Detalii noi despre companiile care ar deține monopol pe piața cărnii din Moldova, vizate în perchezițiile de azi ale oamenilor legii

Companiile care importă carne în Republica Moldova, vizate în perchezițiile procurorilor și ofițerilor de investigații, sunt gestionate de familia Triteac, despre care, încă în 2009, directorul Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției anunța că ar fi monopolizat piața cărnii din țara noastră, scrie zdg.md.

Sursa citată a constatat că dosarul penal a fost pornit încă în ianuarie 2022 pe faptul că, pe parcursul anului 2021 și până în prezent, firmele familiei Triteac produc, transportă și comercializează produse din carne, inclusiv proaspete, congelate și refrigerate, care au conținut ridicat de fosfați și sunt infectate inclusiv cu bacteria Salmonella, care prezintă un pericol pentru viața și sănătatea consumatorilor.

Procurorii Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) și ofițerii Inspectoratului Național de Investigații (INI) efectuează miercuri, 18 ianuarie, percheziții la sediile a patru companii care realizează cea mai mare parte a importului de carne în R. Moldova.

Potrivit surselor Ziarului de Gardă, descinderile au loc la sediile companiilor „MMD Group” SRL, „Qualiko-Group” SRL, „Sper Trade M” SRL și SC „Trialtex Plus” SRL, firme gestionate de familia Triteac. 

Dosarul penal, deschis acum un an: se vindeau produse din carne care au conținut ridicat de fosfați și sunt infectate inclusiv cu bacteria Salmonella?

* Salmonella este un gen de bacterie patogenă intestinală care cauzează unele boli infecțioase. Salmonella este cauza celor mai răspândite toxiinfecții alimentare, contaminând omul prin ingestia de mâncare sau de apă infectată. Bacteria Salmonella traieste in tractul intestinal al animalelor infectate si la om si poate contamina o varietate de alimente, cum ar fi carne, oua, lapte, fructe de mare, legume, fructe.

Pentru evitarea unor dificultăți la comercializarea produselor din carne pe teritoriul R. Moldova, conform surselor ZdG, ar fi fost eliberate certificate sanitar-veterinare, în care sunt introduse date falsificate cu privire la calitatea produselor, acestea nefiind supuse controlului sanitar-veterinar. Astfel, știind cu certitudine că loturile de carne și produse din carne importate nu corespund cerințelor sanitar-veterinare de plasare pe piață, factorii de decizie ai firmelor gestionate de familia Triteac au conștientizat caracterul ilegal al acțiunilor lor, precum și faptul că pun în pericol viața și sănătatea consumatorilor, dar au acționat de comun acord pentru a obține beneficii în urma acțiunilor ilegale, afirmă surse ale ZdG din cadrul organelor de drept.

ZdG a constatat că procurorii PCCOCS și ofițerii INI efectuează descinderi într-un apartament din sectorul Ciocana al capitalei, unde se păstrează contabilitatea companiilor respective, precum și în automobilul de model „Toyota Prius”, cu care circulă Vladimir Badurchin, persoană responsabilă de gestionarea mijloacelor financiare, în automobilul Volvo XC 60, cu care circulă Veaceslav Sidlețchii, persoană responsabilă de gestionarea mijloacelor financiare, în autoturismul de model „Renault Clio”, cu care circulă Victor Kulicov, persoană responsabilă de importul produselor din carne, precum și în autoturismul de model „Audi Q5”, cu care circulă Roman Novoselschii, persoană responsabilă de plasarea pe piață a produselor din carne.

Familia Triteac, beneficiara firmelor. Încă în 2009 CCCEC anunța că au monopolizat piața cărnii din R. Moldova

Toate cele patru companii vizate în percheziții aparțin familiei Triteac, ele fiind fondate și/sau gestionate de către Andrei, Alexandru, Anatolie sau Nicolae Triteac.

Conform informațiilor de pe site-ul companiei, „MMD Group” SRL  și-a început activitatea în 1994, prin importul în R. Moldova a cărnii și produselor de carne de peste hotare. Începând cu 1997 rețeaua de clienți s-a lărgit simțitor pe întreg teritoriul republicii, printre care rețele de supermarketuri, combinate de prelucrare a cărnii, precum și cele mai mari baze angro din țară.

Din 1998, conducerea companiei a decis achiziționarea propriului transport frigorific, ceea ce ulterior a devenit un nou gen de activitate a companiei. În prezent, departamentul de transport și logistică efectuează deservirea și livrarea mărfurilor prin intermediul transportului frigorific, prin Europa, din țările de sud în țările CSI. În ziua de azi, compania este lider pe piața de import și distribuție a produselor din carne în R. Moldova, se precizează pe site-ul companiei. Tot acolo găsim că firmele din grupul MMD Group colaborează cu cele mai cunoscute supermarkete, hipermarkete, producători de mezeluri și produselor din carne din R. Moldova. 

