Dorin Chirtoacă, mesaj emoționant în memoria mamei sale trecute la cele veșnice

La o săptămână după ce și-a pierdut mama din cauza nemilosului virus, Dorin Chirtoacă a revenit pe pagina sa de facebook cu o postare emoționantă dedicată celei care i-a dat viață. Fostul edil al capitalei a vorbit despre mama sa, Valentina, și povețile pe care le-a învățat de la ea.

„Valentina Chirtoaca – mama care cu pretul vietii sale, a aparat onoarea numelui Ghimpu, demnitatea copiilor sai si a intregii familii.

Din cuvintele mamei, asa cum obisnuia ea sa-mi vorbeasca:

1. “Fiecare om este cu prioritatile sale in viata, in privinta asta putem face doar constatari.”

2. “Chiar daca ceva nu-ti place, nu-ti convine, trebuie sa gasesti modalitatea, cum sa ajungi sa comunici cu omul si sa gasesti numitorul comun.”

3. “Intotdeauna trebuie sa poti raspunde, in primul rand, in fata propriei constiinte. De fiecare data, dupa orice situatie, la sfarsitul fiecarei zile, eu ma intreb de sapte ori – am facut bine sau am facut rau, am facut bine sau am facut rau. Abia dupa asta, merg mai departe.”

4. “Fiecare om este cu masura lui – daca intelege bine, daca nu – nu, si lucrurile raman pe seama lui. Din pacate, nu poti masura cu masura ta, pe toata lumea, pentru ca lumea este diferita si fiecare intelege si face dupa cat il duce mintea si capul, dupa cum are sau nu, obraz si educatie.”

5. “Onoarea numelui tau si demnitatea ta, dar si ale familiei, au fost calcate in picioare pe nedrept, ele trebuie recastigate si restabilite, iata de ce trebuie sa mai fii prezent la evenimente si alegeri, pentru ca de la sine, oamenii nu vor intelege, mai ales cu toata murdaria turnata in capul vostru, de-a lungul anilor, de oponenti, de fel de fel de personaje, de presa, de procuraturi si judecati, pe internet si oriunde.”

6. “Munca ta baiete, fie cea de la primarie, fie cea din ultimii ani, cu investigatiile si dovezile tale, despre furturi si privatizari, facute si prezentate pana in cele mai mici detalii, cum nu a facut-o nimeni, nu este apreciata, din pacate. Ajungem tot la cuvintele bunicii tale Irina (mama mamei), care le spunea in anii ‘90, lui badea Gicu (Gheorghe Ghimpu) si lui Mihaita (Mihai Ghimpu): “Mai baieti, mai baieti, voi chiar nu vedeti ca nu ai cu cine?”

7. “Uite cum e viata asta – cand eram mica si aveam numai cateva luni, pe mama a lovit-o masina, ea nimerind in spital. Tata ma hranea la femeile din sat care mai aveau copii mici, iar o data pe saptamana ma ducea cu caruta in oras, sa ma hraneasca mama la spital, ca ea sa nu piarda laptele. Asta mi-a dat cred si imunitate, pentru ca am fost sanatoasa si eu, si sunteti si voi. Dar iata, acum, imi dau seama, ca toata viata am fost cam asa, batuta de soarta…”

8. “In viata, pentru a nu ajunge prins si macinat de vartejul intrigilor si al vorbelor rele, este bine sa pastrezi distanta fata de cei din jur, dar sa ramai totusi la nivelul de: “Buna ziua si la revedere!”, pentru a nu da, nici motive de cearta. Doar treptat, in timp, poate avea loc a apropiere si o prietenie sincera, fara interese.”

9. “Atunci cand ai o problema este bine sa o studiezi, sa-ti pui intrebari ca sa gasesti raspunsuri, sa nu fii superficial, sa nu te lasi in grija altora, dar sa pui lucrurile cap la cap, si sa cauti sa rezolvi problema, pentru ca inainte de toate celelalte, este logica.”

10. “Orice lucru pe care te apuci sa-l faci, nu trebuie sa-l faci a lehamite. Este bine sa faci cat mai mult, din ceea ce poti, cu mainile proprii. Chiar daca nu ai pregatire, daca te implici, te stradui, iar mainile iti cresc de unde trebuie, atunci iti reuseste. Asta este valabil pornind de la munca din casa, din gradina, de la cladit, muruit si varuit pereti, pana la activitati mai complicate, intelectuale, academice sau de orice fel. Nu exista munca pe care sa nu poti sa o faci, exista doar munca pe care nu vrei sa o faci.”, a menționat în postarea de pe Facebook Dorin Chrtoaca.

