De ce Lituania nu îl iartă pe Gorbaciov: „Nu vom uita niciodată că armata sa a ucis civili pentru a prelungi ocupația regimului său în țara noastră”

Mihail Gorbaciov, ultimul lider al Uniunii Sovietice, a încetat din viață marți, la vârstă de 91 de ani. În contrast cu omagiile pozitive din partea liderilor occidentali, opinia publică lituaniană se situează în mare parte în afară „gorbomaniei”, scrie publicația lituaniană lrt.lt.

A murit Mihail Gorbaciov, ultimul lider al Uniunii Sovietice - ea.md

Ministrul de externe al țării, Gabrielius Landsbergis, a sintetizat miercuri într-un mesaj pe Twitter opinia să despre moștenirea lăsată de Gorbaciov. „Lituanienii nu îl vor glorifică pe Gorbaciov. Nu vom uită niciodată simplul fapt că armata să a ucis civili pentru a prelungi ocupația regimului sau în țară noastră. Soldații săi au tras asupra protestatarilor noștri neinarmati și i-au strivit sub tancurile sale. Așa ne vom aminti de el”, a postat el.

Bunicul sau, Vytautas Landsbergis, care a fost liderul Lituaniei în timpul eforturilor țării de a obține independența față de Uniunea Sovietică a lui Gorbaciov, l-a numit „un prizonier”. „Un prizonier a decedat. Asta se poate spune despre Mihail Gorbaciov. Nu i s-a permis niciodată să gândească pe cont propriu sau să își exprime gândurile”, a postat Landsbergis miercuri pe Facebook.

Ministrul Apărării, Arvydas Anusauskas, fost istoric care a cercetat rezistență clandestină postbelică a Lituaniei la regimul sovietic, a mers chiar mai departe, numindu-l pe Gorbaciov „un criminal”.

Politicile lui Gorbaciov de Perestroika (reforma) și Glasnost (deschidere) au deschis calea mișcării de independența a Lituaniei la sfârșitul anilor 1980. De fapt, numele mișcării -Lietuvos Persitvarkymo Sajudis (Mișcarea lituaniană de reforma), sau pur și simplu Sajudis – făcea o trimitere directă la politică semnată de Gorbaciov.

Cu toate acestea, atunci când Consiliul Suprem lituanian – dominat de deputații Sajudis aleși în urmă unor scrutine libere și corecte datorită reformelor lui Gorbaciov – a declarat țară independența de URSS în martie 1990, reacția liderului sovietic i-a dezamăgit pe lituanieni.

Frustrant a fost și faptul că liderii occidentali au fost reticenți în a acordă sprijin mișcărilor de independența din cadrul URSS, părând a fi de partea lui Gorbaciov mai degrabă decât de partea lituanienilor.

„[Gorbaciov] a contribuit la reducerea tensiunilor internaționale, la dezarmare, nu s-a opus căderii Zidului Berlinului, reunificării Germaniei, dizolvării Pactului de la Varșovia, eliberării țărilor socialiste. Chiar înainte de asta, a retras trupele din Afganistan”, spune Ceslovas Jursenas, unul dintre deputații care au semnat Actul de Independența al Lituaniei.

Gorbaciov nu a recunoscut însă independența Lituaniei și a făcut presiuni asupra Consiliului Suprem pentru a retrage declarația din 11 martie.

„Am declarat un moratoriu asupra consecințelor actului de la 11 martie, am făcut unele concesii și ne-am pregătit pentru negocieri, dar aceste negocieri au fost foarte dificile. Și apoi a venit 13 ianuarie”, spune Jursenas.

Represiunea din 13 ianuarie 1991 a fost cea care a ruinat în mod decisiv reputația lui Gorbaciov în Lituania. Trupele sovietice au încercat fără succes să preia controlul asupra unor instituții-cheie din Vilnius, ucigând 14 persoane și rănind sute de oameni.

Nu este clar cine a dat ordinul că tancurile sovietice să părăsească bazele lor, dar lituanienii îl consideră pe Gorbaciov responsabil.

„Gorbaciov a fost liderul Uniunii Sovietice. Indiferent dacă puterea să era reală sau nu, el era comandantul suprem al forțelor armate. El ar fi trebuit, în primul rând, să împiedice că acest lucru să se întâmple, în al doilea rând, atunci când s-a întâmplat, ar fi trebuit să îl oprească, iar în al treilea rând, și foarte important, odată ce sângele a fost vărsat, ar fi trebuit să își ceară scuze”, spune Jursenas.

Câteva zeci de persoane aflate în spatele represiunii din 13 ianuarie au fost judecate și condamnate în urmă cu câțiva ani de un tribunal lituanian. Majoritatea acestora nu au fost extrădați de Rusia și Belarus și, prin urmare, au fost judecați în absența, cu puține speranțe că sentințele vor fi puse vreodată în aplicare. Procurorii au încercat să-l cheme pe Gorbaciov că martor în acest caz, dar fără succes.

Membrii familiilor unora dintre victimele masacrului de la 13 ianuarie au intentat, de asemenea, un proces civil împotriva liderului sovietic, dar, de asemenea, acesta va rămâne în mare măsură un gest simbolic.