Anatolie Triteac, fondatorul firmelor este președintele Asociației producătorilor și importatorilor de carne și produse lactate din Moldova. ZDG a scrie anterior că Alexandru Triteac, fiul lui Anatolie Triteac deține 35% din firma ”Top Parking” SRL, cea care dezvoltă prima parcare supraetajată automatizată din Chișinău, el fiind și administratorul ei. 

În noiembrie 2009, Viorel Chetraru, pe atunci directorul Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției, îl includea pe Anatolie Triteac într-o listă a persoanelor care ar fi contribuit la monopolizarea pieței cărnii din R. Moldova.

Dosarele penale deschise atunci nu au avut însă o finalitate care să ducă la pedepsirea celor vinovați, câteva companii înregistrate la aceeași adresă – str. Valea Bâcului 5/1, unde își avea adresa juridică și firma lui Alexandru Triteac, „Trialtex Plus”, fiind sancționate cu amendă. Până în 2014, Anatolie Triteac a fost membru al Consiliului de administrare al „Victoriabank”, perioadă în care banca era gestionată de Vladimir Plahotniuc, mai scrie sursa citată.

Republica Moldova va deține președinția Consiliului Global al Turismului Medical pentru următorii doi ani

Republica Moldova, reprezentată de Asociația de Turism Medical, va deține președinția Consiliului Global al Turismului Medical pentru următorii doi ani. O decizie în acest sens a fost luată în cadrul Adunării Generale a GHTC.

Potrivit Asociației de Turism Medical de la Chișinău, din cei trei candidați, Germania, Arabia Saudită și Republica Moldova, ultima a obținut majoritatea voturilor. La adunare au participat reprezentanți ai peste 50 de state ale lumii, dintre care 22 de state au avut drept de vot.

„Angajamentul nostru se bazează pe trei piloni: expansiune, inovație și accesibilitate. Ne propunem să construim un ecosistem global al turismului medical care să fie inclusiv, etic și sustenabil. La fel de important este să promovăm cele mai noi tehnologii și metode de tratament, să sprijinim cercetarea și dezvoltarea în domeniul medical”, a declarat Natalia Ciobanu, președintele Asociației de Turism Medical din R. Moldova.

„Funcția de președinte a GHTC este un pas important în promovarea turismului medical în Republica Moldova, dar și în creșterea vizibilității statului la nivel internațional. Statul nostru are un potențial uriaș în domeniul turismului medical, care trebuie să fie și un motor al dezvoltării economice a Republicii Moldova”, a subliniat Andrei Revenco, directorul executiv al Asociației de Turism Medical din R. Moldova.

Republica Moldova are patru domenii medicale pentru care este atractivă pacienților străini și apreciată la nivel internațional: stomatologia, Fertilizarea In Vitro, chirurgia plastică și cardiologia.

Asociația de Turism Medical din R. Moldova a fost fondată acum doi ani, întrunind mai multe clinici private, agenții de turism și facilitatori din domeniul turismului medical.

sursa

Polonezii sunt, în medie, cu 40% mai bogați decât ar fi fost dacă țara nu ar fi aderat la Uniunea Europeană

Polonezii sunt, în medie, cu circa 40% mai bogați decât ar fi fost dacă țara nu ar fi aderat la Uniunea Europeană, potrivit unui nou raport al Institutului Economic Polonez (PIE), publicat înaintea celei de-a 20-a aniversări a aderării Poloniei la UE, care va avea loc în mai 2024, relatează Notes from Poland, citat de g4media.ro.

Conform sursei citate, analiștii de la PIE au calculat că PIB-ul Poloniei în termeni de paritate a puterii de cumpărare (PPP) – o măsură a activității economice care ține cont de mărimea populației unei țări și de costul vieții – a fost în 2022 cu 39,6% mai mare decât dacă țara nu ar fi aderat la UE.

Dintre cele opt state membre estice care au aderat în 2004, doar Lituania (60,3%) a fost considerată de PIE ca având o primă de aderare la UE mai mare decât Polonia. Acestea au fost urmate de Letonia (32,2%), Slovacia (18,2%), Ungaria (13,4%), Republica Cehă (8,4%), Estonia (0,4%) și Slovenia (0,1%).

Pentru a crea un model care să le permită să calculeze beneficiile apartenenței la UE, PIE a folosit „metoda controlului sintetic”, care presupune crearea unui scenariu bazat pe reproducerea țării studiate dintre statele cu caracteristici similare care au rămas în afara UE.