Fostul primar al Chișinăului a dezvăluit date din biografia mamei.

„Valentina Chirtoaca, pe numele sau de dinaintea casatoriei – Ghimpu, s-a nascut in familia Irinei si a lui Toader Ghimpu si a fost unica sora a fratilor Gheorghe, Simion, Visarion si Mihai Ghimpu.

Mama s-a nascut pe 8 noiembrie 1948 si a crescut in satul Colonita, municipiul Chisinau. A absolvit scoala din sat, apoi liceul “Gheorghe Asachi” din Chisinau. Studiile universitare le-a facut la Universitarea Politehnica din Chisinau, facultatea de Economie si organizare a industriei constructoare de masini, avand specialitatea de inginer-economist.

Din 1970 pana in 1990, a lucrat la Institutul Unional de Proiectari Tehnice («ВПТИ», actuala cladire “Ipteh”) din Chisinau – facand proiecte, evaluand si calculand necesarul pentru crearea si constructia de fabrici si uzine care urmau a fi deschise in republicile fostei URSS. Din 1991 pana in 1994, a activat la Departamentul Turismului, devenind sefa de directie, apoi din 1994 pana in 2019 – in domeniul bancar, la “Victoriabank”, in calitate de sefa a sectiei de remunerare a muncii, din cadrul directiei contabile.

Dupa absolvirea facultatii, pe fonul persecutarii politice si arestarii in 1972, a fratelui sau mai mare, Gheorghe Ghimpu, care facea parte din Frontul National Patriotic (organizatie secreta anticomunista), dar in contrast cu acea persecutie, mamei i s-a propus sa faca o cariera de succes in komsomolul leninist si in PCUS, fiindu-i oferita functia de secretar II, a UTC, la nivelul orasului Chisinau. A a refuzat propunerea si nu acceptat sa fie nici membru al partidului comunist.

In 1976, la un concert al Sofiei Rotaru, sustinut la Filarmonica din Chisinau, l-a cunoscut pe Ion Chirtoaca, viitorul sau sot si tata al meu si al fratelui Lucian. In acelasi an, parintii nostri s-au casatorit. Nas de cununie urma sa fie Gheorghe Ghimpu, lucru care nu a fost posibil in acel moment, pentru ca era intemnitat. Cununia religioasa a avut loc pana la urma, dar mai tarziu, in anii de Renastere Nationala.

Casatoria civila a avut loc 16 octombrie 1976, iar evenimentul a fost sarbatorit in casa parinteasca de la Colonita. Pe langa parinti, rude si prieteni, gratie fratelui mamei Simion, au fost prezenti ca invitati, dar au si evoluat, reputatul compozitor si interpret, fondator al formatiei “Noroc”, Mihai Dolgan impreuna cu sotia sa, Lidia Botezatu, dar si talentatii si, la fel, tinerii pe atunci – Valentin Dinga, Grigore Dolinta s.a. Eu am venit pe lume 1978, iar fratele Lucian s-a nascut in 1984. La botezul meu, am avut onoarea sa fie prezent Petre Teodorovici, fratele mai mare al lui Ion Aldea-Teodorovici.

La sfarsitul anilor ‘80, toata familia alaturi de alte rude, cu totii participam la Marile Adunari Nationale, sustineam activitatea Frontului Popular, din care faceau parte Gheorghe si Mihai Ghimpu, protestam impotriva ocupatiei sovietice, promovam valorile nationale si Unirea cu Romania.

Pe 27 aprilie 1990, am fost prezenti, adusi de mama, in fata Parlamentului (actuala Presedintie), unde si deasupra caruia, Gheorghe Ghimpu a arborat tricolorul, prima data, ca drapel de stat al Republicii Moldova.

Mama si-a trait demn, principial si modest viata, iar din 1970 si pana in ultima clipa a vietii sale, a vegheat asupra noastra a tuturor, a purtat in suflet suferina nedreptatilor si a loviturilor primite de noi toti, in lupta pentru romanism si reintregirea neamului romanesc.”

Foștii deputați Artur Reșetnicov, Sergiu Sârbu și Anatolie Zagorodnîi au fost eliberați din izolator și plasați în arest la domiciliu, în urma deciziei magistraților judecătoriei Ciocana

Foștii deputați Artur Reșetnicov, Sergiu Sârbu și Anatolie Zagorodnîi au fost eliberați din izolator și plasați în arest la domiciliu.

