Despre viața femeilor de la sat, în Moldova: despică lemne, cosesc iarba, muncesc cot la cot cu bărbații

Natașa, o femeie din nordul Moldovei, mamă a doi feciori, în vârstă de 19 și 22 de ani, a acceptat invitația din partea unui proiect de a-i fi ,,monitorizată” viața timp de câteva zile, pentru a face un material despre cum trăiesc femeile de la țară și diferențele acestora față de cele de la oraș.

separator
Dacă vorbim despre egalitatea de gen la sat, nu ies în evidență, ca la oraș, diferențele ce țin de funcțiile ocupate sau salariul primit, pentru că aici pur și simplu nu sunt locuri de muncă. Lipsa posibilităților de angajare, a instituțiilor de învățământ sau a spațiilor de cultură fac realitatea de la țară mult mai dură, relatează echipa de la www.platzforma.md, autoarea proiectului. În majoritatea cazurilor femeile au grijă nu doar de treburile casnice și educația copiilor, dar muncesc fizic cot la cot cu bărbații, lucrează la fel de mult chiar și atunci când au ciclul menstrual, iar despre durerea din aceste zile nu se vorbește, pentru că e un subiect tabu,

Filmul relatează o poveste trăită de familia lui Ghena și a Natașei, dintr-o localitate de la nordul Republicii Moldova, la 225 kilometri de municipiul Chișinău. În satul Braicău trăiesc puțin peste 300 de oameni, aici la o familie revin mai multe gospodării, pentru că cei bătrâni mor, iar cei tineri pleacă. Nu au administrație publică locală, primarul este din comuna Sudarca, aflată peste deal, localitate în care copiii merg la școală pentru că gimnaziul din satul natal a fost închis din cauza numărului mic de copii. Există o grădiniță, o școală primară, o biserică din lemn construită în anul 1829, un punct medical care se deschide o dată pe săptămână și un magazin alimentar de dimensiunile unui mic garaj, situat în curtea unei familii din centrul localității.

Natașa s-a mutat în Braicău atunci când s-a căsătorit, adică acum 23 de ani. (…) Programul zilnic de lucru al unei femei de la țară durează atât timp cât ea nu doarme. La ora 5:30 dimineața, în timp ce fiii și soțul încă dorm, Natașa nu își începe ziua citind știrile la calculator în timp ce savurează din cafea. La această oră își ia căldarea pregătită de cu seară și merge în ocol să mulgă vaca, unde deja o așteaptă micii prieteni, pisica Goșa și cățelușa Roza, care știu că vor fi hrăniți cu câte o porție de lapte proaspăt. (…)Acum duce vaca la cireadă, dar când se va întoarce va trebui să meargă să cosească iarbă, de mâncare la animale pentru seară. După, va trebui să facă urluială la purcei, să prășească în grădină, să facă mâncare, să taie lemne, să aducă vaca de la cireadă, să aducă vițelul de la deal, apoi iar muls, mâncare și tot așa… actualizează Natașa ”agenda” pentru astăzi.Despre noțiunea de feminism, Natașa nu vrea să vorbească, se simte incomod din cauza că nu-i înțelege semnificația. (…) Acasă lucrul continuă. Soacra Tamara, cu un bostan în mână, merge spre sarai să pregătească umplutura pentru plăcinte. Ghena fumează și înșurubează o piesă din metal.

Ți-ajunge să fumezi. Apucă-te de dezghiocat păpușoi, adu un braț de lemne, apoi du-te și fă crupe să gătesc urluiala, îi ordonă Natașa soțului în timp ce aprinde focul la plita de afară, ca să pregătească micul dejun și mâncarea pentru animale. Dejunul – mămăligă cu lapte pregătite la foc – este gata, dar nici acum Natașa nu stă relaxată să mănânce. Fie aduce ceva ce lipsește pe masă, fie planifică următoarele treburi pentru ziua care abia începe, dar care ar fi bine să fie făcute până nu se ridică soarele prea sus.

Vorbind despre egalitatea de gen, Ghena crede că este greu să fii atât femeie, cât și bărbat, pentru că ambii lucrează mult, chiar dacă unul mai des muncește pe afară, iar altul în casă. La sat ajutorul reciproc este un lucru normal: femeile lucrează afară de rând cu bărbații, iar bărbații, la rândul lor, le ajută pe femei.

Deși se consideră o femeie puternică, Natașa spune că plânge cel puțin o dată pe lună, când îi ajunge cuțitul la os, altfel e imposibil. Crede că la această etapă a vieții nu mai poate da nici înainte, nici înapoi, trebuie să meargă așa cum a început.

Dacă vrei să-ți schimbi viața pentru tine, o poți face, dar trebuie să te gândești și la copii, spune ea cu referire la conceptul de libertate a femeilor de a alege cum să-și trăiască viața.

Natașa a avut o copilărie foarte frumoasă, dar spune că după căsătorie au început toate grijile. Copiii, munca, neajunsurile, mici neînțelegeri care de fapt există în orice familie. Dacă la început punea la inimă totul, cu vârsta a înțeles că asta nu ajută la nimic. Ce se întâmplă acasă, în familie, acolo rămâne. Multe femei se miră de felul în care ea poate să-și mascheze grijile atunci când iese la întâlniri sau evenimente.Generația Natașei a fost educată să rabde. De mică mama a învățat-o că odată ce se va căsători, indiferent dacă va fi rău sau bun, acel bărbat va fi pentru o viață și nu trebuie de scos problemele ”în lume”. Acest sfat este total invers cu ceea ce sunt învățate astăzi femeile – să-și ceară drepturile și să divorțeze dacă ”nu merge”.

Trecem la repartizarea sarcinilor în familie. Cum se face? În funcție de gen? Dacă trebuie de tăiat lemne sau de cosit iarbă, pune mâna și face, nu se uită dacă e treabă de bărbat sau de femeie. Ajutorul reciproc într-o familie îl consideră necesar și foarte important. Cunoaște femei care nu vor să facă munci grele, pentru că, în percepția lor, femeile trebuie să facă numai lucrul din casă, să aibă grijă de copii și să gătească. Atât timp cât există sănătate, ambii pot să muncească egal. Nu că ar fi foarte bucuroasă că muncește din greu… nu le-ar dori soțiilor fiilor ei să lucreze ca ea.

Natașa spune că femeile de la țară trăiesc foarte diferit, unele lucrează la fel de mult ca bărbații (așa cum face ea), altele fac treburi casnice și trăiesc ca la oraș. Nu vrea să se plângă pe situația ei și nici să fie răsfățată. O comunicare și o doză de empatie din partea bărbatului i-ar face viața un pic mai bună.

Conform unui studiu recent, elaborat de Institutul de Politici Publice, cu privire la situația femeilor din mediul rural, accesul la serviciile medicale este mai redus în comparație cu cel al femeilor din orașe, iar din cauza activităților zilnice informale în agricultură, acestea nu beneficiază de asigurare medicală, ceea ce face și mai nesigură starea lor de sănătate.

Poți citi materialul integral și viziona filmul aici.

Concert de Crăciun ,,Santa Lucia”, un eveniment în cele mai bune tradiții suedeze la Chișinău!
Articolul anterior
Trei surori de 6, 7 și 8 ani au ajuns la spital, după ce ar fi fost bătute cu o nuia de către tatăl lor
Articolul următor
Alte articole interesante