Analiștii au constatat că creșterea medie anuală a PIB-ului Poloniei, între 2004 și 2022, de 4,2%, ar fi fost cu 1,7 puncte procentuale mai mică dacă Polonia ar fi urmărit dezvoltarea în afara UE.

„În cazul în care ar fi rămas în afara UE, nivelul de trai al Poloniei, măsurat prin PIB pe cap de locuitor, ar fi fost (în 2022) la același nivel ca în perioada 2014-2015”, se arată în raport. Pentru țările care au aderat la UE în 2004, „unul dintre cei mai importanți factori care au influențat dezvoltarea economică a regiunii a fost inserția în lanțurile de aprovizionare din UE”, a declarat Marek Wąsiński, șeful echipei de economie globală a PIE.

„Acest lucru a adus un aflux de investiții străine, a dus la o creștere de cinci ori a valorii exporturilor de mărfuri și a crescut nivelul de sofisticare a acestora”, a adăugat el. „Integrarea UE a transformat Europa Centrală într-un centru de export”, a continuat Wąsiński. „Deși majoritatea produselor și serviciilor au fost furnizate către UE, aproape jumătate din valoarea adăugată a ajuns în cele din urmă – și prin exporturi indirecte – pe piețele din întreaga lume.”În toate cele opt țări studiate, indicatorii care măsoară calitatea vieții au crescut semnificativ în ultimele două decenii, notează PIE.În cazul Poloniei, speranța de viață a crescut de la 75 de ani în 2004 la 77 de ani în 2022, numărul mediu de ani petrecuți la școală a crescut de la 14,8 la 15,9, iar venitul pe cap de locuitor a crescut de la 17 708 dolari în 2004 la 35 151 de dolari în 2024.

„În plus, riscul de sărăcie a scăzut sub media UE în cinci din cele opt state membre analizate, iar percepția corupției a scăzut peste tot, cu excepția Ungariei și Sloveniei”, scrie PIE.

Într-un raport publicat luna trecută, analiștii de la banca poloneză „Pekao” au calculat că, în ultimii 20 de ani, Polonia a înregistrat cea mai mare creștere cumulată a PIB-ului real dintre statele membre estice care au aderat la blocul comunitar din 2004 încoace, PIB-ul țării dublându-se între 2004 și 2022.

O expoziție dedicată culturii găgăuze, inaugurată la Parlament

În contextul Zilei scrisului și a limbii găgăuze, care este marcată anual pe 27 aprilie, la Parlament a fost inaugurată o expoziție tematică. Aceasta prezintă personalități, obiceiuri și tradiții culturale găgăuze și poate fi vizitată luni, 22 aprilie, de la ora 8.0 până la 17.00.

Expoziția include fotografii și documente despre:
– preotul și scriitorul Mihail Ciakir, care a fost inițiatorul primului ziar în limba găgăuză, unul dintre autorii dicționarului găgăuz-român și primul traducător al Bibliei în limba găgăuză;
– cercetătoarea, entografa, activista civică și politiciana Maria Marunevici;
– preotul, scriitorul și profesorul Dmitrii Caracioban, care a fost și autor al primelor filme găgăuze, dar și fondatorul primului muzeu al culturii găgăuze, situat în localitatea Beșalma;
– scriitorul, poetul, pedagogul și folcloristul Nikolai Baboglu, care a tradus în limba găgăuză operele lui Mihail Eminescu și Ion Creangă, dar și a participat activ la elaborarea primelor manuale găgăuze pentru școlile naționale;
– scriitorul și pedagogul Dionis Tanasoglu, care a contribuit la dezvoltarea alfabetului găgăuz și a fost rector al Universității de Stat din Comrat.

Totodată, în cadrul expoziției sunt prezentate și elemente ale culturii materiale a găgăuzilor, precum costume populare, covoare, prosoape, basmale brodate, vase și altele.

Sursă: Facebook/Parlamentul Republicii Moldova

În 2024 se împlinesc 30 de ani de la adoptarea Legii privind statutul special al UTA Găgăuzia. Cu această ocazie, sunt planificate mai multe evenimente în cadrul unei campanii de informare dezvoltate în parteneriat cu Grupul de lucru parlamentar privind UTA Găgăuzia. Scopul acesteia este să contribuie la coeziunea socială și la pacea interetnică în țara noastră.

Dragoste ori justificări în interviuri? Dezvăluirile lui Platon, într-un nou interviu cu Natalia Morari
Articolul anterior
Bărbat surprins în pielea goală pe o stradă din Capitală: Spunea că vede șerpi
Articolul următor