AGORA - Sîrbu și Reșetnicov rămân în arest: Curtea de Apel a respins  recursurile avocaților

Informația a fost confirmată de către purtătorul de cuvând din cadrul Procuraturii Generale, Mariana Cherpec, transmite stiri.md.

”Prin încheierile judecătoriei Chisinau, Sediul Ciocana din 26.05.2022 și 27.05.2022, s-a dispus admiterea parțială a demersului procurorilor anticorupție cu privire la prelungirea măsurii preventive în privinta ex-deputaților Anatolie Zagorodnîi, Artur Reșetnicov și Serghei Sîrbu, fiindu-le aplicată măsura preventivă – arestul la domiciliu pe un termen de 30 de zile. 

Procurorii vor contesta încheierile cu recurs la Curtea de  Apel.

Toti trei sunt învinuiți în comiterea infracțiunilor prevăzute de art.330/2 și art. 325 alin.(2) din Codul penal”.

Emmanuel Macron şi Olaf Scholz i-au cerut lui Putin să-i elibereze pe soldații din Azovstal

Preşedintele francez Emmanuel Macron şi cancelarul german Olaf Scholz i-au cerut sâmbătă omologului lor rus Vladimir Putin să-i elibereze pe cei 2.500 de combatanţi ucraineni care s-au baricadat în oţelăria Azovstal, la Mariupol, în sudul Ucrainei, luaţi prizonieri de către ruşi.

Macron şi Scholz îi cer lui Putin să-i elibereze soldații din Azovstal

”Preşedintele Republicii (franceze Emmanuel Macon) şi cancelarul german (Olaf Scholz) au cerut eliberarea celor aproximativ 2.500 de apărători de la Azovstal, luaţi prizonieri de război de către forţe ruse”, anunţă preşedinţia franceză în urma unei discuţii la telefon între cei trei, transmite News.ro.

Prizonierii ucraineni susțin că au fost torturați de ruși: electroșocuri, pastile necunoscute, bătăi și amenințări cu moartea

Avocatul poporului, Liudmila Denisova, spune că prizonierii de război ucraineni au relatat că au fost torturați de forțele armate ruse, relatează The Kyiv Independent.

Potrivit lui Denisova, prizonierii ucraineni au fost ținuți în subsoluri și anexe și apoi au fost transferați într-un centru de detenție preventivă din Donețk, apoi au fost transferați la centrele de arest preventiv Taganrog și Voronej din Rusia.

„În timpul transferului, soldații ucraineni erau legați la ochi, purtau un sac deasupra capului, iar mâinile erau legate cu frânghii. Au fost torturați, amenințați cu moartea, bătuți și umiliți în captivitate”, a spus Denisova.

Torturați cu electroșocuri și pastile necunoscute

Denisova descrie într-o postare pe Facebook că în timpul interogatoriilor, prizonierii de război ucraineni au fost puși în genunchi, bătuți peste degete și rănile deschise cu patul unei mitraliere, iar rușii au folosit clești și au fost sugrumați cu bandaje.

„În plus, aceștia au fost torturați cu șocuri electrice, bătuți cu bastonul și loviti cu piciorul”

Militarii ucraineni au raportat că rușii le-au administrat medicamente necunoscute cu litera „M”, după care au leșinat și și-au pierdut memoria.

Ocupanții i-au forțat pe soldații ucraineni să învețe poezia „Iertați-ne, ruși nativi”, imnul federației ruse, istoria creării emblemei și drapelului federației ruse, în caz contrar – erau torturați.

Femeile prizoniere de război, forțate să aibă relații sexuale

Femeile ucrainene prizoniere de război deținute în centrul de arest preventiv din Donețk au spus că erau cel puțin 17-20 dintre ele în celulele pentru 2-3 persoane. În loc de wc, era o găleată. Femeile au fost lipsite de produse de igienă și de posibilitatea de a se spăla. Au fost supuse presiunii psihologice – bărbați captivi ucraineni au fost bătuți cu brutalitate în fața lor. Femeile captive au fost, de asemenea, forțate să aibă relații sexuale.

Militarii ucraineni nu au primit îngrijiri medicale vitale și nu li s-a dat apă. „Era doar 1,5 litri pentru 30-40 de persoane, hrană limitată – dieta zilnică consta dintr-o bucată de pâine și untură ”, a mai scris Denisova.

sursa

La Grădina Zoologică au venit pe lume doi pui de tigri
Articolul anterior
Turiștii moldoveni sunt așteptați în vacanță în Grecia
Articolul următor