dar a menționat că nu se grăbește. „Va fi o afacere corectă”, a spus el, sugerând că ar fi dispus la concesii.
„Toate țările, inclusiv China, își doresc o reuniune. Astăzi este locul Italiei”, a scris Trump pe Truth Social cu câteva ore înainte de întrevederea cu Meloni.
Președintele american susține că va încheia „un acord foarte bun” și cu China
Președintele american a mai spus că Statele Unite vor încheia „un acord foarte bun” și cu China.
Aceste declarații pot fi interpretate ca un semn că președintele american începe să bată în retragere după ce a amenințat întreaga lume cu tarife, inclusiv aliații, pe motiv că Statele Unite nu ar fi tratate în mod corect.
La rândul ei, Giorgia Meloni a caracterizat Statele Unite drept „un partener fiabil” sub administrația Trump.
Donald Trump și Giorgia Meloni s-au întâlnit într-un context complicat în relațiile dintre SUA și UE ca urmare a tarifelor anunțate de președintele american, suspendate între timp parțial pentru o perioadă de 90 de zile, cu excepția Chinei.
Șefa Guvernului italian vrea să găzduiască o reuniune Europa-SUA
În timpul unui prânz de lucru și unei întâlniri în Biroul Oval, cei doi lideri de stat au discutat despre tensiunile comerciale, războiul din Ucraina, NATO, creșterea cheltuielilor militare și cooperare în domenii precum energia și inteligența artificială, notează L’Echo.
Meloni s-a declarat convinsă că se poate ajunge la un acord între UE și Statele Unite și și-a manifestat disponibilitatea de a organiza o „reuniune” în Europa.
„Aș dori să-l invit pe președintele Trump să facă o vizită oficială în țara noastră și am dori să organizăm o reuniune cu Europa. Sunt sigură că se poate ajunge la un acord”, a spus șefa Guvernului italian.
Donald Trump pare să privilegieze relația cu Italia. De altfel, Giorgia Meloni a fost singurul lider de stat din UE invitat la învestirea celui de-al 47-lea președinte al Statelor Unite. Trump a descris-o pe Meloni ca fiind „fantastică”, afirmând despre ea că a luat Europa „cu asalt”. Și Meloni a apreciat relația pe care o are cu Trump, catalogând-o drept foarte puternică.
Administrația Trump laudă relația cu premierul italian
Înainte de întâlnirea Trump-Meloni din Biroul Oval, un oficial american de rang înalt a estimat, potrivit agenției de presă ANSA, preluată de Agerpres, că cei doi au o „relație foarte specială” și intenționează să colaboreze în chestiuni precum încheierea războiului din Ucraina.
Potrivit ANSA, Trump vede în Meloni un aliat apropiat care poate acționa ca intermediar între Washington și Europa pe fondul tensiunilor legate de tarife.
UE se confruntă cu taxe de 25% la oțelul, aluminiul și mașinile exportate în Statele Unite, precum și cu creșteri de tarife la aproape toate celelalte bunuri, în cadrul politicii lui Trump de a „lovi” în țările despre care susține că impun bariere ridicate pentru produsele americane, notează ANSA. Pentru a detensiona această situație, UE i-a propus lui Trump un acord istoric cu tarife „zero”.
Giorgia Meloni îl va primi vineri pe J.D. Vance
Întâlnirea din Biroul Oval are loc cu o zi înainte ca Meloni să-l găzduiască la Roma pe vicepreședintele J. D. Vance, discuții ce ar putea fi esențiale pentru a stabili dacă ea poate juca un rol de mediator între Statele Unite și Europa, subliniază ANSA.
În același timp, pe plan intern, premierul Italiei se confruntă cu presiuni pentru a proteja economia țării sale bazată pe export și care anul trecut a avut un excedent comercial de 40 de miliarde de euro cu Statele Unite.C
Donald Trump spune că așteaptă săptămâna aceasta un răspuns din partea Rusiei privind încetarea focului în Ucraina
Președintele american Donald Trump a declarat joi în cursul unei conferințe de presă cu premierul italian Giorgia Meloni că așteaptă săptămâna aceasta un răspuns din partea Rusiei privind încetarea focului în Ucraina, relatează Le Monde și Libertatea.
Termenul lui Trump expiră pe 30 aprilie
Întrebat despre termenul stabilit pentru Vladimir Putin ca să răspundă la propunerea de încetare a focului, Donald Trump a răspuns: „Îi vom auzi săptămâna aceasta, de fapt foarte curând”. „Dar vrem ca toate acestea (războiul din Ucraina – n.r.) să înceteze”, a adăugat el.
„Împreună, putem construi o pace justă și durabilă. Vă sprijinim eforturile, Donald”, a accentuat premierul italian.
