Despre viața femeilor de la sat, în Moldova: despică lemne, cosesc iarba, muncesc cot la cot cu bărbații

Natașa, o femeie din nordul Moldovei, mamă a doi feciori, în vârstă de 19 și 22 de ani, a acceptat invitația din partea unui proiect de a-i fi ,,monitorizată” viața timp de câteva zile, pentru a face un material despre cum trăiesc femeile de la țară și diferențele acestora față de cele de la oraș.

separator
Dacă vorbim despre egalitatea de gen la sat, nu ies în evidență, ca la oraș, diferențele ce țin de funcțiile ocupate sau salariul primit, pentru că aici pur și simplu nu sunt locuri de muncă. Lipsa posibilităților de angajare, a instituțiilor de învățământ sau a spațiilor de cultură fac realitatea de la țară mult mai dură, relatează echipa de la www.platzforma.md, autoarea proiectului. În majoritatea cazurilor femeile au grijă nu doar de treburile casnice și educația copiilor, dar muncesc fizic cot la cot cu bărbații, lucrează la fel de mult chiar și atunci când au ciclul menstrual, iar despre durerea din aceste zile nu se vorbește, pentru că e un subiect tabu,

Filmul relatează o poveste trăită de familia lui Ghena și a Natașei, dintr-o localitate de la nordul Republicii Moldova, la 225 kilometri de municipiul Chișinău. În satul Braicău trăiesc puțin peste 300 de oameni, aici la o familie revin mai multe gospodării, pentru că cei bătrâni mor, iar cei tineri pleacă. Nu au administrație publică locală, primarul este din comuna Sudarca, aflată peste deal, localitate în care copiii merg la școală pentru că gimnaziul din satul natal a fost închis din cauza numărului mic de copii. Există o grădiniță, o școală primară, o biserică din lemn construită în anul 1829, un punct medical care se deschide o dată pe săptămână și un magazin alimentar de dimensiunile unui mic garaj, situat în curtea unei familii din centrul localității.

Natașa s-a mutat în Braicău atunci când s-a căsătorit, adică acum 23 de ani. (…) Programul zilnic de lucru al unei femei de la țară durează atât timp cât ea nu doarme. La ora 5:30 dimineața, în timp ce fiii și soțul încă dorm, Natașa nu își începe ziua citind știrile la calculator în timp ce savurează din cafea. La această oră își ia căldarea pregătită de cu seară și merge în ocol să mulgă vaca, unde deja o așteaptă micii prieteni, pisica Goșa și cățelușa Roza, care știu că vor fi hrăniți cu câte o porție de lapte proaspăt. (…)Acum duce vaca la cireadă, dar când se va întoarce va trebui să meargă să cosească iarbă, de mâncare la animale pentru seară. După, va trebui să facă urluială la purcei, să prășească în grădină, să facă mâncare, să taie lemne, să aducă vaca de la cireadă, să aducă vițelul de la deal, apoi iar muls, mâncare și tot așa… actualizează Natașa ”agenda” pentru astăzi.Despre noțiunea de feminism, Natașa nu vrea să vorbească, se simte incomod din cauza că nu-i înțelege semnificația. (…) Acasă lucrul continuă. Soacra Tamara, cu un bostan în mână, merge spre sarai să pregătească umplutura pentru plăcinte. Ghena fumează și înșurubează o piesă din metal.

Ți-ajunge să fumezi. Apucă-te de dezghiocat păpușoi, adu un braț de lemne, apoi du-te și fă crupe să gătesc urluiala, îi ordonă Natașa soțului în timp ce aprinde focul la plita de afară, ca să pregătească micul dejun și mâncarea pentru animale. Dejunul – mămăligă cu lapte pregătite la foc – este gata, dar nici acum Natașa nu stă relaxată să mănânce. Fie aduce ceva ce lipsește pe masă, fie planifică următoarele treburi pentru ziua care abia începe, dar care ar fi bine să fie făcute până nu se ridică soarele prea sus.

Vorbind despre egalitatea de gen, Ghena crede că este greu să fii atât femeie, cât și bărbat, pentru că ambii lucrează mult, chiar dacă unul mai des muncește pe afară, iar altul în casă. La sat ajutorul reciproc este un lucru normal: femeile lucrează afară de rând cu bărbații, iar bărbații, la rândul lor, le ajută pe femei.

Deși se consideră o femeie puternică, Natașa spune că plânge cel puțin o dată pe lună, când îi ajunge cuțitul la os, altfel e imposibil. Crede că la această etapă a vieții nu mai poate da nici înainte, nici înapoi, trebuie să meargă așa cum a început.

Dacă vrei să-ți schimbi viața pentru tine, o poți face, dar trebuie să te gândești și la copii, spune ea cu referire la conceptul de libertate a femeilor de a alege cum să-și trăiască viața.

