Dezastru ecologic major în Ucraina! O ,,mare” de pește morți în sudul țării

Șeful Statului Major Andrii Yermak a numit scena din satul Marianske o „plagă în masă cu pești” cauzată de „distrugerile teroriste” rusești, potrivit Sky News.

Peștele nu poate fi consumat din cauza riscului de substanțe chimice periculoase, agenți patogeni și paraziți, a avertizat Ministerul ucrainean al Sănătății.

Imaginile fac ecoul cuvintelor consilierului prezidențial principal Mikhailo Podoliak, care a prezis ieri că „un dezastru ecologic global se desfășoară acum și mii de animale și ecosisteme vor fi distruse în următoarele ore”.

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a catalogat deja spargerea barajului drept o „catastrofă ecologică”.

Aria distrugerilor provocate de explozia barajului din Nova Kahovka din regiunea Herson este comparabilă cu întregul teritoriu al Lituaniei. În același timp, din cauza consecințelor pentru mediu, evenimentul poate fi calificat drept „cea mai mare catastrofă tehnogenă din ultimii zeci de ani”.

Acestea sunt opiniile lui Viaceslav Potapenko, directorul Institutului de Economie Verde din Ucraina și reprezentant al Institutului Național de Cercetări Strategice de la Kiev.

După distrugere, un val imens de apă s-a rupt jos, pe Nipru, pe lângă faptul că sunt inundate câmpiile orașului Herson, mai ales în partea stângă. Este clar că se distrug ecosisteme, pot muri oamenii. Dacă e să vorbim despre consecințele ecologice, această apă ajunge în liman și ulterior – în Marea Neagră.

În locul de ieșire spre Marea Neagră se află o rezervație naturală de nivel internațional, unde sunt mai multe specii de păsări călătoare. Evident că totul se distruge. Și nu este clar când aceste ecosisteme vor putea fi restabilite pe deplin.

Dar acesta nici pe departe nu este cel mai grav lucru. Printre alte consecințe – scăderea nivelului apelor subterane, mai multe localități vor rămâne fără sursa de bază a apei potabile. Mai mulți pești și alte vietăți din acest rezervor vor pieri și se vor descompune. Din această cauză, vara, există riscul apariției unor boli și pericol epidemiologic, explică Viaceslav Potapenko.

Lituania cere consolidarea flancului estic al NATO dacă Prigojin se stabileşte în Belarus

Preşedintele lituanian Gitanas Nauseda a cerut duminică NATO să „consolideze” flancul estic al Alianţei dacă liderul grupării paramilitare ruse Wagner, Evgheni Prigojin, se stabileşte în Belarus, transmite AFP, citată de Agerpres.

Lituania considera revocar la ciudadanía a quienes apoyen a Rusia

Liderul ţării baltice, învecinată cu Rusia şi Belarus şi care găzduieşte luna viitoare summitul NATO, a făcut această declaraţie după o reuniune a consiliului de securitate al Lituaniei dedicată rebeliunii eşuate a grupării Wagner contra conducerii militare a Rusiei.

După ce Prigojin le-a ordonat trupelor sale – ajunse sâmbătă la câteva sute de kilometri de Moscova – să se retragă la bazele temporare din Ucraina, afirmând că nu doreşte vărsare de sânge rusesc, Moscova a anunţat că şeful Wagner va părăsi Rusia către Belarus şi nu va fi inculpat.

„Dacă Prigojin sau o parte a grupării Wagner se află în Belarus fără planuri şi nici intenţii clare, aceasta înseamnă pur şi simplu că trebuie să ne consolidăm şi mai mult securitatea la frontierele orientale”, a motivat preşedintele lituanian.

„Nu vorbesc doar despre Lituania astăzi, ci cu siguranţă despre ansamblul NATO”, a precizat Nauseda.

El a mai spus că guvernul de la Vilnius va aloca resurse suplimentare serviciilor de informaţii pentru a evalua „aspectele politice şi de securitate din Belarus”.

Asemeni multor politicieni occidentali, preşedintele lituanian crede că, după rebeliunea armată a grupării Wagner, preşedintele rus Vladimir Putin se va confrunta în lunile următoare cu şi mai multe dificultăţi, în plus faţă de cele provocate de războiul din Ucraina. „Regele este gol”, a remarcat Nauseda, referindu-se la Putin.

Politicienii şi comentatorii care ar dori înlăturarea lui Vladimir Putin de la putere văd în rebeliunea lui Prigojin o fragilizare a poziţiei liderului de la Kremlin. Totuşi, o reuşită a acestei rebeliuni ar fi putut aduce în Rusia un leadership mai ostil faţă de Occident decât cel al lui Putin.

Dorin Recean, întrevedere cu diaspora moldovenească din Elveția. Ce subiecte au fost abordate

Prim-ministrul Dorin Recean și-a început vizita de lucru în Elveția și Liechtenstein. Prima oprire șeful Executivului a avut-o la Zurich, unde Recean a discutat cu membrii diasporei moldovenești.

