Devino un activist pentru mediu și societate la activEco 2020!

Clima se schimbă, dar și noi putem schimba lucrurile spre bine! EcoVisio lansează cea de-a 8-a ediție a programului de educație ecologică activEco, prin care sprijină tinerii să devină agenți ai schimbării în Moldova, dar și în regiunile învecinate din Ucraina și România. Află mai jos ce îți poate oferi programul și cum participi!

separator

activEco 2020 va porni cu un Seminar de Impuls în limba engleză între 22 – 27 martie, la Centrul de Instruire EcoVisio din satul Rîșcova (raionul Criuleni). La seminar vei găsi prima doză de motivație și energie creativă, dar și o comunitate de oameni care îți împărtășesc valorile. Tot aici vei primi cunoștințe teoretice și practice despre schimbările climatice, și cum putem acționa pentru a le diminua efectele. Aplică aici până pe 9 martie, ora 23:59!

Seminarul se va desfășura în limba engleză, însă va mai avea loc un Seminar de Impuls în română și rusă între 28 aprilie – 3 mai. Apelul de participare va fi lansat la sfârșitul lunii martie, dar te poți deja pre-înregistra aici.

Ce urmează?

După cele două Seminare de Impuls, activEco va continua cu o serie de training-uri de weekend, unde vei aprofunda cunoștințele despre schimbările climatice într-un format interactiv. Training-urile vor avea loc pe parcursul anului și vor aborda următoarele teme:

  • Ciclismul ca transport ”verde”
  • Prevenirea deșeurilor
  • Economia de colaborare
  • Eficiența energetică și energii regenerabile
  • Alimentația sănătoasă
  • Crearea de videouri cu impact social

De-a lungul programului, vei fi încurajat să îți implementezi propriul proiect pe o temă la care ții, cu suportul unui mentor și cu un mic grant de până la €500. După realizarea proiectului, te vei alătura celor 330 de absolvenți de programe EcoVisio, care beneficiază de evenimente și oportunități speciale.

”Înainte de activEco, n-aveam idee cu ce vreau să mă ocup în viață. Când am pornit propriul proiect, în ciuda fricii, am încetat să mă gîndesc la <ce să fac> și am început să fac mai multe lucruri care îmi plăceau. La un moment dat, am înțeles că aceste lucruri au devenit activitatea mea principală, și așa au rămas în toți cei 6 ani de când am absolvit programul” – Gabriela Isac, membră a echipei activEco.

Ce mai trebuie să știi?

activEco este deschis celor cu vârsta între 16-35 de ani, din toată Moldova dar și din regiunile învecinate ale Ucrainei și României. Cel mai important criteriu sunt însă entuziasmul și dorința de a lucra cu pași mici, dar hotărâți, spre un viitor mai bun și mai eco.

Participarea este gratuită, iar transportul, cazarea și mesele vor fi acoperite de organizatori. Pentru alte întrebări, o poți contacta pe Gabriela Isac – +373 698 17 235, gabriela@ecovisio.org.

Urmărește activEco și pe Facebook. activEco este un program EcoVisio în parteneriat cu Theodor-Heuss-Kolleg (Germania), susținut de Fundația Germană de Mediu (DBU) și de Suedia. Află mai multe aici.

Interceptare SBU: Comandanții ruși se plâng că militarii nu vor să lupte la Harkov

Serviciul de Securitate al Ucrainei a interceptat convorbiri telefonice între comandanții ruși în care aceștia se plâng că subalternii lor refuză să intre în luptă pe frontul din Ucraina, relatează Ukrainska Pravda citată de HotNews.

Unități întregi refuză să continue ofensiva. Acest lucru ar fi dovedit de o nouă conversație telefonică între ocupanți, care a fost interceptată de Serviciul de Securitate al Ucrainei.

„Din nou un rebel, la naiba! După cum am înțeles, personalul militar… toată lumea. Aproape toți!”, se aude un comandant rus spunând. 

De altfel, informațiile că există mulți militari ruși care refuză să intre în lupte sau să continue lupta nu apar pentru prima dată.

Institutul pentru Studiul Războiului a scris, într-o evaluare de pe 9 aprilie, că peste 80% din personalul din unele unități rusești nespecificate, implicate anterior în operațiuni de luptă, refuză să se întoarcă pe front.

Într-o postare pe Telegram, pe 18 mai Serviciul ucrainean de informații a spus că mai multe unități ale Regimentului 70 Gărzi Motorizate au refuzat în mod deschis să ia parte la război și au cerut să fie readuse în zonele în care sunt desfășurate în mod normal.

Mai mult, Serviciul ucrainean de informații a spus că militarii cei mai necooperanți sunt „trimiși în cea mai periculoasă zonă a frontului în speranța că vor fi uciși rapid”.

Săptămâna aceasta și militari ai republicii separatiste Donețk din estul Ucrainei au înregistrat un mesaj video în care afirmă că refuză să meargă să lupte în Luhansk, cealaltă regiune separatistă pro-rusă din Donbas, spunând că nu vor să fie „carne de tun”.