Natașa a avut o copilărie foarte frumoasă, dar spune că după căsătorie au început toate grijile. Copiii, munca, neajunsurile, mici neînțelegeri care de fapt există în orice familie. Dacă la început punea la inimă totul, cu vârsta a înțeles că asta nu ajută la nimic. Ce se întâmplă acasă, în familie, acolo rămâne. Multe femei se miră de felul în care ea poate să-și mascheze grijile atunci când iese la întâlniri sau evenimente.Generația Natașei a fost educată să rabde. De mică mama a învățat-o că odată ce se va căsători, indiferent dacă va fi rău sau bun, acel bărbat va fi pentru o viață și nu trebuie de scos problemele ”în lume”. Acest sfat este total invers cu ceea ce sunt învățate astăzi femeile – să-și ceară drepturile și să divorțeze dacă ”nu merge”.

Trecem la repartizarea sarcinilor în familie. Cum se face? În funcție de gen? Dacă trebuie de tăiat lemne sau de cosit iarbă, pune mâna și face, nu se uită dacă e treabă de bărbat sau de femeie. Ajutorul reciproc într-o familie îl consideră necesar și foarte important. Cunoaște femei care nu vor să facă munci grele, pentru că, în percepția lor, femeile trebuie să facă numai lucrul din casă, să aibă grijă de copii și să gătească. Atât timp cât există sănătate, ambii pot să muncească egal. Nu că ar fi foarte bucuroasă că muncește din greu… nu le-ar dori soțiilor fiilor ei să lucreze ca ea.

Natașa spune că femeile de la țară trăiesc foarte diferit, unele lucrează la fel de mult ca bărbații (așa cum face ea), altele fac treburi casnice și trăiesc ca la oraș. Nu vrea să se plângă pe situația ei și nici să fie răsfățată. O comunicare și o doză de empatie din partea bărbatului i-ar face viața un pic mai bună.

Conform unui studiu recent, elaborat de Institutul de Politici Publice, cu privire la situația femeilor din mediul rural, accesul la serviciile medicale este mai redus în comparație cu cel al femeilor din orașe, iar din cauza activităților zilnice informale în agricultură, acestea nu beneficiază de asigurare medicală, ceea ce face și mai nesigură starea lor de sănătate.

Poți citi materialul integral și viziona filmul aici.

Kazahstanul strică planurile lui Putin. Tokaiev caută noi rute de transport pentru produsele petroliere

Pe fondul riscurilor suspendării transportării petrolului kazah de către exportatorii ruși, președintele Kazahstanului, Kassym-Jomart Kemeluly Tokaiev, a dispus companiei petroliere KazMunayGas să dezvolte transportul maritim.

Kazahstanul strigă planurile lui Putin. Tokayev caută noi rute de transport  pentru produsele petroliere

„Direcția prioritară este ruta Trans-Caspică… Am dispus companiei KazMunayGas să elaboreze cea mai bună opțiune pentru implementarea acesteia, inclusiv cu posibilitatea de a atrage investitori din proiectul Tengiz… Kazahstanul nu a fost niciodată o țară maritimă și, prin urmare, nu a utilizat pe deplin posibilități de transport maritim… Acum este un alt moment”, a spus Tokaiev la o întâlnire privind dezvoltarea infrastructurii de transport și tranzit a țării potrivit agenției Reuters, citată de anticoruptie.md.

Liderul de la Astana a adăugat că statul kazah ar trebui să modernizeze infrastructura feroviară a țării. Potrivit lui Tokaiev, industria de transport și logistică este deosebit de importantă pentru asigurarea operațiunilor de export.

Pe 5 iulie, o instanță din Novorossiisk, Rusia, a decis să suspende funcționarea terminalului Caspian Pipeline Consortium pentru o lună.

Motivele suspendării activităților acestui obiectiv au fost pretinse încălcări de mediu. Acest terminal este principala rută de export pentru aprovizionarea cu combustibil din Kazahstan. În 2021, volumul transporturilor de combustibil prin terminalul respectiv a depășit 60,7 milioane de tone de petrol.

Săptămâna aceasta a devenit cunoscut faptul că Ministerul Finanțelor al Kazahstanului a publicat spre discuție un proiect de ordin de restricționare a livrării anumitor tipuri de mărfuri către Rusia din cauza sancțiunilor.

La mijlocul lunii iunie curent, Tokaiev i-a spus lui Vladimir Putin că Kazahstanul nu intenționează să recunoască republicile autoproclamate din estul Ucrainei, Donețk și Lugansk.

Aproape 100 de alerte cu bombă au fost ieri în Moldova, toate fiind false. Natalia Gavriliță: „Este un act de rea voință pentru a slăbi capacitățile organelor de forță”

Aproape 100 de alerte cu bombă au fost ieri în Moldova, toate fiind false. Pentru a-i identifica pe autori, IGP a apelat la ajutorul Interpol și Europol. Autoritățile declara că s-a acționat concertat, iar Procuratura Generală a pornit o urmărire penală. Pentru a verifică sediile clădirilor vizate, printre care Parlamentul, Guvernul, judecătoriile și centrele multifuncționale, au fost mobilizați sute de genisti și polițiști, transmite protv.md.