„Cu siguranță a făcut multe lucruri pentru lume și a primit Premiul Nobel pentru Pace pentru asta, dar aici are o reputație complet diferită din cauza a ceea ce s-a întâmplat, a ceea ce am trecut noi. […] Această este pată lui, vinovăția lui”, conchide Jursenas.

sursa

Comisia Europeană le cere statelor membre să înăsprească condiţiile de intrare în UE pentru cetăţenii ruşi: „O viză valabilă nu va mai fi de ajuns”

Comisia Europeană le-a cerut vineri statelor UE să fie mai restrictive în acordarea de vize pentru cetăţenii ruşi şi să intensifice controlul frontierelor, în contextul în care mii de ruşi încearcă să-şi părăsească ţara pentru fugi de mobilizarea parţială decretată de preşedintele Vladimir Putin.

Kremlin de Moscú - EcuRed

„O viză valabilă nu va mai fi de ajuns pentru a intra în UE. Autorităţile de frontieră vor trebui să efectueze controale de securitate suplimentare” în cazul cetăţenilor ruşi, a indicat comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, potrivit AFP, preluată de Agerpres. 

Aceste noi „orientări”, transmise de Bruxelles statelor UE, „se referă numai la vizele de scurt sejur şi la controalele la frontiere, nu şi la azil. Azilul rămâne un drept fundamental”, a adăugat comisarul european. 

„Ca urmare a noului context de securitate, statele membre sunt invitate să reexamineze vizele deja acordate” cetăţenilor ruşi, a mai cerut reprezentanta Comisiei Europene. 

După mobilizarea a circa 300.000 de rezervişti anunţată pe 21 septembrie de Putin, în statele UE au intrat de atunci între 10.000 şi 20.000 de persoane în plus faţă de numărul celor din perioada similară a anului trecut, dar numărul cererilor de azil este nesemnificativ, a precizat comisarul european. 

De acum înainte, o cerere de viză Schengen pentru cetăţenii ruşi ar trebui să fie efectuată în statele de origine ale acestora, iar „examinarea cererii va trebui să fie foarte restrictivă” şi „dacă apar îndoieli că solicitantul unei vize Schengen va rămâne în UE mai mult de 90 de zile, viza Schengen nu va trebui acordată”, a mai indicat Ylva Johansson. Ea a admis însă că emiterea şi revocarea vizelor ţin de competenţa statelor UE.

Șeful centralei Zaporojie a fost răpit de ruși

Rușii l-au răpit pe directorul general al centralei din Zaporojie și nimeni nu știe unde se află în acest moment, a declarat președintele companiei nucleare ucraineană de stat Energoatom, Petro Kotin, potrivit Ukrainska Pravda și Ukrinform.

Oficial ucrainean: Șeful centralei Zaporojie a fost răpit de ruși

”La 30 septembrie 2022, în jurul orei 16:00, Igor Murashov, directorul general al centralei nucleare din Zaporojie, a fost reținut de o patrulă a rușilor pe drumul de la centrală spre Energodar. Mașina a fost oprită, el a fost reținut cu forța, legat la ochi și dus spre o destinație necunoscută. Deocamdată nu există nicio informație despre locul unde se află Igor Murashov sau despre soarta acestuia”, a scris Petro Kotin pe canalul său de Telegram, transmite hotnews.ro.

Președintele Energoatom precizează că directorul general al centralei este principalul responsabil pentru securitatea nucleară și radiologică a centralei, iar reținerea acestuia reprezintă un pericol pentru funcționarea celei mai mari centrale nucleare din Europa.

Kotin a cerut militarilor ruși și angajaților Rosatom care ocupă ilegal centrala să îl elibereze pe șeful centralei pentru a menține o bună funcționare a centralei nucleare Zaporojie.

De asemenea, el a cerut directorului general al AIEA, Rafael Grossi, și președintelui Asociației Mondiale a Operatorilor Nucleari, Tom Mitchell, să ia toate măsurile pentru a se asigura că Murashov este eliberat imediat din captivitate.

De la începutul războiului, peste 9.000 de oameni au fost dați dispăruți în Ucraina

Autoritățile ucraine au declarat că de la începutul invaziei pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, peste 9.000 de civili au fost dați dispăruți în țară. Dintre aceștia, au fost găsite doar 2.241 de persoane.

Фильтрация, Мариуполь, фото

Federația Rusă echivalează civilii ucraineni cu prizonierii de război, conform organelor de stat ucrainene. Printre aceștia se numără foști polițiști și chiar voluntari.

„Societatea nu ar trebui să lase acest lucru nesupravegheat”, a spus Aleksandr Kononenko, reprezentant al comisarului pentru drepturile omului în sectorul de securitate și apărare al Ucranei, în timpul unui briefing despre „Răpirile masive de civili ucraineni de către armata rusă”, conform Focus.

El a făcut, de asemenea, apel la comunitatea internațională și la Crucea Roșie să crească presiunea asupra țării agresoare pentru a elibera ucrainenii și a-i trimite acasă.

El a cerut, de asemenea, cetățenilor care se află în teritoriile ocupate să raporteze cazurile de persoane dispărute la Poliția Națională a Ucrainei și la alte agenții de aplicare a legii.

Mai mulți scoțieni și englezi vor să salveze casele cu acoperișuri din paie din județul Alba. „Nu am văzut nicăieri așa ceva”
Articolul anterior
În Elveția, o femeie a rămas fără permis după ce s-a îmbătat și a făcut scandal într-un bar, chiar dacă nu urcase la volan
Articolul următor