,,Cadoul” lăsat de un soldat rus într-o locuință pe care a jefuit-o în Irpin

Un soldat rus care a participat la jefuirea unei locuințe din Irpin în timpul luptelor pentru orașul ucrainean a fost identificat după ce acesta și-a făcut o fotografie cu un aparat Polaroid pe care a lăsat-o proprietarilor.

Situația a fost prezentată de vicepremierul și ministrul ucrainean al Digitalizării Mihailo Fedorov pe pagina sa de Twitter, acesta relatând că o femeie, probabil proprietara locuinței, a găsit sub covor fotografia făcută de soldatul rus.

El spune că ucrainenilor le-a luat „un minut” să îl identifice pe militarul Rusiei cu ajutorul inteligenței artificiale, fiind vorba de Nikita Tretiakov, un soldat din orașul Rostov-pe-Don pe care îl descrie drept un „hoț” și „criminal de război” în vârstă de 26 de ani.

Image
Image
Image

Masacrele comise de ruși în Irpin

Deși mai puțin mediatizate comparativ cu atrocitățile comise de armata rusă la Bucha, ucrainenii acuză forțele armate ruse că au comis crime de război împotriva populației civile și în acest oraș din imediata apropiere a orașului Kiev în timpul luptelor grele duse de la sfârșitul lunii februarie până la eliberarea completă a sa pe 28 martie.

Informații despre crimele comise de armata rusă în Irpin au apărut încă de la începutul lunii martie când imagini video șocante distribuite pe platformele de socializare au arătat cum militarii Moscovei au deschis focul asupra oamenilor care încercau să fugă din oraș, ucigând opt persoane, inclusiv o familie formată din mama, tatăl și cei doi copii ai lor.

Pe 3 aprilie, primarul orașului ucrainean a declarat într-un interviu acordat canalului Nexta că femei și fete din Irpin au fost împușcate și apoi călcate cu tancurile de soldații ruși, crimă confirmată apoi și de purtătorul de cuvânt al președintelui Volodimir Zelenski.

„Am găsit gropi comune. Am găsit oameni cu mâinile și picioarele legate…împușcați, cu urme de gloanțe în ceafă. Erau clar cvili și au fost executați. Am găsit trupuri incendiate pe jumătate ca și cum ar fi vrut să șteargă urmele crimelor, dar nu au avut suficient timp să o facă cum trebuie”, a afirmat oficialul de la Kiev.

Irina Venediktova, procurorul general al Ucrainei, a declarat joi că procurorii ucraineni investighează aproape 14.000 de cazuri de presupuse crime de război comise de forțele ruse.

Biserica Ortodoxă Ucraineană își declară independența deplină față de Rusia

Biserica Ortodoxă Ucraineană, afiliată până acum Moscovei, a anunțat vineri că se va rupe de Rusia după ce aceasta a invadat Ucraina, declarând „independența sa deplină” față de autoritățile spirituale ruse, o inițiativă istorică, relatează AFP.

Заседание Священного синода Украинской православной церкви

„Nu suntem de acord cu Patriarhul Moscovit Kiril (…) în ceea ce privește războiul din Ucraina”, a explicat într-un comunicat de presă Biserica Ucraineană, la finalul consiliului consacrat „agresiunii” împotriva țării și care a pronunțat „deplină independență și autonomie a Bisericii Ortodoxe Ucrainene”.

„Consiliul condamnă războiul ca pe o încălcare a poruncii lui Dumnezeu „Să nu ucizi!” și exprimă condoleanțe tuturor celor care au suferit în război”, a spus biserica.

Filiala moscovită a Bisericii Ortodoxe Ucrainene a fost până acum subordonată patriarhului rus Kirill, care și-a exprimat clar sprijinul pentru ofensiva președintelui rus Vladimir Putin împotriva Ucrainei.

Potrivit Bisericii Ucrainei, relațiile sale cu conducerea sa din Moscova fuseseră „complicate sau inexistente” de când legea marțială a fost declarată în Ucraina.

Această inițiativă este a doua schismă ortodoxă din Ucraina în câțiva ani. O parte a Bisericii ucrainene s-a rupt deja de Moscova în 2019 din cauza rolului Kremlinului în țară.

Invazia decisă de Vladimir Putin și sprijinul lui Kirill pentru război pusese Biserica Ucraineană, încă atașată Moscovei, într-o situație din ce în ce mai insuportabilă.

Sute de preoți săi semnaseră recent o scrisoare deschisă prin care au cerut ca patriarhul Kirill să fie judecat de un tribunal religios din cauza pozițiilor sale în conflict.

Ucraina este centrală pentru Biserica Ortodoxă Rusă, dintre care unele dintre cele mai importante mănăstiri sunt situate în această țară.

sursa

MAEIE: Consulatele din Milano și Padova și-au suspendat temporar activitatea
Articolul anterior
Întâmplare fericită în familia Oxanei Munteanu. În fiecare an, cuplul îi sărbătorește pe cei trei copii născuți în aceeași zi!
Articolul următor