TRM - Alerta cu bombă de la Judecătoria Chişinău a fost falsă /VIDEO/

Viorel CERNAUTEANU, ȘEFUL INSPECTORATULUI GENERAL AL POLIȚIEI: “ Vreau să va spun că avem rezultate bune, dar nu putem să facem acum anumite declarații pentru că va afecta procesul și mersul cauzei care o avem. Pot să va spun că am lucrat foarte mult cu Interpolul și Europolul, au fost oferite foarte multe date. Noi ieri am luat legătură cu colegii noștri unde se păstrează toate softurile și toate sistemele și noi deja avem informații.”

Șeful IGP ne-a spus că oamenii legii de la noi au apelat la ajutorul specialiștilor în IT internaționali pentru a-i găși pe cei care au organizat valul de alerte false cu bombă de ieri. Viorel Cernauteanu a refuzat, însă, să ofere detalii despre rezultatele anchetei. În total au fost circa 100 de alerte. Pentru a verifică dacă clădirile vizate au fost miniate, a fost nevoie de intervenția a sute de polițiști și mașini speciale. Astăzi a fost o nouă alertă cu bombă. De această dată la un centru comercial din Chișînău și la sediul Adunării Populare din Comrat. Ambele au fost false.

Natalia GAVRILITA, PRIM-MINISTRUL REPUBLICII MOLDOVA: “Este un act absolut iresponsabil, nu exclud că este un act de rea voință pentru a slabi capacitățile organelor de forță și sper că cei care au făcut acest lucru să fie pedepsiți. Există informații că ar fi utilizate tehnologii informaționale din străînătate, nu putem întodeauna urmări de unde vin aceste alerte false.”

Iar președintele Parlamentului, instituție despre care ieri s-a anunțat că ar fi fost minată, afirmă că această acțiune a fost organizată concertat. 

Igor GROSU, PREȘEDINTELE PARLAMENTULUI REPUBLICII MOLDOVA: “A fost o încercare de a intimida instituțiile, obstrucționa niște procese care aveau loc anume în acea zi și eu cred că nu este o coincidență, faptul că au fost câteva decizii ale instanțelor de judecată care vizează o grupare criminală organizată, a fost o încercare de a împiedică desfășurarea evenimentelor nu le-a reușit. Nu deschidem paranteze, lăsăm colegii noștri să investigheze până la capăt, dar magnitudinea, a fost prima dată când au trimis peste tot, numai la grădinițe nu au trimis și la școli. Înseamnă că a fost o lista pregătită și în momentul a fost trimis mesajul. 

Ieri poliția a fost anunțată, printr-un email, că Parlamentul, Guvernul, toate sediile judecătoriei Chișînău, spitalul republican, dar și Aeroportul ar fi mînate. La scurt timp, oamenii legii au fost alertăți și despre amplasarea obiectelor explozibile în sediile centrelor multifuncționale și la câteva primarii din țară. Conform legislației, autorii ar putea fi amendați cu peste 40 de mii de lei sau condamnați la 2 ani de închisoare. Potrivit poliției, pentru fiecare alertă falsă, statul cheltuie cel puțin 15 mii de lei. În funcție de complexitatea acțiunilor de verificare, suma ar putea ajunge la zeci de mii de lei. Poliția spune că urmează să facă toate calculele și să anunțe cât s-a cheltuit pentru intervențiile de ieri.

A murit Reanna Solomon. Fosta campioană la haltere e prima victimă a Covid-19 pe insula Nauru

Fosta campioană la haltere, Reanna Solomon, a devenit prima persoană care a murit de Covid-19 în insula Nauru, una din cele mai mici ţări din lume (Pacificul de Sud), a anunţat Federaţia de haltere din Oceania.

A murit Reanna Solomon. Fosta campioană la haltere e prima victimă a Covid-19 pe insula Nauru

„Reanna Solomon, care nu avea decât 40 de ani, şi-a pierdut viaţa din cauza virusului Covid-19”, a anunţat Federaţia într-un comunicat difuzat joi seara.

Preşedintele micului stat insular din Pacific, Lionel Aingimea, anunţase anterior, fără să menţioneze numele campioanei, că a înregistrat primul caz de deces de Covid-19 pe 1 iulie.

Reanna Salomon a câştigat două medalii de aur la categoria +75 kg la Jocurile Commonwealth-ului în 2002 şi s-a clasat pe locul 10 la Jocurile Olimpice de la Atena din 2004.

Ea era căsătorită şi mamă a cinci copii, a mai precizat Federaţia.

Nauru, care numără mai puţin de 11.000 de locuitori, înregistrează peste 4.000 de cazuri de Covid-19.

sursa

Concert de Crăciun ,,Santa Lucia”, un eveniment în cele mai bune tradiții suedeze la Chișinău!
Articolul anterior
Trei surori de 6, 7 și 8 ani au ajuns la spital, după ce ar fi fost bătute cu o nuia de către tatăl lor
Articolul următor