9768810455

Pe 8 și 9 mai, Berlinul a interzis afișarea steagurilor rusești și ucrainene lângă monumentele memoriale din Treptow, Tiergarten și Schoenholzer Heide. Potrivit Bild, este interzisă purtarea de uniforme militare, medalii, simboluri V și Z, panglici de Sf. Gheorghe și o ținută care glorifica războiul de agresivitate împotriva Ucrainei.

De asemenea, poliția a interzis interpretarea și cântatul de muzică de marșuri în rusă/ucraineană, în special melodia „Священная война”.

„Dar mai presus de toate, steaguri cu referințe rusești sau ucrainene, din Belarus, Cecenia, precum și fotografii ale șefilor de stat respectivi, adică „Putin și Co”, scrie ziarul. Excepție fac steagurile de pe coroane și buchete, care vor fi așezate la memoriale. De asemenea, interdicțiile nu se aplică delegațiilor diplomatice și veteranilor celui de-al Doilea Război Mondial.

Angajații din sectorul bugetar vor avea o minivacanță de patru zile în contextul marcării zilei de 9 Mai, atunci când este sărbătorită Ziua Europei și Ziua Victoriei. Bugetarii vor reveni la muncă miercuri, 10 mai, transmite MOLDPRES.

Astfel, ziua de marți, 9 mai, este zi de sărbătoare nelucrătoare stabilită prin lege. În aceste condiții, Guvernul a decis ca și ziua de luni, 8 mai să fie liberă pentru bugetari. În schimb, aceștia vor trebui să vină la muncă sâmbătă, pe 13 mai.

Mulți dintre angajați vor putea profita de această minivacanță pentru a se odihni, a-și vizita rudele sau a petrece câteva zile libere peste hotare sau la pensiunile din țara noastră. Unele agenții au pregătit oferte speciale în acest sens.

Potrivit Codului Muncii, Guvernul este în drept să transfere zilele de lucru în alte zile, în scopul utilizării optime de către salariați a zilelor de repaus și de sărbătoare nelucrătoare.

Pe parcursul anului, angajații din Republica Moldova beneficiază de 13 zile de sărbătoare nelucrătoare stabilite prin lege.

Curtea Constituțională a respins ca inadmisibilă sesizarea deputaților Partidului politic Șor, prin care s-a solicitat controlul constituționalității hotărârii Parlamentului privind declararea vacanței unui mandat de deputat. Prin aceeași hotărâre, s-a constatat încetarea de drept a mandatului de deputat al lui Ilan Șor, transmite IPN.

Autorii consideră că Parlamentul a adoptat hotărârea contestată fără a avea vreo bază legală. De asemenea, autorii consideră că Parlamentul a aplicat în mod eronat hotărârea Curții Constituționale din 20 ianuarie 2015, în care s-a menționat că, în cazul condamnării pentru infracțiuni săvârșite cu intenție și/sau condamnării la închisoare prin hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă, deputatul se află în stare de ineligibilitate, fiind incompatibil cu calitatea de deputat, mandatul acestuia încetând de drept. De altfel, în privința lui Ilan Șor nu a fost pronunțată vreo hotărâre irevocabilă de condamnare, decizia Curții de Apel Chișinău având doar un caracter definitiv, putând fi contestată la Curtea Supremă de Justiție.

Deputații PPȘor mai spun că, prin decizia Curții de Apel nu i-a fost aplicată interdicția de a ocupa funcții publice sau de demnitate publică. În eventualitatea în care CSJ va casa hotărârea instanței de apel, mandatul său nu va putea fi restabilit. În acest sens, autorii consideră că se încalcă dreptul de acces liber la justiție și dreptul la o cale efectivă de atac.

În hotărârea sa de a respinge sesizarea, Curtea constată că unul din motivele de ineligibilitate pentru un deputat îl constituie condamnarea la închisoare prin hotărâre judecătorească definitivă, precum și existența antecedentelor penale nestinse pentru infracțiuni comise cu intenție. Potrivit Codului Penal, antecedentele penale reprezintă o stare juridică a persoanei, ce apare din momentul rămânerii definitive a sentinței de condamnare, generând consecințe de drept nefavorabile pentru condamnat până la momentul stingerii antecedentelor penale sau reabilitării. Prin urmare, Curtea nu a putut da curs argumentelor autorilor sesizării referitoare la faptul că hotărârea contestată a fost adoptată în lipsa unei baze legale.

De asemenea, Curtea nu a putut constata aplicabilitatea principiului constituțional al prezumției nevinovăției, dat fiind faptul că Parlamentul nu s-a pronunțat cu privire la vinovăția deputatului, ci doar a luat act de decizia Curții de Apel Chișinău din 13 aprilie 2023, pronunțată în privința deputatului Ilan Șor, prin care acesta a fost recunoscut vinovat

Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial.

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, din 21 iunie 2017, Ilan Șor a fost condamnat la șapte ani și șase luni de închisoare. La alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021, Ilan Șor a fost ales în calitate de deputat în Parlament. 

Ulterior, ca urmare a examinării apelurilor formulate împotriva sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, din 21 iunie 2017, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat pe 13 aprilie 2023, o decizie prin care politicianul fugar a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor de escrocherie și spălarea banilor în proporții deosebit de mari, fiind condamnat la pedeapsa închisorii pe un termen de 15 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.

Pe 27 aprilie, ca urmare a unei hotărâri adoptate de Parlament, liderul Partidului politic Șor, Ilan Șor, a rămas fără mandatul de deputat.