„Am discutat despre experiența și provocările cu care s-au confruntat oamenii noștri, dar și despre oportunitățile pe care le putem dezvolta împreună, inclusiv pentru țara noastră. Am discutat și despre angajamentul nostru de a dezvolta economia Republicii Moldova, despre potențialul de investiții în țară, despre reformele în drumul de modernizare europeană, precum și despre oportunități de lansare a afacerilor, inclusiv în mediul rural”, a scris premierul.

Dorin Recean a vorbit și despre avantajele Acordului de Comerț Liber pe care îl va semna marți cu Asociația Europeană a Liberului Schimb. Pe final de discuție, premierul i-a îndemnat pe cetățeni să continue să lucreze împreună, pentru a construi un viitor mai bun în R.Moldova.

Amintim că Dorin Recean efectuează o vizită de lucru în Confederația Elvețiană și în Principatul Liechtenstein. Vizita este prilejuită de semnarea cu țările Asociației Europene a Liberului Schimb (Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția) a unui Acord de Comerț Liber.

Rezultate preliminare BAC 2023! 30 de absolvenți au obținut 10 pe linie

Rezultatele preliminare ale examenului național de bacalaureat au fost afișate astăzi, 26 iunie 2023, în cele 93 de centre instituite în întreaga țară.

Potrivit Ministerului Educației și Cercetării (MEC), prin intermediul platformei www.bac.gov.md, candidații își pot vizualiza testele verificate și notele.

La sesiunea de Bacalaureat 2023 au fost admiși 11.587 de candidați din licee, 3.998 de candidați din colegii și centre de excelență, 186 de candidați din universități, 165 de candidați care s-au înscris în regim extern și 2.460 de restanțieri din sesiunile anterioare, în total – 18.396 de candidați.

Rata de promovare a examenului național de bacalaureat în rândul absolvenților din licee este de 87,77%, comparativ cu 84,34% în sesiunea 2022. Astfel, din cei 11.587 de liceeni admiși, 10.170 au promovat examenul.

Dintre cei 3.998 de candidați admiși din colegii și centre de excelență, 1.814 au promovat examenul, rata de promovare pentru acești candidați constituind 45,37%, comparativ cu 42,57% în sesiunea 2022.

Din 2.460 de restanțieri din sesiunile anterioare, 419 candidați au promovat examenul, ceea ce constituie 17,03%, comparativ cu 12,79% în sesiunea 2022.

În total, au promovat examenul național de bacalaureat în sesiunea de bază, până la desfășurarea contestațiilor, 12.568 de candidați, ceea ce constituie 68,31% din numărul total de candidați admiși în sesiune, comparativ cu 65,06% la aceeași etapă în sesiunea 2022.

Totodată, MEC precizează că în această sesiune doi candidați au fost eliminați din examen pentru fraudă.

Numărul candidaților cu nota medie mai mare sau egală cu 8 este de 3.372, comparativ cu  3.143 în 2022, iar 897 de candidați au nota medie mai mare sau egală cu 9, în comparație cu 857 în 2022.

Media 10 la examenul național de bacalaureat a fost obținută, până în acest moment, de către 30 de candidați. Acești absolvenți sunt din raioanele/municipiile: Bălți, Chișinău, Dubăsari, Hîncești, Orhei, Șoldănești, Ungheni.

În zilele de 26-27 iunie, candidații își pot vedea online testele verificate și notele atribuite fiecărei probe de examen, accesând platforma www.bac.gov.md. Datele de acces la platformă sunt individuale și au fost oferite fiecărui candidat prin intermediul instituțiilor de învățământ în care și-a făcut studiile.

Tot în perioada 26-27 iunie 2023, intervalul orar 09:00 – 18:00, candidații care nu sunt de acord cu rezultatele evaluării pot depune cerere de examinare a contestației la centrele de bacalaureat în care au scris probele de examen. Contestațiile vor fi examinate în perioada 28 iunie-2 iulie, iar rezultatele finale ale sesiunii de bază vor fi anunțate la data de 3 iulie 2023.

Sesiunea suplimentară a examenului național de bacalaureat va fi organizată în perioada 17-24 iulie 2023. Pentru participare la sesiunea suplimentară, candidații pot depune, în zilele de 3 și 4 iulie, o cerere în scris la centrele de bacalaureat în care au susținut probele în sesiunea de bază.

Ministerul Educației și Cercetării și Agenția Națională pentru Curriculum și Evaluare aduc sincere felicitări absolvenților care au promovat examenul, dorindu-le succese la admiterea în instituțiile de învățământ superior.

Vladimir Zelenski: Situaţia din partea ocupată a regiunii Herson este cu adevărat catastrofală. Ocupanţii i-au abandonat pur şi simplu pe oameni – fără salvare, fără apă, pe acoperişuri în aşezările inundate
Articolul anterior
Fermierii anunță că ar putea bloca și astăzi mai multe trasee. Ministerul Agriculturii: ”Dorim un dialog constructiv”
Articolul următor