Anterior, Donald Trump a amenințat Rusia cu sancțiuni împotriva întregului său sector petrolier dacă nu va accepta o încetare a focului în Ucraina. Președintele american a spus în repetate rânduri în perioada campaniei că va opri războiul în „24 de ore” odată cu revenirea sa la Casa Albă, dar acest termen a fost prelungit cu 100 de zile și expiră pe 30 aprilie.
Președintele american este de acord cu o „misiune de pace” în Ucraina
Întrebat despre planul franco-britanic privind mobilizarea unei forțe de reasigurare – descrisă de un jurnalist drept „misiune de pace” – în Ucraina, Donald Trump a declarat că „misiunile de pace îmi convin mereu”. „Sunt de acord cu misiunile de pace”, a insistat președintele american.
În ceea ce privește acordul privind resursele naturale ucrainene, președintele Statelor Unite a anunțat că va fi semnat în curând. „Avem un acord privind mineralele, care presupun că va fi semnat joi, joia viitoare, în curând”, a afirmat el.
Donald Trump nu comentează acuzațiile grave făcute de Volodimir Zelenski la adresa Chinei
Chestionat și asupra acuzației lansate de președintele ucrainean Volodimir Zelenski la adresa Chinei, și anume că „furnizează” arme Rusiei și o ajută să le producă, Donald Trump a spus că nu are niciun comentariu pe această temă: „Nu am nicio idee, este declarația lui, nu a mea”.
După ce a refuzat să condamne Rusia pentru atacul soldat cu moartea a 35 de civili la Sumî, în Duminica Floriilor, dar l-a criticat pe Zelenski pentru că a opus rezistență invaziei ruse, Trump a bătut în retragere și a declarat că „nu îl consideră vinovat” pe șeful statului ucrainean. „Nu îl blamez, (…) dar nu sunt un mare fan” al lui Zelenski, a precizat liderul republican de la Casa Albă.
Donald Trump anunță semnarea acordului SUA-Ucraina privind mineralele rare, cruciale pentru industriile tech și auto
Statele Unite și Ucraina vor semna un acord privind mineralele rare săptămâna viitoare, conform declarațiilor președintelui Donald Trump, citate de Bloomberg. Acest pas este văzut ca o încercare de a menține relațiile bune cu Kievul în timp ce Casa Albă încearcă să medieze un armistițiu cu Rusia, notează libertatea.ro
Întâlnindu-se cu prim-ministrul italian Giorgia Meloni la Casa Albă, Trump a afirmat: „Avem un acord privind mineralele care presupun că va fi semnat joi. Și presupun că vor respecta acordul”
Acest anunț readuce pe făgașul normal negocierile care eșuaseră anterior, după o dispută între Trump și președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Acordul se concentrează pe planurile post-conflict de exploatare a resurselor minerale ucrainene și reconstrucția infrastructurii țării.
În ultimul timp, Trump a oscilat între a blama Moscova și Kievul pentru continuarea conflictului început în 2022. El a solicitat un acord de dezvoltare comun SUA-Ucraina ca o compensație pentru ajutorul militar și financiar oferit de administrația Biden.
Conform surselor citate de Bloomberg, acordul ar oferi Statelor Unite drepturi prioritare asupra profiturilor dintr-un fond special de investiții pentru reconstrucție, controlat de Washington. Ucraina a încercat să negocieze condiții mai avantajoase, refuzând să considere ajutorul anterior al SUA drept datorie.
În urma negocierilor recente, administrația Trump și-a redus estimarea privind asistența acordată Ucrainei de la 300 de miliarde de dolari la aproximativ 100 de miliarde de dolari. Această cifră se apropie de estimarea Ucrainei de peste 90 de miliarde de dolari.
Sursa citată precizează că semnarea acestui acord ar putea marca un punct de cotitură în relațiile SUA-Ucraina și în eforturile de reconstrucție post-conflict.
China restricționează exportul de 7 metale rare esențiale
Totodată, China a suspendat exporturilor pentru o serie de minerale și magneți esențiali, afectând livrările globale către industrii-cheie precum auto, aerospațială, semiconductori și de apărare.
Pământurile rare, un grup de 17 elemente chimice, joacă un rol crucial în diverse industrii, de la tehnologie la apărare. China domină atât extracția, cât și procesarea acestor minerale vitale, transformându-le într-un instrument geopolitic puternic.
În contextul tensiunilor comerciale cu SUA, Beijing a adăugat recent șapte pământuri rare pe lista sa de control al exporturilor. Deși aceste elemente sunt relativ comune în scoarța terestră, concentrațiile exploatabile sunt rare, iar procesul de izolare a elementelor individuale este complex.
